1,673 matches
-
când figura ta luminoasă Ne va arăta curcubeul libertății Acea sclipire care era începutul închegării noastre O BUCATĂ DE CER SE PRĂBUȘEȘTE S-a întunecat Băiatul încă nu s-a întors Umbrele lucrurilor sar Și rânjesc Ecranul se umple cu grindină O bucată de cer se prăbușește Băiatul încă nu s-a întors Ora interzisă de teamă s-a întunecat ÎNMULȚIREA MORȚII Mâine voi muri din nou În același mod În același moment Când soarele ca o creastă de cocoș însângerat
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
la alta, suprafețele de asemenea diferite afectate acestei culturi, structura consumului, posibilitățile de desfacere, densitatea populației, condițiile meteorologice etc. În privința acestora din urmă, documentele consemnează numeroase cazuri în care recoltele de struguri au fost compromise total sau parțial de ploi, grindină, îngheț și altele. În vara anului 1832, spre exemplu, grindina și piatra au compromis recoltele de struguri și fructe din numeroase sate aflate în partea centrală și sudică a județului. Distrugeri mai mari erau raportate din 10 sate ale plășii
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
consumului, posibilitățile de desfacere, densitatea populației, condițiile meteorologice etc. În privința acestora din urmă, documentele consemnează numeroase cazuri în care recoltele de struguri au fost compromise total sau parțial de ploi, grindină, îngheț și altele. În vara anului 1832, spre exemplu, grindina și piatra au compromis recoltele de struguri și fructe din numeroase sate aflate în partea centrală și sudică a județului. Distrugeri mai mari erau raportate din 10 sate ale plășii Motrul, 11 sate din Dumbrava precum și unele din plășile Baia
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
oră. Se aplecă asupra tastelor și se strădui să-și reia lucrul, cu toate că bubuitul ploii pe consolă îi crea un disconfort auditiv crescut. Din ce mama lui de material era făcută nenorocita aceea de consolă? Nici dacă ar fi căzut grindină n-ar fi sunat atât de cumplit. - Cât e ceasul? - Abia a trecut un sfert de oră, îi răspunse George calm, pescuindu-și creionul cu capătul ronțăit. Putea înțelege de ce picătura de apă devenise un mijloc de tortură. Zău că
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
o mie de ani înaintea ochilor Tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut și ca straja nopții". În psalmul 17 este pusă în lumină măreția ori majestatea divină: "De strălucirea feței Lui norii au fugit, glasul Lui prin grindină și cărbuni de foc...". Tot despre același lucru tratează și psalmii: 28, 45, 46, 47, 49, 65, 67, 76, 92, 93, 95, 96, 110, 113 etc. Sfințenia lui Dumnezeu este arătată în psalmii 23 și 33. În psalmul 138 se
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
trece lumea prin ziare, și ziarele prin lume. Trec anotimpuri în curgere normală de la iarnă pân'la toamnă și ajungem iar în iarnă. Cursul vremii nu se schimbă, ploi mai sunt tot mai puține, mai e secetă, zăpadă, stă o grindină să cadă, toate trec ca un șuvoi, peste noi. Referință Bibliografică: File de jurnal / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FILE DE JURNAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351141_a_352470]
-
despre cadrul natural al localității Drăgășani, despre așezare și limitele așezării sale, despre relieful actual; despre regimul climatic și starea de temperatură, regimul precipitațiilor, cel eolian, despre procese și fenomene meteorologice (îngheț, brumă, chiciură, polei și depuneri de gheață, ninsori, grindină, ceață) Se fac referințe apoi la fenomenul încălzirii globale care este o realitate (îngrijorătoare, am spune noi!) Urmează detalii despre rețeaua hidrografică: apele de suprafață și apele subterane; vegetația și fauna. În cadrul analizei vegetației autorul a subliniat faptul că de-
MONOGRAFIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355945_a_357274]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > COLOANA FĂRĂ SFÂRȘIT, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Coloana fără sfârșit Cam nesupuși și aprigi domnitorii, Asemenea cu domnitorii Țara Ca să alunge grindina și norii Când vijelia-și mână-aici fanfara. Albește câmpul luptelor de oase, Iubirea de moșie este mare, Și amintind de zile viforoase Spre neuitare înfloresc altare. Pe trupul țării sunt adânc înscrise Să le “citim” aievea ca-ntr-o
COLOANA FĂRĂ SFÂRŞIT, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356965_a_358294]
