491 matches
-
gârlele și prutețele. Oricum, pentru înălțimea generală a luncii și aceste din urmă grinduri reprezintă părți de relief destul de înalte, unele din ele îngăduind omului să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul cuprins în meandru prutețului de aici, a fost cândva un sat , probabil Stănileștii vechi, locul purtând astăzi numele „în siliște”. Înălțimea maximă a grindului fluviatil de la Prut nu este mai mare decât nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
omului să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul cuprins în meandru prutețului de aici, a fost cândva un sat , probabil Stănileștii vechi, locul purtând astăzi numele „în siliște”. Înălțimea maximă a grindului fluviatil de la Prut nu este mai mare decât nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este nici uniformă și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a vreunei meandre, se observă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
decât nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este nici uniformă și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a vreunei meandre, se observă că în zona porții de la Albița Leușeni grindul fluviatil este mai ridicat, cam cu un metru, decât în zona basinară a luncii dintre Fălciu și Râșești. Această diferență de nivel se explică prin aceea că în epoca marilor viituri nivelul apelor Prutului este mai ridicat în zona porții
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
României arată pentru localitatea Drânceni-Albița o medie a apelor mari de + 402 cm., deasupra etiajului, iar pentru Leova, din plină zonă basinară a luncii, numai +320 cm ; în dreptul porții de la Tg. Fălciu, în aceeași perioadă, avem + 377 cm. deasupra etiajuluiă. Grindul fluviatil deci, fiind în funcție de nivelul apelor mari, va avea înălțimi diferite. Discontinuitatea grindurilor fluviale este produsă de gârlele prin care se revarsă în luncă, la viituri, apa Prutului. Conurile de dejecție. Când am vorbit despre bălți, am văzut că forma
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
deasupra etiajului, iar pentru Leova, din plină zonă basinară a luncii, numai +320 cm ; în dreptul porții de la Tg. Fălciu, în aceeași perioadă, avem + 377 cm. deasupra etiajuluiă. Grindul fluviatil deci, fiind în funcție de nivelul apelor mari, va avea înălțimi diferite. Discontinuitatea grindurilor fluviale este produsă de gârlele prin care se revarsă în luncă, la viituri, apa Prutului. Conurile de dejecție. Când am vorbit despre bălți, am văzut că forma, întinderea și adâncimea acestora este influențată mult de prezența materialului sedimentat la gura
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dejecție ale pâraelor și torenților ce vin din regiunea teraselor Prutului sunt așa de puternice, încât au secat mari părți din suprafețele acoperite altădată cu apă. Unele din aceste conuri de dejecție au reușit chiar să atingă prin aluviunile lor, grindul Prutului, împărțind astfel balta principală într-o serie de bălți secundare mai mici, cu adâncime foarte redusă, în care vegetația mare de baltă nu se mai poate crește. Talusul. Afară de cazul când apa Prutului bate direct în terasa inferioară și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
se văd la țărmul de apus a B. Gogoaia și Lucani, din dreptul satului și târgului Drânceni (Fălciuă. Această variație a formelor de relief din luncă a determinat și o variație specifică a învelișului biosferic de aici. De pildă, pe grindurile mai înalte, de lângă Prut crește bine pădurea de luncă, în care alături de plop și salcie, se întâlnește chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă două esențe fiind semnalată și de unele numiri de locuri precum: balta ulmului, cotul stejarului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în care alături de plop și salcie, se întâlnește chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă două esențe fiind semnalată și de unele numiri de locuri precum: balta ulmului, cotul stejarului, etc. care există în lunca de aici. Pe aceleași grinduri, alături de vița de vie ordinară (tireas, zaibăr, cornișor, etc.