967 matches
-
De fapt, și eu și toate colegele mele de la Central Saint Martin. Vă pot pune cîteva Întrebări legate de subiectele care vă inspiră? Ha. Vedeți? Îl săgetez pe Eric cu o privire triumfătoare, la care el Îmi răspunde cu o grimasă. E super palpitant să iei parte la o mega lansare de modă, la un mare magazin universal! Chiar dacă e vorba de un magazin gol, care-a dat un chix de proporții. Toată lumea ține cîte un discurs, chiar și eu. Brianna
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a lor... expiră Luke adînc, de parcă ar Încerca să-și păstreze cumpătul. Am convocat o ședință și am cerut ca un membru al respectivei echipe Arcodas să-i ceară scuze lui Amy. Și a făcut-o? — Nu. Luke are o grimasă. — Vrea s-o dăm afară. — S-o dați afară? spun eu șocată. — Varianta lui e că e o incompetentă și că, dacă ea ar fi În stare să-și facă treaba cum trebuie, el n-ar avea de ce să se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mai tare treaba. — O să am o firmă cu etică discutabilă, dar profitabilă. Simt În glasul lui ceva ce nu-mi place. — Ai uitat? Am intrat În afacerea asta ca să facem bani! Deodată, copilul Îmi dă una zdravănă și schițez o grimasă. Totul... doare pe lumea asta. Pe mine. Pe Luke. Așa e viața, plină de durere și de suferință. — Nu vrei așa ceva, zic. Pe fața lui Luke nu se clintește nici un mușchi. Are chipul aspru, ca de cremene. Dacă l-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Hei, Jasmine! Nu-i incredibil? Ce se Întîmplă sus? — Balamuc curat, Își dă ochii peste cap. Peste tot unde te-ntorci, numai clienți. Slavă Domnului c-avem și personal auxiliar. — Nu-i mișto? Îi zîmbesc radioasă, Însă Jasmine are o grimasă total lipsită de entuziasm. — Îmi plăcea mai mult Înainte. Acum o să trebuiască să stăm pînă tîrziu diseară. N-am avut nici măcar o clipă liberă, pentru mine. Da, dar așa magazinul n-o să dea faliment, subliniez, Însă Jasmine nu pare cîtuși
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mea. Am o viziune subită și Îngrozitoare cu o mulțime de bani care se scurg În viteză printr-o gaură uriașă, zi după zi. — Va trebui să ne Împrumutăm mai mult decît am crezut ca să cumpărăm casa. Luke are o grimasă și ia o gură de cafea. S-ar putea ca lucrurile să fie Întîrziate cu cîteva săptămîni. O să-l sun azi pe agent. Cred că am să pot să ajung la o Înțelegere cu toate părțile implicate. Își golește ceașca
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
am avea un secret Împreună, pe care nu-l mai știe nimeni. — Uită-te la degețelele ei! Suze se apleacă deasupra pătuțului. Bună, scumpa mea! ridică ochii. Are nume? — Încă nu. Mă așez mai bine pe perne, cu o ușoară grimasă. Mă simt destul de zob după noaptea trecută. Deși partea bună e că epidurala Încă mai are efect și mi-au dat o tonă de analgezice. Ușa se deschide din nou și apare mama. A făcut deja cunoștință cu bebe la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
subliniază meritele în încurajarea tinerelor talente. Deși s-a disociat de Paul Zarifopol în problema autonomiei esteticului, s-a lăsat sedus de inteligența lui ascuțită, de necruțătorul lui spirit critic, care denunța gustul comun, improvizația snoabă, miticismul, imitația servilă și grimasa. Ca mai toți criticii importanți ai epocii, și R. s-a entuziasmat de Viața lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, în care a văzut o capodoperă a genului, ca și de Istoria literaturii române de la origini până în prezent, apreciind talentul
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
părăsesc Încăperea și rareori se bucură când aceștia se Întorc. De asemenea, copiii cu autism Învață mai lent cum să interpreteze ceea ce celelalte persoane gândesc sau simt. Indicii sociale subtile, cum ar fi un surâs, un tras cu ochiul, o grimasă, au puține semnificații pentru ei. Fără abilitatea de a interpreta gesturile și expresiile faciale, viața socială pare a fi străină. Persoanele cu autism au probleme În a vedea o situație din punctul de vedere al altei persoane. În aceste condiții
