27,020 matches
-
ar trebui să redefinim limitele tolerabilului, pentru a ne concentra mai bine asupra marilor pericole. În timp ce combatem subtil și cu fineturi intelectualiste unele tendințe actuale (poate supărătoare, dar nu inacceptabile), în spațiile comunicării publice (Internet, mesaje telefonice, televiziune) se afișează greșeli elementare, dintre cele corectate cu roșu de învățători și pe care ar trebui să le ocolească orice absolvent al ciclului primar. Și dacă Internetul, care favorizează în unele dintre spațiile sale ortografia grăbita și superficială, e deocamdată un mediu de
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
ortografia grăbita și superficială, e deocamdată un mediu de comunicare - la noi - relativ restrîns, iar scurtele mesaje telefonice (SMS) ajung de obicei la un singur destinatar, în schimb ecranul televizorului afișează, democratic, în fața unui număr extrem de mare de persoane, enormitățile greșelilor de ortografie elementare. Mai multe posturi de televiziune românești au adoptat noi moduri de interacțiune cu spectatorii - prin benzile de mesaje care se scurg în partea de jos a ecranului (numite, se pare, în jargonul tehnic, scroll-uri - scrolling text) - și
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
subtil și sofisticat: pur și simplu lipsa cratimei - “spunemi urgent”, “tiai dat seama”, „zimi”, “pupal pe alex și zi cal iubesc!”, “sper luni sami repar mașină”, “sunama” - sau plasarea ei aberantă: “cand v-a fi posibilă întrevederea?”. La fel de banale sînt greșelile scrierii cu doi i (“fi mai atentă”; “cand ii auzi că bani nu au importantă pe cine minte”) și - cum se vede chiar din ultimul exemplu - renunțarea la punctuație, cu excepția semnelor de exclamație și de întrebare, prezente chiar în exces
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
și - cum se vede chiar din ultimul exemplu - renunțarea la punctuație, cu excepția semnelor de exclamație și de întrebare, prezente chiar în exces - ?, !!, ???. Textul se derulează fără punctuație și fără majuscule - “mai deea eu am o vilă” - incluzînd uneori și simple greșeli de tastare - confuzia i/a: “pe prost al omorî cu tăcerea”. Unele forme pot fi erori grave, dar s-ar putea explica și prin intenția transgresivă de a accentua aspectului oral-colocvial al mesajului: “ejti un cerșetor”, “vriau și io să
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
punctelor de vedere respectate în pluralismul lor asigură fundamentul încrederii noastre într-un set de valori, idei, atitudini. Nefiind infailibilă, ființa umană devine stimabilă, atît pe plan intelectual cît și pe plan moral, prin “calitatea de a-și putea îndrepta greșelile”. Chiar dacă nici “folosirea cea mai neîngrădită a libertății de a exprima toate opiniile” n-ar putea pune capăt relelor născute din univocitatea abuzivă a sectarismelor religioase sau filosofice, aceasta e singura cale pentru aflarea adevărului și împlinirea binelui. Cu deosebire
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
la fel de inconformistă: „Sinodul a sugerat să fie readus fostul patriarh demisionar. Jocul era făcut, strategia realizată și reinstaurarea asigurată. Părintele Galeriu a mai fost întrebat de ce patriarhul Teoctist nu și-a cerut iertare și nu a cunoscut căința pentru toate greșelile comise anterior și pentru supunerea în fața unei puteri criminale. Răspuns: «Un patriarh nu-și cere iertare decît în fața lui Dumnezeu». Abilitatea unui demagog în sutană m-a făcut să părăsesc sala“. După care Bujor Nedelcovici se întreabă retoric de ce noi
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
scrie o carte bună, dar nu pentru „Canon”) pe această listă revizuită, când despre acest șaizecist se știe cu certitudine și tristețe că este una din verigile slabe care a cedat și nu poate persista într-un canon reînnoit. Principala greșeală de construcție constă în faptul că, vrând să dea o destinație didactică gestului de întemeiere a unui nou canon, Al. Mușina și Al. Cistelecan nu au început cu ceea ce trebuia început: cu clasicii, ca temei și nucleu tare al oricărui
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
ce urma să apară, în care se atrăgea atenția asupra a cinci posibile categorii de „infracțiuni” ale autorilor și editorilor: „1. Denigrarea realității noastre economico-sociale; 2. Manifestări de naționalism; 3. Tendințe obiectiviste; 4. Încercări de propagare a misticismului; 5. Diverse greșeli politice.” (vezi p. IX) În funcție de acești parametri cenzorii puteau să dea verdictul „bun de tipar”, să solicite rescrierea unor fragmente sau să interzică apariția unor articole, poeme, eseuri, povestiri și chiar cărți întregi. Obiecțiile pe care cenzorii le aduc operelor
