1,507 matches
-
în Suedia, Campionatul Mondial de Handbal, iar România a reușit să câștige bronzul. Gheorghe Gruia a fost unul din principalii marcatori ai competiției, cu 34 de goluri (patru mai puține decât golgheterul vest-german Herbert Lübking). În finala mică împotriva URSS, Gruia a marcat 12 goluri, iar România a învins cu 21-19, câștigând locul al treilea și medaliile de bronz. În 1968, a câștigat Campionatele Mondiale Universitare, disputate în Germania. A urmat a doua victorie la Campionatele Mondiale, în 1970, la turneul
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
la Unirea Dej, unde s-a făcut repede remarcat, fiind luat în vizor de CFR Cluj. Chiar dacă, la un moment dat, Deac a fost aproape să îmbrace tricoul rivalei clujene Universitatea Cluj, în cele din urmă „blondul” a ajuns în Gruia. În vara lui 2004, Ciprian Deac a susținut probe de joc la U.Cluj și a fost luat într-un cantonament în Ungaria. Consiliul de Administrație al Universității nu a fost însă de acord să plătească suma de 50.000
Ciprian Deac () [Corola-website/Science/310521_a_311850]
-
tânărului mijlocaș în Liga I, într-un meci cu Unirea Urziceni, câștigat de „feroviari” cu scorul de 4-0. Ciprian Deac a evoluat în 11 partide în acel sezon, terminând campionatul pe locul 3. În 2007-2008, turul l-a petrecut în Gruia, jucând în 10 partide, iar în retur a fost împrumutat la Oțelul Galați, unde a jucat 15 partide și a marcat 2 goluri. Prestațiile sale au atras atenția câtorva cluburi din Europa, dar mai ales pe cea a selecționerului Victor
Ciprian Deac () [Corola-website/Science/310521_a_311850]
-
Vincențiu Babeș, ziarul „Albina”. Ziarul a apărut timp de zece ani și a fost o școală de jurnalism pentru mulți gazetari români. În paginile ziarului au publicat Iulian Grozescu, Pavel Vasici-Ungureanu, Simeon Mangiuca, Mihai Eminescu, V. A. Urechia, Visarion Roman, Gruia Liuba Murgu și mulți alții. Vincențiu Babeș a fost mult timp editorul publicației, care avea ca scop declarat de a susține cauza românească chiar în capitala regatului Ungariei, unde posibilitățile de informare erau cele mai bune, contactul cu cercurile politice
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
student și nu numai, să nu fi citit măcar o singură carte din biblioteca părintelui Gherasim Andru. Ca elevă în clasele I-IV a Școlii primare, de la preot am citit „Povești și povestiri” de Ion Creangă, „Din isprăvile lui Păcală”, „Gruia lui Novac”, „Basme” și multe, altele. Părintele a cunoscut bine programa școlară iar noi am primit doar cărți pe care dânsul ni le-a dat. De mai multe ori s-a întâmplat ca, la înapoierea cărților citite, să facem un
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Marian Popa, Ada Chifor, Pr. Nicolae State Burluși, Gabriela Rusu Păsărin, Dan Cristea, Doru Moțoc, Mircea Micu, Melania Cuc, George Baciu, Cleopatra Lorințiu, Dan Lupescu, Geo Călugăru, Gheorghe Pârja, Vasile Morar, Mircea Micu, Victoria Milescu, Ion Deaconescu, Doru Drăgușin, Lucian Gruia, Nicolae Scheianu, Florica Bud, Mihail Gălățanu, Victor Sterom, Mihai Antonescu, Daniel Vorona, Gabriel Stănescu, Darie Ducan și alții. O, iată-te În prag! Femeie-iarnă cu degete amorțite de Cântec! Asmute spre mine arc săgetat În centaurul Chiron, Învățătorul de zei
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
Szabolcs Hajdu . Oana Pellea joacă în română, franceza, engleza și italiană, participând la numeroase producții internaționale, inclusiv producția româno-franceză "Ioana d'Arc-Extrase dintr-un dosar" și producția teatrală francezo-canadiană, în regia lui Marc Doré "Mă tot duc", aici alături de Sandu Gruia. Oana Pellea a avut onoarea de a reprezenta România la mai multe festivaluri internaționale de teatru inclusiv la festivalul anual al Uniunii Teatrelor Europene, Festivalul Klang Bogen de la Viena, Festivalul Internațional Francofon din Franța și Festivalul Americilor din Canada. Face
Oana Pellea () [Corola-website/Science/304434_a_305763]
-
Oamenii plecați din sat în anul 1928 erau 5 învățători, 4 preoți, 2 notari, 2 profesori, 1 avocat, 1 inginer, 1 militar și 34 de meseriași. Învățământul și instruirea copiilor de vârstă școlară a fost început de către învățătorii Bucur Pujdercă, Gruia Novac, Moise Câlțea și Vasile Stoicance, toți născuți în Șona unde au revenit căutând să ridice la nivel superior învățământul școlar prin instruirea copiilor din satul lor natal. În anul 1950 a s-a făcut colectivizarea agricolă în satul Șona
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