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
anormal, mitomania; în toate aceste situații, familia este prima care are datoria de a-l împiedica pe copil să evadeze în imaginar în afara situațiilor de joc; trebuie instituite măsuri de igienă mintală, care să combată inactivitatea, distracțiile bizare, râsul și grimasele de unul singur sau în oglindă; e) tendința la curiozitate ține de dorința copilului de a cunoaște; este faza interogativă a lui „De ce?”; copilul întreabă mai puțin „Când?”, „Cum?”, „Ce este aceasta?”; trebuie să i se răspundă de fiecare dată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dispreț față de inteligența cultivată, clientul doctrinelor dictatoriale, care consideră arta o chestiune pur personală, sentimentală, neînțelegându-i specificitatea (Literatura ca păcat), adoră „ideile răposate”, „siropurile trezite”, „ruinele literare”, clasicismul școlar, cultivă imitația, strâmbă din nas în fața valorilor naționale (Cultură și grimasă), se dă în vânt după ocultism, după șarlataniile teosofilor sau se complace în respectarea formală a „neocreștinismului cotidian, de foileton și de cafenea, de budoar și thé dansant” (Creștinism de actualitate). Un asemenea misticism „de carieră” este combătut, iar nu
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
viață, a obiceiurilor sau rutinelor zilnice; prezintă dorința de a menține același mediu și aceiași ordine, lucrurile trebuie menținute sau făcute în aceiași fel; stereotipii (exemplu mișcări de auto-stimulare și repetitive sau vocalizări ca: tremurături ale capului, mers pe vârfuri, grimase faciale, scrâșnite de dinți, mișcări ale capului sau degetelor, alergare repetitivă, sărituri, lovituri etc. 2. Disfuncțiile somato-senzitive sunt reprezentate de : dificultăți de a răspunde la timp la semnalul verbal (nu răspund când sunt strigați pe nume); hipersensibilitate la sunete (exemplu
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și alți agenți patogeni mortalitatea în rândul acestei categorii este foarte mare, media lor de viață fiind în jurul vârstei de 19 - 20 ani. Această categorie de subiecți prezintă următoarele caracteristici: Structură psihomotrică rudimentară, nediferențiată, evidențiată mai ales prin balansări uniforme, grimase, contorsiuni, impulsuri motrice subite; Nu poate comunica prin limbaj cu cei din jur, cunoștințele sale nu depășesc prima copilărie, funcțiile sale intelectuale nu sunt dezvoltate, relaționarea cu factorii de mediu și cu cei din jur fiind redusă doar la primul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
persoanei respective către o anumită stare morbidă corespunzătoare psiho-tipului acestuia (introvert-schizotim, extraver-ciclotim, mix-epileptoid); b) fizionomia se referă, în primul rând, la aspectul „morfopsihologic” al feței (retractat-introvert sau dilatat-extrovert), apoi la expresia „mimicii” bolnavului respectiv (indiferentă, tristă, veselă, tensionată, irascibilă, bizară, grimase, ticuri, cicatrici etc.); c) semne sau stigmate ale unor infirmități: stigmate de degenerescență care țin de tipul constituțional biopsihologic al bolnavului respectiv și care pot fi: - stigmate fizice: talie redusă, hipostaturală (nanism, infantilism) sau talie exagerată, hiperstatură (gigantism), microsau macrocefalie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
