2,429 matches
-
că au strigat pe baricade atenție, se trage, dar armata e cu noi! ( hei, hei, hei, călare pe ei! ) noi ca români ... Citește mai mult noi ca româniam fost aici mereu stăpâni( ei, aș! )vorbe de poetași,de guvernanți cu gușă, burtă și chelie,de istorici fâsâiți,de cântăreți plătiți cu orași de moșnegii veterani( e drept că nu mai au habar,cu cine au luptat de fapt )de vitejii revoluționarice au acum certificate(e drept și cele avantaje)că au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
la soare .Pe-o gură de răi, copii vin să se joace,Iar cerul albastru e semnul de pace.... XXIII. IARNĂ, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015. Când vine sura de la munte Are-n gușa cristale de gheață. Cu fulgi codalbi și cu troiene Naște albă ,geroasă dimineața. Lumină fulguie-n talgere de ger. Prin nămeți poteca- si taie văd, O casă albă te-mbie în mister Spre culcușul cald,înmiresmat. Vraja iernii steie în pădure
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
ai calde sărutări Topind și gheața de pe derdeluș. Când zăpadă sclipește de ger Și-n sobă ard vreascuri uscate, La tine mă gândesc și te aștept Cu sărutări și doruri nesecate. Citește mai mult Când vine sura de la munteAre-n gușa cristale de gheață.Cu fulgi codalbi și cu troieneNaște albă ,geroasă dimineată.Lumina fulguie-n talgere de ger.Prin nămeți poteca- si taie văd,O casă albă te-mbie în misterSpre culcușul cald,înmiresmat.Vraja iernii steie în pădurePășește-n casă
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
lacom ai... Mici, cotlete, pulpe, pește... Sfârâie... ce halimai! La produs, muncitorește, Doar pe vremuri te-nhămai... Prânzul gras te osânzește, Bei și râgâi și-ncă mai Bagi în tine de pocnește Betelia, plapuma-i Tot mai strâmtă, burta crește, Gușa, curul, nu numai... Dar azi bagi sărbătorește Hălci din porcul ditamai... Tu mai crești, el nu mai crește De când guițând râmai... Porcul râmă, râma-n clește... Și-nainte consumai... Are azi cine ciordește, N-ai avut ce-acuma ai... Referință
PORCUL RÂMĂ DE-NTÂI MAI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379616_a_380945]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ce crivăț bate prin biserici! La dreapta și la stânga-n strană Se surpă lumea în polemici Târâtă-n groapă de satană. Din când în când încep să cânte Ori văduve, ori telefonul... Iar popi cu gușile răsfrânte Pornesc la fix casetofonul. Se scot târziu Sfintele Daruri Și-s binecuvântați cei care Din banii câștigați la zaruri Făcut-au o sponsorizare. Apoi sunt invitați creștinii Cutia milei s-o îndese În timp ce iată! Arlechinii Aspiră totul de pe mese
ÎN NUMELE BANULUI de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381336_a_382665]
-
om simplu, care știe să se bucure de lu¬crurile simple (chiar are un volum intitulat chiar așa, Bucuria lu¬crurilor simple!) și care respinge rafinamentul stilistic și duplicitatea, pre¬ferând să (se) comunice dintr-o respirație („ce-i în gușă-i și-n căpușăˮ, cum se zice în popor), recurgând la un lexic ușor accesibil tuturor. La fel este și scrisul sau: Titina Nica Țene are un mesaj clar, concis, lipsit de ornamentări sau subtilități, dar, de fiecare dată, textele
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
din 28 februarie 2017. Shaip Beqiri BALADA DEZZIDITĂ (Balada e çmurosur) Aici era un câmp fără nume Lângă pădurea În care zilnic ne pierdem Dincolo Doar râul șerpuit trecea Zbătându-se-n bulboane Degeaba venea toamna În timp ce iarna înghițea totul Gușa nu puteau să-i dezvelească Numai pustiul și vreo pasăre Fără de umbră cânta Dar a crescut orașul pe mal Împletând pânza de visuri Punând pod spre pădurea Din care firea-și trăgea Așadar iată prima călătorie Spre nouă zidire În
