2,069 matches
-
mare de membri ci chiar și cea cu numărul cel mai mic, dar în care sălășluiește mărturia cea duhovnicească despre trăirea în viața noastră a vieții lui Iisus Hristos, cea autentică. „Astfel înțeleasă, misiunea nu este reprezentată de un proiect grandios, asemeni unei caracatițe care cuprinde totul în sine - acesta este de dorit numai pentru a conferi unitate de plan și acțiune sistemului - ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor de suflete și a aceleia de următor al
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
melodiile chitarelor electrice și-a bateriilor frenetice... Suave doruri sunt acestea și pentru ele, impresarul Pepino Popescu ridică iarăși de pe suflet șalul acoperirii în nostalgie și aduce la București fulgerul visului în ființă, formația Europe! Bucuriile oglindite în vitraliile muzicii grandioase nu cred în neclintirea imposibilului. Când dorința e fierbinte și înjugată la iubire, adesea minunea urnește simultan imposibilul. Ceea ce se exemplifică azi în programul spectacolelor magnifice pe care le organizează Pepino Popescu, spectacole altădată crezute o utopie! Aproape de încheierea anului
FORMAŢIA ROCK EUROPE CONCERTEAZĂ ÎN NOIEMBRIE, LA SALA PALATULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384129_a_385458]
-
parcă dorm pe scânduri ude, / în spate mă izbește-un val / Tresar prin somn, și mi se pare / Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, / Pe-aceleași vremuri mă găsesc...” Peste ani am văzut podurile grandioase newyorkeze, dorind parcă să nu se mai termine traseul, avidă de magicul construcției pe care-l zăream în viteza automobilului. Și câte poduri sunt în lume, câtă măreție în construcția lor modernă și ce arhitectură în cele vechi, fiindcă podurile
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Mihai la braț cu Mihaela au intrat în restaurantul de lux aflat într-o zonă rezidențială a orașului. Dealurile străjuiau, ca niște ziduri de cetate, parte din sud-est a grandiosului local, construit sub forma unui castel medieval. Șeful de sală, solemn ca o statuie și elegant în gesturi ca un șambelan de la curtea lui Ludovic al XIV-lea, mergând într-o parte cu mâna stângă la spate, iar cu cea
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382778_a_384107]
-
mătăsii ivorii din draperii. Și gardul?! Vai, gardul înalt de-un metru, e-o-mpletitură de piatră, marmorean filigran, capodoperă neegalată de ceva similar de pe aceeași stradă. Trec mereu privind cu interes de peste drum atitudinea vilei, în plinul zilei, calmă, grandioasă și-atât, da, atât de frumoasă! Dar azi, exact azi, descopăr către amiază, că farmecul casei a dispărut! I l-o fi luat cu el atrăgătorul cuplu locatar, de bună vreme făcut nevăzut ?! Unde-s plecați stăpânii binecuvântați până ieri
INTRIGA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382831_a_384160]
-
uneori, nu știu cine le tăia, și parcă toată acea dimensiune (în fond, doar intuită) se prăbușea cu totul în adînc, deveneam întins și greu ca un pachebot-fantomă pe niște ape nesfîrșite, mă înnămoleam, cum s-ar spune, în hoitul acelei perspective grandioase și surde, absolut personale. Stăteam pe un butuc, mă sprijineam într-un toiag sculptat pe alocuri, mai veneau pe la mine unii plini de bune intenții și cu nuci în buzunare, în starea în care eram, nu puteam să vorbesc, priveam
PURTAU ÎN BUZUNARE NUCI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383091_a_384420]
-
dincolo de timp Ne re-ntâlnim destul de rar, în cel mai rodnic anotimp În Școala care are "Hramul" de Scriitor iubit și consacrat Zi-de-zi se face carte : obiectiv peren realizat ! Iar ei pe unde s-au fixat, într-un sătuc sau grandios oraș Au dus și duc emblema "Drumeș" și a Cetății Culturale Balș ! Elevii actuali sunt conectați "Cu DUMNEZEU în fiecare zi !" Prin Sărbători și Datini, obiceiuri, sau piesele de teatru cu copii. Ei sunt o pildă vie pentru viață, pentru
ZIUA ŞCOLII MIHAIL DRUMEŞ 26 NOV. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383102_a_384431]
-
Ionel Cârstea, publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. Mihai la braț cu Mihaela au intrat în restaurantul de lux aflat într-o zonă rezidențială a orașului. Dealurile străjuiau, ca niște ziduri de cetate, parte din sud-est a grandiosului local, construit sub forma unui castel medieval. Șeful de sală, solemn ca o statuie și elegant în gesturi ca un șambelan de la curtea lui Ludovic al XIV-lea, mergând într-o parte cu mâna stângă la spate, iar cu cea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