ani formația sa nu a lipsit de la nici o petrecere mare din zonă. În vecinătatea locurilor natale ale Justinei Băluțeanu se află satul Măru (numit și Tereujani), situat pe Dealul Muierii. Cel mai cunoscut lăutar al locului a fost vioristului Ion Gruia zis Mitu Fane (n. 1904 - d. ?), care s-a stabilit ulterior în Târgu Jiu (din 1935), și de la care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri populare gorjenești. Din taraful său au făcut parte Barbu Gruia (vioară), Ioana
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
vioristului Ion Gruia zis Mitu Fane (n. 1904 - d. ?), care s-a stabilit ulterior în Târgu Jiu (din 1935), și de la care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri populare gorjenești. Din taraful său au făcut parte Barbu Gruia (vioară), Ioana Ciucurescu (chitară și voce) și Costică Ciucurescu (bas) din Târgu Logrești. Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai vestit lăutar din localitate a fost
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
-mi Îmbrățișa părinții, dar și de a-mi revedea profesorii. Nu mică mia fost bucuria, la ultimul eveniment de comemorare a inegalabilului dramaturg Victor Ion Popa, organizat la Muzeul „Vasile Pârvan” În 30 martie a.c., să-l revăd pe magistrul Gruia Novac, redactorul revistei Baaadul, dar, mai ales, pe profesorul de limbă și literatură română la liceul, nu altul decât prestigiosul „Gheorghe Roșca Codreanu”, prin care au trecut și Cezar Ivănescu, Alexandru Vlahuță, Vasile Pârvan, Garabet Ibrăileanu, Raicu Rion și multe
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
la 80km de orașul Drobeta-Turnu Severin. Formă predominantă a reliefului zonei este câmpia. Din punctul de vedere al formei de relief, comuna se încadrează la categoria câmpie. Localitatea Gârla Mare se găsesc obiective turistice pitorești, printre care Aria Naturală Protejată Gruia - Gârla Mare, Biserica Pogorârea Sfanțului Duh și Insula Gârla Mare, aceasta fiind în dreptul localității, înconjurată de Dunăre. De asemenea, există siturile arheologice aparținând culturii Garla-Mare. Cultură Girla Mare, specifică Epocii Bronzului Mijlociu, uimește prin prisma ceremicii, foarte variată în ceea ce privește formele
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
mult decât prețul inițial. La 8 mai 2013, au depus documentația de participare la privatizare OmniTRAX (care s-a retras), asocierea Transferoviar Grup - Donau Finan (care s-a retras) și GFR, parte a grupului Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica. Grup Feroviar Român (GFR) a rămas singurul concurent în cursa pentru privatizarea CFR Marfă și a câștigat licitația. De asemenea GFR a intenționat să preia divizia de marfă a Companiei Naționale Feroviare BDZ (Bulgaria). Însă, între timp, Bulgaria a
Privatizarea CFR Marfă () [Corola-website/Science/330265_a_331594]
-
Tegeu, care declara că „jucătorii înalți sunt prostănaci”. Până la urmă, Birtalan l-a impresionat pe acesta, și a rămas la Baia Mare până în 1970. Tot la Baia Mare și-a cunoscut și actuala nevastă, care l-a confundat, mai întâi, cu Gheorghe Gruia, pe care Birtalan îl consideră cel mai mare handbalist român din toate timpurile. În anul 1970, a ajuns la HC Steaua București, după ce a fost curtat și de marea rivală bucureșteană, Dinamo. A ales Steaua pentru a scăpa de stagiul
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
zeci de ediții aducându-i o popularitate deosebită. Au urmat alte creații care, de asemenea, i-au adus recunoaștere unanimă: "Snoave", "Odinioară", "Ion Săracul", "Zâna florilor", "Cei doi feți-logofeți cu părul de aur". Alături de "Isprăvile lui Păcală" alte două lucrări "Gruia lui Novac" și "Povestea lui Făt-Frumos" s-au impus ca opere de referință în literatura română. Activitatea didactică desfășurată de-a lungul a 40 de ani l-a impus drept pedagog desăvârșit și deschizător de drum prin caracterul modern și
Petre Dulfu () [Corola-website/Science/298274_a_299603]
-
ianuarie 1877) și de la Londra (martie 1877), soluția militară părea de neevitat. În aceste condiții, guvernul român a luat măsuri hotărâte începând cu 1876 pentru întărirea armatei. A fost decretată o mobilizare parțială, a fost creat corpul de observație de la Gruia, au fost executate lucrări de fortificare a mai multor puncte strategice. Toate aceste măsuri s-au luat într-o atmosferă de susținere din partea populației și cu un moral ridicat al armatei. Guvernul român a adoptat la început o politică de
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
de către Mihai Viteazul s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac. Fiii săi (Novăceștii), au fost la rândul lor aprigi luptători antiotomani și protectori ai poporului. A avut un frate, Radovan, si mai mulți fii, dar cu fiul cel mare, Gruia Novac (despre care s-au scris atâtea balade și s-au țesut atâtea legende), a apucat să haiduceasca și să lupte împreună. În anul 1936 a fost ridicată la Cluj o troița pe locul în care fusese expus trupul neînsuflețit