ă, care acoperă întinderi destul de mari, se păstrează apoi și câteva petece de vie indigenă românească, din cauză că filoxera nu poate trăi în nisipurile supuse deseori inundației. Tot sus pe grind, de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aceleași grinduri, alături de vița de vie ordinară (tireas, zaibăr, cornișor, etc.ă, care acoperă întinderi destul de mari, se păstrează apoi și câteva petece de vie indigenă românească, din cauză că filoxera nu poate trăi în nisipurile supuse deseori inundației. Tot sus pe grind, de o parte și de alta a apei Prutului, de la Săratu până la Nord de Câlcea, grădinile de zarzavat ale locuitorilor din Huși se țin lanț, grădini care prin produsele lor acoperă nevoile satelor vecine și ale pieții din orașul Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de la Săratu până la Nord de Câlcea, grădinile de zarzavat ale locuitorilor din Huși se țin lanț, grădini care prin produsele lor acoperă nevoile satelor vecine și ale pieții din orașul Huși, deseori exportându-se aceste produse și mai departe chiar. Grindurile de gârle și prutețe, ca și restul grindurilor din luncă, sunt acoperite cu culturi de cereale, plante textile, harbuzării, etc., solul aluvionar al luncii fiind foarte fertil și mai puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
zarzavat ale locuitorilor din Huși se țin lanț, grădini care prin produsele lor acoperă nevoile satelor vecine și ale pieții din orașul Huși, deseori exportându-se aceste produse și mai departe chiar. Grindurile de gârle și prutețe, ca și restul grindurilor din luncă, sunt acoperite cu culturi de cereale, plante textile, harbuzării, etc., solul aluvionar al luncii fiind foarte fertil și mai puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În părțile mai joase din luncă, unde apa bălților
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
apei, chiar când bălțile sunt destul de mari; cauza stă pe deoparte în siguranța debitului de apă, pe care le-o oferă acest râu chiar și în timpul celor mai mari secete, iar de pe altă parte, siguranței pe care o au în grindul din această parte a văii, în timpul inundațiilor de primăvară și vară). Din același grup răsăritean, o altă parte, mult mai puțin numeroasă ca prima, se îndreaptă tot pe valea Prutului, dar spre Nord, ajungând până în dreptul Iașilor, ceva mai sus
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
suprafețe mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii Prahovei este pusă și ea în evidență de aspectul vegetației. Astfel pe aluviunile aflate în diferite grade de solidificare și pe grindurile ferite de inundații se găsesc zăvoaie, crânguri și tufărișuri de luncă, sălcii, plopi, arini. Poziția geografică a orașului în culoarul Prahovei, nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a plajelor întinse de nisip (la Sulina, Sf. Gheorghe, I-lele Sacalin), alături de un cadru pitoresc, la îngemănarea uscatului cu apa; - sectorul lagunar, întins de la vărsarea brațului Sf. Gheorghe până la Capul Midia, ce se caracterizează prin prezența cordoanelor de nisip (grinduri) care închid, parțial, față de Marea Neagră, Complexul lagunar Razim - Sinoe; - sectorul cu faleză, între Capul Midia și Vama Veche, întrerupt de areale joase, cu plaje și grinduri, ce închid total limanele și lagunele (Siutghiol, Techirghiol și Mangalia); este cel mai bine
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
brațului Sf. Gheorghe până la Capul Midia, ce se caracterizează prin prezența cordoanelor de nisip (grinduri) care închid, parțial, față de Marea Neagră, Complexul lagunar Razim - Sinoe; - sectorul cu faleză, între Capul Midia și Vama Veche, întrerupt de areale joase, cu plaje și grinduri, ce închid total limanele și lagunele (Siutghiol, Techirghiol și Mangalia); este cel mai bine amenajat turistic, ca urmare a varietății de microforme (plaje, țărm înalt, golfuri, promontorii stâncoase). 2.1.7. Alte tipuri de relief Alte tipuri de relief cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