îl vede pe bunul său prieten a izbucnit : Citește mai mult Mihai la braț cu Mihaela au intrat în restaurantul de lux aflat într-o zonă rezidențială a orașului. Dealurile străjuiau, ca niște ziduri de cetate, parte din sud-est a grandiosului local, construit sub forma unui castel medieval. Șeful de sală, solemn ca o statuie și elegant în gesturi ca un șambelan de la curtea lui Ludovic al XIV-lea, mergând într-o parte cu mâna stângă la spate, iar cu cea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
mare, excesivă atenție anatomiei personajelor, aspectului lor fizic deloc marcat de Duhul Sfânt, tehnicii impecabile de conturare a lor - sfârșesc prin a da senzația că nu au nimic, absolut nimic din spiritul Sfintelor Scripturi. Michelangelo și le-a dorit, desigur, grandioase, dar - obsedat de a le desăvârși - le-a șters orice urmă de ființare divină, decăzându-le, fără să vrea, până la treapta, joasă, a grandilocvenței. În felul acesta, boala vanității se întinde ca o pecingine agresivă, nedorită. Curg ademenitor versuri precum
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Roma. Acum trebuie să se rezolve concret problema copiilor discriminați în lumea sportivă. Marius Vizer a subliniat dreptul fiecărei persoane la libertate, dreptul de a-și alege teritoriul unde să-și petreacă viața. A subliniat că inițiativa Izabelei Pulpan este grandioasă și că dorește să expună problema la nivel înalt și speră s-o rezolve împreună cu Izabela Pulpan.
La conferinţa „Cetăţenia Sportivă”, Izabela Pulpan a fost premiată de preşedintele Sportaccord, Marius Vizer [Corola-blog/BlogPost/92856_a_94148]
-
foarte mare de membri ci chiar și cea cu numărul cel mai mic, dar în care sălășluiește mărturia cea duhovnicească despre trăirea în viața noastră a vieții lui Hristos, cea autentică. „Astfel înțeleasă, misiunea nu este reprezentată de un proiect grandios, asemeni unei caracatițe care cuprinde totul în sine - acesta este de dorit numai pentru a conferi unitate de plan și acțiune sistemului - ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor de suflete și a aceleia de următor al
ASCOR – Filiala Oradea, la douăzeci de ani de existenţă [Corola-blog/BlogPost/93045_a_94337]
-
uneori, nu știu cine le tăia, și parcă toată acea dimensiune (în fond, doar intuită) se prăbușea cu totul în adînc, deveneam întins și greu ca un pachebot-fantomă pe niște ape nesfîrșite, mă înnămoleam, cum s-ar spune, în hoitul acelei perspective grandioase și surde, absolut personale. Stăteam pe un butuc, mă sprijineam într-un toiag sculptat pe alocuri, mai veneau pe la mine unii plini de bune ... Citește mai mult Mă învățasem să mă obișnuiesc cu greutatea confuzăa timpului suspendat, din mine,era
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
tăiau uneori, nu știu cine le tăia,și parcă toată acea dimensiune (în fond, doar intuită)se prăbușea cu totul în adînc,deveneam întins și greu ca un pachebot-fantomă pe nișteape nesfîrșite, mă înnămoleam, cum s-ar spune,în hoitul acelei perspective grandioase și surde,absolut personale. Stăteam pe un butuc, mă sprijineam într-un toiag sculptatpe alocuri, mai veneau pe la mine unii plini de bune ... IV. ÎNTOARCEREA LUI ȚEPEȘ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017. Mai
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
l-au sucit câțiva inși pe toate părțile. Doctorul l-a ascultat cu urechea. Șeful Gărzilor Reunite a decis ca trupul să fie dus la Morgă și a instalat o pază. Carnavalul a început cu o crimă, dar câte festivități grandioase nu încep sau nu sfârșesc la fel? O serbare de nouă zile nu se contramandează pentr-un cap spart. Ministrul Provinciilor a renunțat să mai afle amănunte, nu era polițist. Următoarele seri au ieșit bine, chiar dacă, în una, o rafală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
unui profet, nicidecum al unei divinități, și ar vrut să facă din Întreaga lume un Pământ Sfânt, prin restaurarea tradiției creștine inițiale și reunificarea celor trei religii ale lui Dumnezeu. În numele Ordinului Templului, câțiva vizionari, călugări războinici, au imaginat proiectul grandios de a domina Occidentul și Orientul unite și de a făuri o civilizație mediteraneeană creștină și musulmană totodată, condusă de un colegiu de oameni luminați. A fost una dintre puținele oportunități ca omenirea să fie guvernată de spirit Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