-
nu se mai sfârșește și se mișcă dintr-un ochi în altul alunecând dintr-o lacrimă în alta peste zarea fumegândă pe sub aripile șuierătoare ale corbilor și-n această goană crepusculară numai durerea încordată la infinit rămâne nemișcată *** ploua cu grindină când ai încercat să-mi spui să-mi închid ferestrele inimii, dar îmi părea nedeslușit orice cuvânt când auzul îmi alunecă foarte încet pe sunete și Tu acordai cerul cu o săgeată de senin și eu nu izbuteam urechea s-
POEME ANONIME de SERGIU SAVA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346082_a_347411]
-
Singur rămas pe gresii de ardezii, își simte-n solitudine tăria și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe doar că biruie și este, și-n piscul unde bea azur și rouă, zbârlit, înfruntă secol și poveste. Sonetul a fost scris în data de 5 august 1968. Pe atunci, eu aveam 10 ani. Astăzi, numai tăcerea
3. MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370670_a_371999]
-
în pragul juvenil al unui caracter îndoielnic, nesupus și nestatornic. Uneori îți simți sufletul hărțuit, împotmolit la porțile dezamăgirii, incapabil să se încumete să sară acel obstacol insipid, dar atât de viu și rigid și regretele cad greu, ca o grindină. Remușcări nu pentru ce ți s-a făcut sau pentru cum ai fost tratat, ci pentru încrederea acordată cuiva care nu te merită. Viața are un gust dulce-acrișor, de multe ori amar ca un venin, dar și unele colțuri ca
PRIETENIE, FLOARE RARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368117_a_369446]
-
prin care au trecut, fără protecția sufletească din partea artiștilor ca Sofia Rotaru care au răsplata cosmosului pentru că rup măreția și o împart în lumini imaculate, luminile muzicii! Cântecele Sofiei Rotaru sunt lumini alese în câmpul de cădere la suflet, sunt grindini de pietre rare. Surâzând în delăsare senină, România pare că desăvârșește azi ritualul înrădăcinării gloriei din abolirea artei muzicale. Dacă spațiul public e invadat de instantanee, de trupuri cântătoare fără glas, Sofia Rotaru nu poate domoli galopul muzicii în decăderea
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
binecuvântată, fetele noastre au trăit splendoarea visurilor lor, văzând Prințesa, nu din ceramici, cristale, porțelanuri și picturi, ci aievea, frumoasă, răpitor de frumoasă, ce, trecând prin fața ochilor nu clintește nicio aripă de privighetoare. Elitrele diafane de fluturi zburau ca o grindină în jur, împrimăvărând țara în ziua sfântă de Paște când Familia Regală a României a străbătut-o până la sanctuarele Putnei. S-a întors primăvara ! S-a întors în țară Familia Regală a României, când țara s-a făcut o pajiște
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
care o au cu sila! La aceasta se adaugă savoarea dulcețurilor cu bulbuci a ziselor fără să fie cântece, a ofrandelor desfătării cu necântece zbierate, zguduitoare sau veștejite. Și-atunci, din șoapte profetice urcând lent la cer, căzând înapoi ca grindina de safire albastre, la ureche, face de o vreme, în lumea melomanilor cumsecade, o cursă legănătoare în brațele visului, cântecul lui Naidin. L-a auzit și l-a ascultat într-o zi maestrul Benone Sinulescu și imediat și-a dat
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
versuri expeditive se va consuma ceac-pac, într-o frenezie a verbelor acțiunii, o celebra pagina de eroism socialist, comparabilă, prin viteza a consumării deznodământului, cu cele ale lui Bolintineanu: "Înșfacă trei scânduri, înșfacă securea - / Lucrează în friguri, lunatic, aiurea - / Sub grindină morții din acoperiș, / Iute, două cruciș, stâlp a treia proptiș, / Și peste o clipă, inima-i țipă: / Salvat, abatajul! - grindină stete! / Ai luptat, ai învins, ai fost om, măi băiete." În „Marea preluare” viziunea revoluției se apropie de în limbaj
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
viteza a consumării deznodământului, cu cele ale lui Bolintineanu: "Înșfacă trei scânduri, înșfacă securea - / Lucrează în friguri, lunatic, aiurea - / Sub grindină morții din acoperiș, / Iute, două cruciș, stâlp a treia proptiș, / Și peste o clipă, inima-i țipă: / Salvat, abatajul! - grindină stete! / Ai luptat, ai învins, ai fost om, măi băiete." În „Marea preluare” viziunea revoluției se apropie de în limbaj trivial de o vulgaritate jalnică : „Odesa, Crimeea.. Și acasă, pruncii, femeia, Păduchii foamea. Muncă... Pe când încuietorii bucatelor Purtătorii păcatelor, Mai
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
