1,698 matches
-
HOTĂRÂRE nr. 352 din 9 aprilie 2025 privind aprobarea Actului adițional nr. 10/2025 la Licența de concesiune nr. 860/1999 a activității de exploatare a granitului pentru construcție din perimetrul Bratcu-Meri, județul Gorj EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 321 din 10 aprilie 2025 Având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2024 pentru înființarea Autorității Naționale
HOTĂRÂRE nr. 352 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296557]
-
2) și art. 21^1 alin. (3) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Se aprobă Actul adițional nr. 10/2025*) la Licența de concesiune nr. 860/1999 a activității de exploatare a granitului pentru construcție din perimetrul Bratcu-Meri, județul Gorj, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 271/2000 privind aprobarea unei licențe de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și societățile comerciale „Macofil“ - S.A. și „Construcții Complexe“ - S.A.
HOTĂRÂRE nr. 352 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296557]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > MARGINI DE TIMP Autor: Daniel Luca Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Pe un mal argintiu, printre stânci de granit, Unde marea îngână glas de vânt speriat, Flori de umbră răsar dintr-un dor chinuit, Iar spre margini de timp un vapor a plecat. Lângă lacrimi a nins și prin cuibul tăcut O-nserare a plâns peste-un ram de
MARGINI DE TIMP de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340342_a_341671]
-
cu un gest categoric intenția unui șefuleț de a face introducerea de care pomeneam... “Mda ...zice omul, o să trecem direct la partea negativă. Tovărășeilor situația este dezastruoasă!“ În liniștea mormântală din sală vorbele se rostogoleau periculos ca niște bolovani de granit peste bieții de noi. Disperați eram absolut convinși că vom fi făcuți una cu pământul înainte de a scoate vreun scîncet. Nu, nu o să vă mai dăm afară și nici nu o să vă mai trecem Carpații (una dintre sancțiunile cele mai
Toate-s vechi și nouă toate! () [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]
-
Tu, urbea fericită, de-altădat'! Te-am cercetat, prin ani, din când în când, Și te-am aflat același, dormitând, Sub arșiță, sub ploaie, și sub vânt. Punct fix, precum o pajură-n zenit, Cu fontă-n plisc și gheară de granit, Exact ce-ai ignorat te-a nemurit. Oraș uituc, oraș de neuitat, Din care-am fost, pe vremuri, alungat. 18 martie 2012 Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Nostalgia / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 718, Anul II, 18 decembrie
EUGEN DORCESCU, NOSTALGIA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341441_a_342770]
-
Autorului PIETRE PREȚIOASE Voi aduna pentru tine, Pietre scumpe și rubine. Am să-ți ofer și smaralde, Pentru privirile-ți calde. Strânge-voi și coșuri de safire, Să nu uiți a mea iubire, Care sincer ne-a unit, Rezistentă în granit. Primește gându-mi înalt, Încrustat în diamant, Gândurile mele frumoase, Simple pietre prețioase. Referință Bibliografică: Pietre prețioase / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 458, Anul II, 02 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile
PIETRE PREŢIOASE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342149_a_343478]
-
Hă! - Pixul pe care nu-l are la el, o fi tot roșu? - Ori n-are pix, ori e prea mic să-l mai găsească? Răpăitul de râsete ce s-a declanșat mă lovea în creier ca niște bolovani din granit brut, neprelucrat pe la colțuri. Asta nu m-ar fi durut prea tare căci știu de glumă dar, aluzia cu pixul m-a dat gata. Mă simțeam ca o rogojină întinsă printre rafturile unei biblioteci comunale unde bibliotecara era plecată la
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
fie sensul acestei expresii care a dat vieții omului un nou sens? Oare unde sunt îndemnurile la ridicarea anticelor piramide, sau a Coloseumului, a Romei, a Sarmisegetusei? Onomatopeicele interpretări ale căderii cu greutate ale târnăcopului, „trosc”, crăpând rigida piatră de granit, sau a ciocanului, „poc”, nivelând ceea ce „hârșâitul” pietrei abrazive urma să dea finețea obiectului prelucrat. Îndemnul la muncă este total, nu particular, este tot ceea ce omul a întreprins ca activitate conștientă în desăvârșirea sa. Literatul nu are somn nici liniște
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
apocatastază verbală (Zdrobiți... sfărmați... zvârliți în foc...”) c) în simultaneitate magică-mitică, se realizează apocatastaza ca act efectiv, ritualic: “Parisul (asimilat, cel puțin aici, Nordului esoteric) arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă” (Foc și Vehemență - furtună demiurgică); “bulgării de granit” suiți (inițiere prin Munte) se vor transfigura plebeul proletar în Cavaler-Rege (cu “arme lucitoare” - fulgerul lui Thor), cușma frigiană în coroană esoterică-clopot; prin furor sacer, femeia chtoniană (vândută) devine Prostituata Sacră: Femeia (pluralizată) cu “ură și turbare în ochii ... negri