părinți artiști am plătit-o scump. Și „domnii“, tovarășii, țăranii au manifestat Întotdeauna un dispreț suveran pentru această categorie: niște bieți saltimbanci plătiți să-i distreze pe cei copleșiți de griji și răspunderi, pe cei ce poartă pe umeri destinul grandios al națiunii. Prin statutul lor social artiștii nu pot fi decît niște slugi leneșe, adesea impertinente și imorale, cărora le dai firește ceea ce li se cuvine - flori și aplauze - pentru că descrețesc frunțile, dar e mai sănătos să-i ții la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pereche de pantofi. Vin Într-o clipă. Isabelle a dat să pornească spre camera de toaletă, ca să arunce o ultimă privire În oglindă, dar ceva a făcut-o să rămână pe loc și să se uite În jos de pe scara grandioasă a Clubului Minnehaha. Scările descriau o curbă chinuitoare și nu putea distinge În holul de dedesubt decât două perechi de picioare bărbătești. Încălțate cu pantofi eleganți, de un negru identic, nu ofereau nici un indiciu asupra identității, dar ea s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de imagini care defilau din nou, clipind intermitent. Nu eram Însă În stare să localizez nici sursa acestor imagini, nici cu ce parte a trupului le receptam. În mod straniu, crâmpeiele acelea de imagini alcătuiau un scenariu, și Încă unul grandios. Vedeam o femeie târându-se În patru labe; chipul ei se schimba cu repeziciune; putea fi Keiko Kataoka, Reiko sau la fel de bine putea fi una din prostituatele caucaziene pe care le plătisem la New York. Putea fi chiar mama mea. Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
statului și de insignifianța individului, prin comparație. Asta vă arată cum a început toată afacerea asta a național-socialismului. E greu să nu fi lăsat mut de uimire de un guvern, orice guvern, care își are sediul în clădiri atât de grandioase. Iar bulevardele lungi și late, care se întindeau în linie dreaptă dintr-un cartier în altul, păreau să fi fost făcute pentru nimic altceva decât pentru coloane de soldați în marș. Revenindu-mi repede la stomac, i-am spus lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
sectoarele realității. Casa hedonistă - și comunitatea care o locuiește - merită crearea unui concept sau elaborarea unui personaj conceptual: de altfel, ea este personaj conceptual... Vila lui Piso trece drept una dintre cele mai somptuoase din întreaga lume latină. Structurile arhitecturale grandioase, decorațiunile magnifice, picturile prețioase, bibelourile de valoare, operele de artă de mare calitate, ieșite din cele mai pricepute mâini, semnifică un nou mod de a trăi epicurismul. Spiritul Grădinii, dar, probabil, nu și litera: o comunitate existențială de prieteni, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
prevadă și chiar să revadă procesul istoric. Ce altceva poate fi celebrul sonet al Vocalelor, dacă nu o revizuire - prin extaz - a zilelor enorme ale creațiunii? Este interesant să menționăm o anumită simetrie care apropie faimosul sonet de cea mai grandioasă dintre poemele umane, Apocalipsa sfântului Ioan. Acolo, la fiecare sunet de trâmbiță a îngerului, un sector de soare se acoperă de umbră. La fel ca în Apocalipsă, numai că la celălalt capăt al lanțului de efecte și de cauze, cele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mult: un titan, sub fruntea căruia va fi viscolit ideile unui veac întreg. Ei văd în matematicile veacului al 19-lea o compoziție orchestrală a cărei uvertură e Gauss. Toate motivele dezvoltate mai târziu, pentru ei sunt date în acest grandios preludiu. Astfel vedem oameni de primul rang, ca Dedekind (cel dintâi editor al operelor lui Gauss), Felix Klein și colaboratorii lor: Bachmann, Paul Stäckel, Schlesinger, plecați peste paginile îngălbenite și enigmatice ale vestitului Tagebuch, angajați într-o acțiune supraomenească, de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la 645 metri cubi pe secundă. Barajul are două goliri de fund care evacuează câte 90 metri cubi pe secundă fiecare, la lac plin”. Câtă exactitate, câte informații prețioase am aflat de la acest om care participase direct la construirea acestui grandios edificiu, ce memorie fantastică avea. Totul m-a uimit. Am întrebat pe distinsul inginer Mălai dacă pot fi adevărate zvonurile și chiar calculele date publicității în cazul fisurării barajului, ce repercusiuni ar putea avea. „Ajungem imediat și acolo. Dar înainte
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
fântânile arteziene, terenurile de agrement și, mai ales, colinele de promenadă din jurul Academiei. Suntem în anul 2210. E toamnă. Coroanele copacilor se poleiesc cu frunze de aur. Cu sute de ani în urmă aceste locuri erau aproape pustii. Dar proiectele grandioase le-au schimbat fața: a fost adusă apa acolo unde prin tradiție lipsea, a fost fertilizat solul, au fost sădite întinse zone de flori în uriașul parc. Iar aerul răcoros și pur al înălțimilor muntoase dădea senzația unui loc de
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363793_a_365122]