c) Mimica discordantă sau paramimia este expresia neconcordanței dintre starea psihică și atitudinile expresive ale bolnavului. Ea poate fi întâlnită în următoarele situații psihopatologice sub diferite aspecte: - apraxii, agnozii sau afazii; - grimase; - ticuri și spasme; - în schizofrenie sub formă de grimase, manierisme sau stereotipii; - mimica din cursul simulării unor afecțiuni psihice sau somatice; - mimica de tip histrionic-spectacular, pasională, convulsiv-cataleptică sau extatică din cursul isteriei; - economia și ecokinezia, ca forme de expresie care reproduc atitudinile și gesturile interlocutorilor bolnavilor psihici. 2) Tulburările
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
însă exista și situații în care este posibilă mobilizarea pasivă a unor segmente corporale care, datorită hipotoniei musculare de data aceasta, dau impresia unei „flexibilități ceroase”. Se mai notează în cadrul simptomatologiei acestui sindrom, stereotipii de atitudine, gestică, mimică și limbaj, grimase, manierisme etc. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul catatonic, are două forme clinice de manifestare: stupoarea catatonică și agitația catatonică. Le vom prezenta în continuare. a) Stupoarea catatonică se caracterizează din punct de vedere psihopatologic prin următoarele manifestări: imobilitatea bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de regulă reunite în sindromul catatonic și ele constau din următoarele: stupoarea catatonică, rigiditatea catatonică, postura catatonică și negativismul motor. 8) Tulburările de personalitate ale bolnavilor schizofrenici sunt constante și specifice. Ele au un mare polimorfism și constau din următoarele: - grimase, manierisme, bizarerii, - dedublarea personalității cu tulburări de imagine corporală și de identitate a Eului personal, - fenomene de tranzitivism, - halucinații autoscopice externe, - heautoscopia sau impresia unei imagini „a dublului său” în afară, - halucinații endoscopice, - transitivism. Formele clinice Clasificarea formelor clinico-psihiatrice ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
media lor de viață fiind de aproximativ 19‑20 de ani, față de cei din categoria anterioară la care este de aproximativ 25‑30 de ani. Tabloul psihopedagogic prezintă următoarele caracteristici: - structură psihomotrice rudimentară, nediferențiată, evidențiată mai ales prin balansări uniforme, grimase, contorsiuni, impulsuri motrice subite; - imposibilitatea de a comunica prin limbaj cu cei din jur, cunoștințele acestui copil nu depășesc prima copilărie, funcțiile sale intelectuale nu sunt dezvoltate, relaționarea cu factorii de mediu și cu cei din jur fiind redusă doar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mișcări dezordonate ale unui membru sau ale întregului corp; contracție musculară violentă, spasmodică, în absența controlului voluntar. coree - maladie nervoasă întâlnită în special la copii, manifestată prin mișcări anormale, dezordonate, lipsite de ritm, agitație globală, haotică, însoțită de ticuri și grimase, care apare în encefalopatii, infecții care afectează structurile cerebrale etc. crearea unui mediu de viață adecvat - folosirea optimă a mediului de către indivizii care utilizează orice tip de susținere tehnică (scaune cu rotile, cârje, proteze etc.) sau care au o formă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
până la Portretul unui necunoscut (1980), Viața obligatorie (1983) și Spectacol amânat (1985). Este exact ceea ce definește destinul lui Radu Antim, protagonistul romanului Ultima vară a lui Antim (1978), frate bun cu prințul din Roman. Bufonul shakespearian, Hamlet, Ioan fără de Țară, grimasa lui Prospero terorizat de halena lui Caliban, ghidușia lui Puck sau făptura de Ariel sunt figuri emblematice. Dar cel care mediază aici caruselul relațiilor este Jumătate, sublima jumătate ce domină - regal și paradoxal, trist, sălbatic și benign, agresiv sau tremurător
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