golfuri, promontorii stâncoase). 2.1.7. Alte tipuri de relief Alte tipuri de relief cu valențe turistice sunt:relieful de pluviodenudare, reprezentat de ravenele de la Râpa Roșie (Sebeș) și Grădina Zmeilor (Podișul Someșan); - relieful eolian, cu dune, prezent în deltă (Grindul Caraorman ș.a.), Câmpia Bărăganului, Câmpia Olteniei, Câmpia Carei;relieful antropic, reprezentat de baraje, diguri și canale hidrografice ce întregesc farmecul unor zone turistice naturale. Munții Bucegi - studiu de caz Munții Bucegi sunt așezați în partea estică a Carpaților Meridionali. Se
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care o străbat. Sunt căutate râurile cu malurile înalte și stâncoase sau sectoarele înguste reprezentate prin chei și defileuri (ex. Mureșul, Oltul, Bistrița, Arieșul), care generează peisaje cu o frumusețe rară, dar, în egală măsură și malurile joase cu plaje, grinduri și insule foarte accesibile turiștilor amatori de odihnă, recreere și pescuit (de exemplu, Dâmbovița, Argeșul, Oltul, Crișurile ș.a.). Un potențial deosebit îl constituie sectoarele meandrate, cu brațe secundare și lacuri de luncă, care atrag pasionații de pescuit ca și râurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turistic al țării noastre. Această unitate de relief, care se formează și astăzi prin acțiunea fluviului și a mării, se impune prin varietatea sa peisagistică, morfohidrologică și biogeografică. Atractivitatea turistică a deltei este generată, în principal, de următoarele elemente fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip, varza de mare) și cu un potențial deosebit pentru cura heliomarină, mai ales la Sulina, Sfântu Gheorghe și pe grindurile care închid Laguna Razim - Sinoe. Potențialul turistic natural este completat de numeroase elemente socioeconomice specifice, de mare atractivitate, cum sunt satele pescărești: în cazul lor, casele sunt acoperite cu stuf, practicarea pescuitului și a navigației se realizează cu mijloace tradiționale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Plajele constituie o componentă esențială a stațiunilor litorale. Atractivitatea lor depinde de lățime, lungime, granulometria nisipului, cât și de prezența unor suprafețe lacustre (lagune și limane). În țara noastră, cea mai apreciată plajă este cea de la Mamaia, reprezentată printr-un grind nisipos de mari dimensiuni, care închide laguna Siutghiol. Pârtiile de schi, bob și sănii fac parte din farmecul agrementului pe zăpadă, fiind amenajate pe trasee cât mai drepte și cu o durată mare a stratului de zăpadă. Cele mai numeroase
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
la care se adaugă și peisajele unice, generate de întrepătrunderea dintre uscat și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la sud de Capul Midia (circa 74 km) unde
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
peisajele unice, generate de întrepătrunderea dintre uscat și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la sud de Capul Midia (circa 74 km) unde sa conturat o adevărată „Rivieră
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la sud de Capul Midia (circa 74 km) unde sa conturat o adevărată „Rivieră românească”. Salba de stațiuni balneoclimaterice, ce valorifică
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a Nerei, suprafață ocupată nedepășind 100 ha. S-au format pe depozite aluviale și în condiții topografice caracterizate de un drenaj foarte slab (părțile joase ale luncilor la contactul cu terasa, zonele dintre conurile de dejecție ce parazitează lunca și grindurile din lungul cursului de apă). Se asociază cu stagnosoluri sau eutricambosoluri în condițiile unui drenaj bun, sau cu mlaștini în condițiile unui drenaj extrem de slab. Stagnosolurile au o răspândire redusă, legată de unele areale cu un drenaj foarte slab. Se
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
aluviosoluri. Aluviosolurile reprezintă soluri tinere, în curs de formare, pe depozitele aluviale, fiind răspândite în lungul Dunării și afluenților săi. Ocupă o suprafață de circa 8000 ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau terasele joase. Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării, în Depresiunea Sichevița, în luncă și pe conul de dejecție al râului Nera. Se pot asocia cu gleiosoluri sau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]