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
a se fi acomodat perfect cu acest mod de a se face literatură, în versuri și proză sînt celebrate momentul 23 august 1944, succesele obținute în cooperativizarea agriculturii, entuziasmul muncitorilor pentru reorganizarea fabricilor după naționalizarea, lupta împotriva dușmanilor de clasă. Greșelile scriitorilor țin mai degrabă de stil, de nuanțe (un volum de Pop Simion este respins pentru că „vine în contradicție cu regulile muncii ilegale (sic!)”; un muncitor comunist își folosește nepotul șofer pentru a împărți niște manifeste fără ca acesta să știe
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
lor va coborî într-o zi pe umărul meu albatrosul lui Baudelaire cu aripile tocite de-atâta văzduh doritor de un țărm precum columba lui Noe îi voi răspunde: pământul sunt eu... dorm am să dorm am să dorm din greșeală pleoapa umedă mi-o aștern dedesubt pe nisip am să dorm într-o fiară. din țâțele căreia toată noaptea am supt... disjunct motoarele vieții s-au cam diluat plugul luminii s-a rupt în arat mi-am pus cerul cu
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
respira dacă ar dispare aerul speranței din această lume? 891. Încearcă să te lipsești de tine Însuți, vei reuși? 892. Uitarea este boala cea mai sănătoasă. 893. A respecta viața Înseamnă a respecta și păcatul originar al ei primit din greșeala Lui Dumnezeu de a se Încrede În Satan? 894. Dacă nu respecți viața nu-L vei Înțelege pe Dumnezeu. 895. Un Dumnezeu credul care greșește mai este Dumnezeu? 896. Ar mai fi un Dumnezeu după chipul și asemănarea omului dacă
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Emil Brumaru Doamne, poate e-o greșeală Că-ți mai rup lumina albă Cu trupul murdar de boală În după-amiaza calpă, Amînat moale prin uliți De-o mireasmă de femeie. Roura, Doamne, îndură-ți Sufletul să mi-l încleie Într-un miez rotund de nalbă Ce petala
Rugăciune by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9702_a_11027]
-
fi avansată până la centura galbenă și chiar până la cea neagră. Arta luptei îmi era dragă - nu conta ce vârstă aveam, exersasem tot timpul. Grija cea mare era să nu mă las orbită de furie și să omor pe cineva din greșeală - asta ar fi fost cea mai mare catastrofă pentru un iubitor al artelor marțiale. Mergeam cu pași mari către intrarea parcului dinspre Karlavagen - acolo erau oameni și traficul era foarte viu. Auzeam pașii bărbatului care își sincronizase ritmul după al
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
slujba mea - respectabilă și de invidiat în lumea noastră, cu toate că nu destul de bine remunerată - lucrurile mergeau și ele strălucitor, deși raționalitatea, care până la apariția Betinei fusese punctul meu forte, se topise și nu mai acordam nici o atenție schimbărilor din jur. Greșeală fatală. Căci în jur, lumea mișca totuși, chiar dacă, în încremenirea timpului nostru, noi nu o vedeam, nu o auzeam și nimic din afara noastră nu conta. Guvernul putea să-și facă de cap cu reformele și dute-vino-ul lui neîntrerupt. Guvernanții n-
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
pocnituri mici de electricitate. Nu mă sperii, vara când plouă mă târăsc pe asfalt cu burta lipită de corpul bărbaților din viața mea, lăsând bale în permanență. Același melc inocent și anonim pe care Dumnezeu l-a argintat dintr-o greșeală Lângî bîrbat Stau îngropată în ninsoare Sub cuvintele Așteptând să ajungi până începe o nouă zi Cu niște lopeți, cu palmele, cu picioarele Să sapi până simți că nu mai poți Să trăiești fără mine Stau într-o mare uscată
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
folosită în sens diminutiv și vag sinestezic, ca în "petit", prin contrast cu enormul Jumbo, celebrul elefant expus la circul londonez al lui T.C. Barnum în 1882? Sau poate, cum s-a spus uneori, ar fi vorba de o simplă greșeală de transcriere făcută de compozitor? Că poemul Cîntec de adormit elefantul face aluzie la Debussy mi-a spus-o chiar Mircea care, pe vremea cînd locuia în Strada Spătarului, în casa părintească, "citea" la pian (cîteodată și mie) bucăți din
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
relațiile umane) și ajunge la concluzia că "numai Dan Stanca, dintre prozatorii români de azi, poate declanșa asemenea furtuni estetice în sufletul bietului cititor". Eu sunt un astfel de biet cititor șocat de viziunile hidoase din acest roman. Nu fac greșeala elementară să le atribui autorului, din moment ce ele aparțin personajelor, iar prin ele scriitorul vrea să demonstreze ceva. Romanele lui Dan Stanca sunt strigăte de disperare pentru degradarea omului și a societății moderne, manifeste pentru reconstrucția unei tradiții profunde din care