patrie” și publică în „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Ramuri” ș.a. Redactează, la Craiova, revistele „Ostașii luminii” (1931) și „Radical” (1929-1931), pe lângă cea din urmă funcționând și o editură, la care N. își publică placheta de debut, Cartea cu grimase (1933). La Editura unu, de care se îngrijea Sașa Pană, scoate volumul următor, căruia mai vârstnicul comiliton îi schimbă titlul din Altă planetă în Metamorfoze (1934). În 1936 proiectează împreună cu Victor Brauner, Pericle Martinescu și Sașa Pană revista „Antagonism”, care
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
iubirii și adorația trubadurescă pentru femeie, versul conservând unele irizări suprarealiste. Câteva culegeri de versuri din anii ’80 - Păsări de fum (1982), Arbori cu aripi de harfe (1986), Fata pescărușului (1988) - readuc în atenție un poet substanțial. SCRIERI: Cartea cu grimase, Craiova, 1933; Metamorfoze, București, 1934; Spre țara închisă în diamant, București, 1937; Femeia de aer, București, 1943; Moș Ioniță Făt-Frumos, București, 1956; Cartea cu oglinzi, București, 1962; Să ne iubim visele, București, 1967; Stăpâna viselor, pref. Miron Radu Paraschivescu, cu
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
București, 2000. Traduceri: Jan Weiss, În țara strănepoților noștri, București, 1963; Feodor A. Abramov, Frați și surori, București, 1964 (în colaborare); Iulius Slowacki, Balladyna, București, 1964; Zoltan Jékely, Poezii, pref. Nicolae Balotă, București, 1973. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Cartea cu grimase”, ADV, 1933, 15 228; Eugen Constant, „Cartea cu grimase”, „Provincia literară”, 1933, 6; Ovidiu Papadima, „Cartea cu grimase”, „Calendarul”, 1933, 503; Constantinescu, Scrieri, IV, 100-105; Călinescu, Ist. lit. (1941), 820-821, Ist. lit. (1982), 905; Virgil Ierunca, Constantin Nisipeanu, TIL, 1943
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
București, 1963; Feodor A. Abramov, Frați și surori, București, 1964 (în colaborare); Iulius Slowacki, Balladyna, București, 1964; Zoltan Jékely, Poezii, pref. Nicolae Balotă, București, 1973. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Cartea cu grimase”, ADV, 1933, 15 228; Eugen Constant, „Cartea cu grimase”, „Provincia literară”, 1933, 6; Ovidiu Papadima, „Cartea cu grimase”, „Calendarul”, 1933, 503; Constantinescu, Scrieri, IV, 100-105; Călinescu, Ist. lit. (1941), 820-821, Ist. lit. (1982), 905; Virgil Ierunca, Constantin Nisipeanu, TIL, 1943, 2176, 2211; Ion Șiugariu, „Femeia de aer”, RFR, 1943
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
1964 (în colaborare); Iulius Slowacki, Balladyna, București, 1964; Zoltan Jékely, Poezii, pref. Nicolae Balotă, București, 1973. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Cartea cu grimase”, ADV, 1933, 15 228; Eugen Constant, „Cartea cu grimase”, „Provincia literară”, 1933, 6; Ovidiu Papadima, „Cartea cu grimase”, „Calendarul”, 1933, 503; Constantinescu, Scrieri, IV, 100-105; Călinescu, Ist. lit. (1941), 820-821, Ist. lit. (1982), 905; Virgil Ierunca, Constantin Nisipeanu, TIL, 1943, 2176, 2211; Ion Șiugariu, „Femeia de aer”, RFR, 1943, 11; Grigore Cumpănă, „Să ne iubim visele”, CRC, 1967
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
lor concrete, efectiv trăite. Rezultă astfel două demersuri paralele ale cunoașterii - cel savant și cel comun, cel al laboratoarelor creației academice și cel al reproducerii empirice din media -, care nu se întâlnesc decât episodic și atunci numai pentru a schimba grimase reciproce. Reflexivitatea stimulată de media ajunge să fie eminamente bazată pe o cunoaștere empirică și comună și pe repere valorice difuze. De aceea, cred că sociologul francez M. Gauchet are dreptate când spune că „în mijlocul celei mai savante, celei mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]