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
cucerește cu această echipă campionatul național în sezonul 1962/63. În 1964 este membru al echipei naționale de seniori care câștigă titlul mondial la Praga, iar în 1968 câștigă cu Steaua Cupa Campionilor Europeni. În același an, Jakob (împreună cu Gheorghe Gruia) este ales în selecționata lumii. Din 1968 până în 1971, Steaua (cu Jakob în echipă) a devenit campioană națională de 4 ori. Jakob a jucat 45 de meciuri pentru echipa națională a României și a marcat 121 de goluri. În 1971
Josef Jakob () [Corola-website/Science/319213_a_320542]
-
de la C[onfederația] G[enerală] a M[uncii] pentru Vasile Roaită 3 cartele de masă pentru 28 de zile, pentru mine și soția mea, parte gratis, parte cu plată, deși eu am dorit și doresc să le plătesc. Tov[arășul] Gruia 4 a fost mutat, încât te rog pe d[umnea]ta să fii bun să vorbești la Fondul literar să-mi procure cu oarecare urgență pentru 1 august - 30 august cartelele de care am trebuință. Întocmesc acum articolul despre poezia
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
pentru Literatură și Artă, 1941, 950 pagini cu ilustrații, portrete și facsimile. 2. G. Călinescu - Mihai Beniuc în Contemporanul, (14), nr. 24, 19 ianuarie 1959, p. 1-2. (Cronica optimistului). 3. Denumirea stațiunii balneoclimaterice Eforie Sud între anii 1952-1962. 4. Ștefan Gruia (1912-1976), funcționar superior la Confederația Generală a Muncii și bibliolog cu merite notabile. 5. G. Călinescu - Despre poezia lui Mihai Beniuc în Contemporanul, (8), nr. 39, 25 septembrie 1953, p. 3. 6. Festivalul internațional al tineretului s-a desfășurat la
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
condusă de Tudor Vladimirescu, haiducia a constituit, de multe ori, singura soluție în fața represiunilor și nedreptăților.În Oltenia (un adevărat ținut al haiducilor), haiducia apare ca fenomen, mult mai devreme, de fapt după 1560, odată cu Baba Novac, continuă cu legendarii Gruia Novac (unul dintre fii săi), cu Iorgu Iorgovan și cunoște o adevărată explozie, devenind o modă, în timpul ocupației austriece până după revoluția lui Tudor Vladimirescu.Timp de aproximativ 300 de ani, (cca.1560-1860) există un lung și neîntrerupt șir de
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
sub stăpânirea episcopului Alexă Tordaș, împreună cu toate pământurile de la câmp. Dându-se apoi dintre noi, dintre rumâni, calvini: Ion Baldea, cui i s-a dat apoi nume unguresc Szatmári János, Dumitru Jeledințan, care după aceea s-a numit Lozsárdi Demeter, Gruia Pătru, care cu acest nume au și rămas, și Căpruță Adam, ce s-au numit Kaproncai Adám, împreună cu femeile lor și cu copiii, cu numărul 26 de suflete, craiul Ardealului, măria sa Gheorghe Racoți, la anul 1652 ne-au luat biserica
Biserica de lemn din Turdaș () [Corola-website/Science/315926_a_317255]
-
în 1996 de Televiziunea Română, fiind regizat de Radu Popovici după scenariul tatălui său, Alecu Popovici. Filmul are o durată de aproximativ 68 de minute și a fost prezentat în cadrul emisiunii pentru copii Arlechino. Rolurile principale au fost interpretate de Mihai Gruia Sandu (Ivan Turbincă), Eugen Cristea (Dumnezeu), Armand Calotă (Sf. Petru), Cristian Nicolae (Scaraoschi), Liliana Gavrilescu (Moartea) și Tudorel Filimon (boierul).
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Jean Georgescu, actor la Teatrul Mic, juca rolul locotenentului Paul Azureanu, Constantin Stăncescu de la Teatrul Național era avocatul Andriano, Nae Tomescu, jucând la compania de revistă a cinematografului „Roma” era Lie, ordonanța locotenentului, Nicolae Chiriș din compania „Bulandra” era străjerul Gruia, iar M. Bejan, actor la compania de revistă a cinematografului „Marconi” juca rolul primarului. Rolurile feminine principale au fost interpretate de Elvira Godeanu de la Teatrul Național (Mariana Petrașcu), Marietta Sadova de la compania „Bulandra” (domnișoara de companie Miss Mary) și Camelia
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
revistă a cinematografului „Marconi” juca rolul primarului. Rolurile feminine principale au fost interpretate de Elvira Godeanu de la Teatrul Național (Mariana Petrașcu), Marietta Sadova de la compania „Bulandra” (domnișoara de companie Miss Mary) și Camelia Mihail de la Teatrul Popular (Ileana, fiica străjerului Gruia). Într-un rol secundar apărea balerina Elena Prodanovici-Bulandra, alături de alte tinere balerine de la Opera Română. Ion Timuș a primit și sprijinul generalului Gheorghe Argeșanu (pe care-l cunoscuse la Tokio), care i-a pus la dispoziție un escadron de roșiori
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]