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
un spirit al amplitudinii (1995) constituie un succes în exegeza eliadistă. Cu aceste "precedente", cel mai îndreptățit să scrie capitolul despre autorul romanului Maitreyi părea să fie Eugen Simion. Rezultatul nu a fost cel scontat, deoarece în acest capitol mișună greșelile și inadvertențele. Arătam în articolul din Observatorul cultural că semnalasem până atunci de cinci ori despre data nașterii scriitorului, conchizând: "Aceste Ťnoutățiť ajunseseră în America cu peste 20 de ani în urmă, fiind consemnate de Mac Linscott Ricketts în monografia
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
ținut nici o oră de curs sau seminar. Titlul exact al celor două volume de Memorii, apărute la Gallimard, e la singular: Memoire. Introducerea lui s final ca marcă a pluralului în peste 20 de "prezentări" nu o putem considera drept greșeală de tipar. E desigur un amănunt - capriciu al autorului? - de a-și fi intitulat versiunea franceză Memoire, iar cea românească Memorii. Revenim la articolul lui Eugen Simion din Dicționarul Zaciu și la greșelile semnalate de mine încă din 1999. Titlurile
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
de "prezentări" nu o putem considera drept greșeală de tipar. E desigur un amănunt - capriciu al autorului? - de a-și fi intitulat versiunea franceză Memoire, iar cea românească Memorii. Revenim la articolul lui Eugen Simion din Dicționarul Zaciu și la greșelile semnalate de mine încă din 1999. Titlurile a două opere din tinerețe apar greșit: Cum am descoperit piatra filozofală și Memoriile soldatului de plumb. Formele corecte sunt: Cum am găsit piatra filozofală și Memoriile unui soldat de plumb. Despre Romanul
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Cum am găsit piatra filozofală... Dar autorul articolului din Dicționar uită să facă trimiterea respectivă. Păcat! Și-ar fi dat seama și-ar fi îndreptat tacit cele două erori la care m-am referit"... Alți amatori transcriu mecanic până și greșelile de tipar, inventează ziare la care Eliade n-a colaborat niciodată (Calendarul) și titluri greșite de conferințe (cf. Rost, aprilie 2003). în 2002 apărea o revistă într-un atractiv ambalaj: Enciclopedia personalităților. Numărul 12 pe care-l avem în față
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
ești tu, și Închipuirea unei măreții care se cheamă idolatrie, este marele păcat În fața materiei. (Se așează. Privește Îndelung o statuie). Și a lui Dumnezeu. CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (țipetele pescărușilor se aud pustii, tragice, foarte aproape) Eu am căzut În amândouă greșelile... Acum sunt bine, așa trebuie să fie un artist. El trebuie să fie amândouă lucrurile deodată. (un fulger spintecă cerul) Deh, cum se poate răspunde la Întrebarea aceasta, de ce am venit noi, oamenii, În timp? (se aude un tunet Înfundat
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
sângele, dar am fost lovită cu vârful nuielei peste mână. În curte! Adunarea! a ordonat din nou Îngrijitorul, În timp ce a scos o sticlă din buzunarul hainei, apoi a luat câteva Înghițituri. V-aliniați! a continuat el. Sunt dispus să iert greșeala, cu condiția să-mi spuneți cine a făcut... ce a făcut! Din nou, tăcere! Solidaritatea aceea, a unor copii, care nu depășeau șase ani, m-a cutremurat. Nu vreți, ai? Pe scări, În sus, marș! Mama voastră de derbedei! Păi
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
modele. Dimensiuni 17 x 11 cm, oglinda paginii 10,5 x 7,5 cm, 9 rânduri pe pagină, 484 de pagini (242 foi). Numerotarea este realizată pe fiecare pagină, de la α (ca și în ms. 32) la 482, cu o greșeală la p. 160 și 161, care sunt numerotate de două ori. Scris îngrijit. Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul cântărilor, vocalele, consonantele și unele inițiale sunt scrise cu cerneală neagră, iar titlurile, majoritatea inițialelor, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
istorie. Ipoteza că noi am fi luat de la grecii vechi, între multe altele, metrica lor poetică, pentru a o aplica la joc - și numai la joc, întrucît n-o aflăm în stih și muzică decît numai doar în hipostaza de „greșeli” de ritm, poate fi pusă într-o serioasă încurcătură nu numai de pura logică, ci și de faptul istoric al originii nordice a neamului macedonean vechi (în cap cu Alexandru cel Mare și Aristotel), a neamului și cîntării, deci, cu
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]