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
mari foloase Dar ne vorbesc neaveniții doar de profit și libertate! Când sonde au ajuns pe Marte ca un triumf pur tehnologic, În Apuseni n-avem curent, mai scriu copiii la opaiț - I-aș întreba pe potentați cu a lor gușă: ”Asta-i logic?, Mai faceți mult la lemne frecții ca să le dați apoi cu baiț?” Un secol cu așa contraste nu a mai fost, dar îl trăim, Obezi sunt unii, subnutriții tot intră-n oastea celor drepți - Dar dac-ar
SECOLUL XXI de NELU PREDA în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374320_a_375649]
-
adică, ne-ncălzim cu una... mică. de gargară, la pahar, ne-ntrecuți suntem din fire; apa-n piuă în zadar o pălim, că-i tot subțire, și toți știm, la o adică, de trăim și nu crăpăm, ce-i în gușă, și-n burtică... de ispită... nu scăpăm! și mai spun, la o adică, (că-s în pană de hârleț) rămâi, carevasăzică, cu ce tragi pe... făcăleț! însă eu, în sinea mea, cuget, că nu-s nătăfleț: dacă nu trag la
LA O ADICĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374479_a_375808]
-
sufletele nu au inimă/organ hipervascularizat/ au doar ochi implantați unghii încarnate vorbe crestate sub limbă cu lama atunci când prigoria cântă măiestru penele îi sunt înfipte în suflet/nai al cerului/ ghearele în seva ramurilor/clape ale pianului/ tonurile în gușă/ a capella/ grația într-o libelulă al cărei zbor emergent transcende notele atinge-mi umărul tatuat (semi)permanent/un cord și trei îngerași kitsch-oși/ am agățat în el ideile tale saltimbance teoria ta relativistă despre suflete exhibiționiste demența senilă a
(SEMI)TON de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371557_a_372886]
-
răspunsurile prompte atrage. Cu un aer aparent degajat se avântă în apărare: - Ce ar fi să amânăm pe mâine discuția pe acest subiect. Crezi că este ușor să știi ce vrei? - Ce vrei să spui ? La mine “ce-i în gușă și-n căpușă”. De asta coordonez lumea în care trăiești. - Mă faci din nou să tremur. Chiar trăiesc într-o lume virtuală? Ce o să se întâmple cu copii sau nepoții mei ? Oare Apocalipsa, sfârșitul prezis al lumii, este chiar atât
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
triburi, Se apropie se depărtează, libere, sub nimburi luminoase, vegheate tăcut de atent heruvim Joacă lor parcă-i chemare, invitare în sublim. Păsări cu puii de aur, de argint, în volute Ofrande moi aerului, adună tainele pierdute Le poartă-n gușile satule, botezându-se cu zări Sub scutul răcorii seară, le risipesc în duioase cântări. Aici, în locul acesta misterios, plin de lumină Am visul elixir, trăirea roib, cea mai deplină! Aici, tălpile mele aproape eteric atins-au cărarea Iar gândul zburdălnicind
POEME PENTRU O ZI DE NAŞTERE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347916_a_349245]
-
fi fost. Vai de-acela ce iubește Și nu se învrednicește Să câștige ce-a dorit, Să fie-a lui ce-a iubit. Puica cea dezmierdacioasa, Din ochi negri mângâioasa, Puica ademenitoare, Din ochi negri visătoare, Dragostea de puiculița Cu gușa de porumbița, Cu guriță mitutea, Cu gropite lângă ea, Cu zâmbirea ei cu haz, Cu gropite în obraz, Și cu dragostea în ochi De mă tem să n-o deochi. Noaptea când te-nchipuiesc Îmi vine sa-nnebunesc, Iară ziua aș
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
fi fost. Vai de-acela ce iubește Și nu se învrednicește Să câștige ce-a dorit, Să fie-a lui ce-a iubit. Puica cea dezmierdacioasa, Din ochi negri mângâioasa, Puica ademenitoare, Din ochi negri visătoare, Dragostea de puiculița Cu gușa de porumbița, Cu guriță mitutea, Cu gropite lângă ea, Cu zâmbirea ei cu haz, Cu gropite în obraz, Și cu dragostea în ochi De mă tem să n-o deochi. Noaptea când te-nchipuiesc Îmi vine sa-nnebunesc, Iară ziua aș