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
un comportament nuanțat metaforic și reflectat. Cremenea este mintea geniului creat să se aprindă când fasciculul de idei îi străpunge cu mii de săgeți creierul. Atunci, literatul se ridică, prinde, tremurând la început, pana cu care scrijelează pe piatra de granit și lasă, apoi, să se rostogolească în cuvinte cerneala din creierul lui ce macerează continuu idei: Și-a strămoșilor credințe, mii de gesturi rituale / E o muzică divină, energii universale..../ Declanșate și-n străfunduri, plânge apa în adâncuri. / Dans, balans
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
dezgroapă securea, Înfruntă-le aprig, într-una zâmbind Și spune-le aspru: În doi, nu ni-i frică, Credința, iubirea, pe noi ne-a unit Și chiar U-ra-ga-ne-le, la o adică, Se sparg, de o Stâncă, de-un Zid de Granit!” Referință Bibliografică: FURTUNILE / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 528, Anul II, 11 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
FURTUNILE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341962_a_343291]
-
Acasă > Redacția > Autori > CAVALERUL RĂTĂCITOR Autor: Cavalerul Rătăcitor Publicat în: Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului nume..talpalaru prenume...mihăiță localitate....univers despre mine....DUR CĂ UN GRANIT ÎMPOTRIVA TIMPULUI.. SENSIBIL CĂ UN BOB DE ROUA LA ATINGEREA SOARELUI... UN BANAL CĂLĂTOR PRIN LUMEA ACEASTA,ÎN CĂLĂTORIA LUI SPRE ALTE LUMI! Cavalerul Rătăcitor 2010 nu sunt un scriitor...sunt doar un simplu slujbaș a sufletului meu...el dictează
CAVALERUL RĂTĂCITOR de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342335_a_343664]
-
case și biserica din sat. Cea de astăzi a fost construită de celebrul arhitect Mario Botta în 1990 și poartă hramul Sf. Ioan Botezătorul. Acest edificiu controversat și îndrăzneț, ai cărui pereți sunt realizați din straturi alternative de marmură și granit în culori de alb și negru, ce lasă imprsia unei table de șah, este acum considerat o bijuterie arhitectonica, bine cunoscută dincolo de granițele țării. Biserică, cu o capacitate de aproximativ 15 persoane, are o formă eliptica, nu are nicio fereastră
7 PASI SPRE DESCOPERIREA ELVETIEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342373_a_343702]
-
principal al companiei Universal Buttons Krakl Enterpraises.Domnul Swordfish așteptă până când valetul, în marea ținută de protocol, îi deschise portiera, coborî solemn și, din telecomandă, trimise mașina pe o orbită joasă, în parcare. Păși, drept și calm, pe dalele din granit negru de Suedia ale peronului, apoi intră în clădire fără să se poată bucura de adierea sărată a brizei oceanice. Nu părea preocupat nici de faptul că valetul umbla desculț, nefiindu-i teamă că o să răcească. Domnul Marinică Swordfish, era
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
binefăcător al credinței și al speranței, prin bunătate, omenie și dragoste sfântă. Cine face rău unui orfan se atinge de ochii lui Dumnezeu, căci El îl iubește și îl ia, pentru totdeauna, sub pavăza Sa!... La Bușteni: mica cetate de granit, unde mi-am petrecut trei ani frumoși din copilărie, am călcat pe urmele ce le-am lăsat pe când încercam să pătrund tainele vieții și ale naturii ce o vedeam cu panorama munților Caraiman, mereu acoperiți de nori, și care, acum
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
nesătul se lipește de mine, mă trage-n adâncuri o foame nebună, bocancii se-nfundă călcând pe destine, o soartă într-un pumn de glod se adună... Putrede umbre mă scaldă în aproape, parcă aș fi și eu cioplit din granit, se cațără pe mine, cad peste pleoape, nici ceasul nu bate, demult stă amuțit. E liniște veche adânc în morminte, apuse amintiri suspină-n sicrie, se aprinde o stea, sau poate asfinte, iar vântul azi noapte, nu plânge, adie... Nu
GÂNDURI BACOVIENE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342665_a_343994]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > DÂNSUL MUZEI (3) Autor: Remus Strugar Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Dânsul muzei (3) Într-o lume de vis și mister, pe un munte, Printre cețuri lăptoase și stânci de granit, În care doar zeii trăiesc infinit, Trei muze dansează în vara fierbinte!... Erato, Euterpe, Calliope, Fiice a lui Zeus și a Mnemosynei, Cântau și dansau, fiind fericite În lumea lor mare-n bătrânul Olimp, Uitând de pământ și-al zeului