mine doar un stâlp, măcar - să-i primesc pe oaspeți vesel și frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o grinda grea casă să se ’nal te peste fruntea mea, să mă-ncerce vântul grindină, furtună, să viseze-n cuibu-mi stelele și luna - cioplitor cu dalta, meșter de poveste, în pridvor mai pune lada mea de zestre cu averea-mi strânsă, toata, într-o carte, dorului de soare, să îi țină parte. Referință Bibliografica: elogiu
ELOGIU CIOPLITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354183_a_355512]
-
mine doar un stâlp, măcar - să-i primesc pe oaspeți vesel și frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o grinda grea casă să se ’nal te peste fruntea mea, să mă-ncerce vântul grindină, furtună, să viseze-n cuibu-mi stelele și luna - cioplitor cu dalta, meșter de poveste, în pridvor mai pune lada mea de zestre cu averea-mi strânsă, toata, într-o carte, dorului de soare, să îi țină parte. Referință Bibliografica: elogiu
ELOGIU PATRIARHULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354176_a_355505]
-
toate acestea, și în plus Ceva din imensa durere a lumii deznădăjduite Dacă ești cinică și nu-ți recunoști strămoșii în doine și balade, Dacă porți chipul dezordinii și al răcelii ce a căzut peste noi Ca o ploaie cu grindină peste o grădină cu flori Dacă nu duci visurile omenirii în poala vorbelor tale Cum aducea mama fructele de la vie Cum ai putea fi modernă și umană, Poezie? Iată ce înseamnă pentru Ion Dodu Bălan poezia, dacă mergem mai departe
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]
-
și blugi au răscolit împreună cu Adrian Păunescu țara, de-a lungul și de-a latul, ca păsările libere către toate zările. Un cer cu armonii sonice învelea țara când recitatorii și cântăreții cenaclului „Flacăra” abăteau asupra scenelor impetuoase și grandioase grindini de poeme și melodii. N-a fost niciodată până atunci, și nu se va mai repeta așa un fenomenal spectacol cum a fost cel aprins din flacără spirituală de către romanticul poet cu frâie de strune în mâinile sale, Adrian Păunescu
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
amiroase-a clor, S-au îmbolnăvit caișii, Se-ofilește rodul lor; Merii, prunii din grădină Tot mai supărați îmi par, Via vrea să dea în floare Că e vremea-n Calendar! Printre ramuri geme vântul, Fulgeră sub norii surzi, Cade grindina de-a valma- Știu Iisuse că ne-auzi Gura noastră cum înjură Dumnezeul Tău Cel Sfânt, Răi ce suntem, plini de ură, Răstigniții de pământ! De mânia care vine Unde oare să m-ascund?! Celui care crede-n Tine Îi
RUSALII (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358276_a_359605]
-
bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăți vindecătoare. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor. Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară virușii de gripă, hepatită și tifos, aceleași sunete împrăștie și risipește norii amenințători cu grindini și furtuni nimicitoare. Proteinele virușilor se încovoaie și nu mai poartă infecția, a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect și mai semnificativ: omoară microbii patogeni (bacilul de colon și stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
străini...Trinu-i trin, nu este om.../ N-are milă și nici dor,/ Și de lacrimi nici că-i pasă,/ Nici de cel ce casa lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
extraeuropeana, se aseamănă cu năpârlirea “Șarpelui cerului” (care reprezintă popoarele europene) și schimbarea pielii de animal (de “animal politic”) care reprezintă conducătorul. Lupta pentru putere se dă în final între focul de dedesubt (al popoarelor) și lacul înghețat care produce grindină deasupra (conducătorul împreună cu baronii locali) care se combat și se distrug reciproc. Acum, de exemplu, popoarele europene din așa zisa UE, fără o constituție europeană, sunt ca focul cu gheață. Astfel, popoarele din UE sunt doar învelite, împachetate în pielea
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
ai să crestisi să nu crezi în povestitot ce conteaza-i să iubești,si sa zâmbești...... X. LEMNE DE PIATRĂ, de Angheluță Lupu , publicat în Ediția nr. 645 din 06 octombrie 2012. Cad lemne de piatra-n morminte Ca o grindină din mii de cuvinte Lumea nu mai spune ce simte Se-ascunde, urăște și minte Prunci înjunghiați și vânduți prematur Nici nu se nasc si-s carne de tun Pe-ai lor umeri apasă si-adun' Toate minciunile ce astăzi
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]