DANSUL MUZEI (3) de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342696_a_344025]
-
îmbrăcați în negru, așa cum se cuvine la o asemenea festivitate convinși fiind că se va rezolva și problema forței de muncă necesare cu ajutorul altor roboți. Prima cupă de șampanie fu închinată victoriei, băută până la fund și spartă pe podeaua din granit, conform unor vechi cutume cavalerești. Vivat, crescat, floreat! În piepturile invitaților fremătau respirații încinse de beția puterii. Cea mai plăcută dintre beții! Numai că, în uriașa încăpere apăru, plutind pe lângă candelabru un fel de meduză ușor luminoasă care zbârnâia ușor
CONSILIUL ORDINULUI NEGRU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341087_a_342416]
-
vede capătul coridorului, nu te-ncrunta, prăjește oul condorului. Și dovleceii se căsătoresc, așa este cel puțin în Vest. Cu trenul de noapte ajungi precis în clasa a șaptea. O mimoză urcă pe zidul lichid, numai roza știe că este granit. Meandre printre Andre, una-i de aur, eu sunt un simplu dinosaur. Ultima veste ți-o aduce un corb într-o vestă, cu nun șal andaluz te poți spânzura, dar mai bine taie arbuzul și bea. Din război în vis
JUSTIŢIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341164_a_342493]
-
de meleagurile austriece, în Slovacia. Din anul 1994 s-a organizat o grupă pentru enoriașii Parohiei Ortodoxe Române din Viena (38 Zentralfriedhof) care își sfârșesc trecerea pământească și pot fi înmormântați aici. Locul a fost marcat cu o cruce de granit, înaltă de 2,60 m. pe care s-a scris cu litere de aur, în română și germană: „Cimitirul Parohiei Ortodoxe Române din Viena”. Crucea a fost sfințită în 25 martie 1995, de asemenea și locul, printr-o slujbă tradițională
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
de întâmplări frumoase. Au fost veniți să-i fie alături cei care o prețuiesc și iubesc, unii de la sute de kilometri depărtare. Aceasta vorbește despre faptul că o inimă cât un măr e vie și iubește, pe când un bloc de granit cât un munte, nu iubește și e veșnic încremenit! Inima cât mărul a venit, granitul cât muntele e neclintit și acum! S-a lansat o carte într-o toamnă cu inflorescență de raze și gânduri înveselite. Evenimentul a fost în
CORINA CHIRIAC. „CĂUTÂND IUBIREA”, O CARTE ÎN PRELUNGIREA. CÂNTECULUI DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342879_a_344208]
-
iubesc, unii de la sute de kilometri depărtare. Aceasta vorbește despre faptul că o inimă cât un măr e vie și iubește, pe când un bloc de granit cât un munte, nu iubește și e veșnic încremenit! Inima cât mărul a venit, granitul cât muntele e neclintit și acum! S-a lansat o carte într-o toamnă cu inflorescență de raze și gânduri înveselite. Evenimentul a fost în comuniune cu atmosfera solară, caldă a Bucureștiului anului 2015, învăluit de splendorile anotimpului aproape de granița
CORINA CHIRIAC. „CĂUTÂND IUBIREA”, O CARTE ÎN PRELUNGIREA. CÂNTECULUI DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342879_a_344208]
-
2016 Toate Articolele Autorului Poetu-i însetatul nopții, insomniacul blestemat Să-și plimbe-n lanț singurătatea, cu luna plină-mbrățișat. Poeții nu dorm niciodată, trudesc pe vaste sincronii, Poeții tac, dar și-n tăcere suspină-n criptici simfonii. Poeții-s lespezi de granit, mărturisind nemuritor, Mai singuri decât Dumnezeu, sinucigași în versul lor. Poetu-i astrul ce răsare din praf de stele risipit În naufragiul Eminenței, cu devenirea logodit. Poetu-i demon, dar sublim, e anemonă și vampir, E înfocare și leșin, durere, moarte și
POEȚII NU DORM NICIODATĂ de NINA CORDUNEANU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342928_a_344257]
-
la care poate duce îndepărtarea școlii de concepția creștină. De aceea, ori de câte ori are prilejul, ea atrage atenția reprezentanților școlii, în sensul că aceștia să-și dea toată silința de a organiza, pentru binele acestui neam, întreg învățământul, pe stânca de granit a concepției creștine.” Așa se face că și la recentul congres al învățătorilor din întreaga țară, ținut în zilele de 5 și 6 septembrie aici, în Oradea, Biserica, prin reprezentantul ei, Preasfințitul Nostru Părinte Episcop Nicolae, a ținut să participe
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Biserica a dat-o școlii de la începutul existenței sale și care singură este în stare să zidească caracterele tari, pe care Regele țării și neamul întreg doresc să le aibă. Numai un învățământ care are la temelia lui stânca de granit a unei concepții creștine despre lume și viață, și a unei pedagogii ce se integrează perfect în această concepție poate să ne dea pe cetățenii fericiți ai României nebiruite de mâine. Numai un învățător în al cărui suflet arde flacăra
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]