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea patetic. - Murgea, Murgea... vino la tata. Câinele urca scara și, apropiindu-se de el, începea să-i lingă mâna. Rămâneai fără mine, haiducule... și-l mângâia pe cap, lundu-l de sub gușă ca pe un copil drag. Bunul său tovarăș, simțind că-i adorat, se ridica în picioare, lătra scurt, ca în secunda următoare să sară treptele scării în fugă. Se repezea la poartă, unde văzuse o coțofană că se așezase chiar
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
you ran away, leaving me alone. When I encountered Poetry, She opened her arms widely And stroked my forehead! LA MUZEU În spatele panourilor de sticlă păsările sorbeau soarele precum un fluviu care se revarsă în gâtlejurile lor pătrunzând adânc în gușile lor asemănătoare cu curbura amforelor vechi din ceramică zămislita de hiperboreni și păstrată pentru noi în nisipul de aur al unui fund de mare. AT THE MUSEUM Behind the glass panels birds absorbed the sun like a river overflowing from
CĂUTÂND INSULA FERICIRII / LOKING FOR THE ISLE OF HAPPINESS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345441_a_346770]
-
De-aceea-i tare supărat Pe curcănelul cel umflat. Dar într-o zi, ce se gândi, Lângă amicul său veni, Își umflă coada delicat Și tacticos, i-a cuvântat: „- Tu nu vezi, curcan soios, Că eu sunt gătit frumos?“. „- Dar nu ai gușă și nici moț, Mărgele roșii tu nu porți!” Atunci păunul, în prostie, I-a zis curcanului: „- Dă-mi mie Mărgelele și gușa ta, Eu penele ți le voi da! Și apoi liber ai să fii, Cotețul îl poți părăsi! Te
RIVALII DIN OGRADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375925_a_377254]
-
Și tacticos, i-a cuvântat: „- Tu nu vezi, curcan soios, Că eu sunt gătit frumos?“. „- Dar nu ai gușă și nici moț, Mărgele roșii tu nu porți!” Atunci păunul, în prostie, I-a zis curcanului: „- Dă-mi mie Mărgelele și gușa ta, Eu penele ți le voi da! Și apoi liber ai să fii, Cotețul îl poți părăsi! Te poți plimba oricât dorești, Ograda să o stăpânești!”. Curcanul, foarte fericit, Că poate și el, în sfârșit, Să umble liber cât dorește
RIVALII DIN OGRADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375925_a_377254]
-
ofticos! - Sandulee, Sanduleeeee, măi, băiatule, ce dor mi-era de tine, chiar la tine mă gândeam, de ce nu ai venit, cum se poate să se țină o lansare fără autoritatea ta, măi, nu se poate așa ceva! Celălalt râse tremurându-și gușile și spuse: - Lasă vrăjeala și cheamă un pizdelnic d-ăsta, d-al tău, s-aducă ceva de băut, da’ nu inox d-ăsta, că-mi dă arsuri! Maestrul fluieră subțire și turma se năpusti cu ochii sticlind de dorința de
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
de ce să te apuc? De nas, de urechi? Aprins, Firfirică se agită, gudurându-se: --Pupa-ți-aș tălpile, Dănuțule, dacă mi-ai da și mie un milion, așa, moacă, te ling unde vrei. Toți râseră cu poftă. Lui Pleșcan i se zgâlțâia gușa: --Hai, Dane, să-l vedem pe sfrijit cum te pupă-n fund pentr-un milion! --Bă, o faci? --O fac, Dănuțule, pupa-ți-aș tot ce vrei tu! Râsetele se-ntețeau, paharele se goleau și Dănuț azvârlea cu banii. Cheful
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
de aur, cu pene lucitoare de parcă erau niște pietre nestemate, de opal, agate, sau cine știe ce podoabe prețioase, încât ei arătau ca niște veritabile vitrine ambulante înzorzonate de bijuterii! Așa deci, era ceasul când toate orătăniile ciuguleau pe-ntrecute, să-și facă gușa cât mai rotundă. Ea se războia cu trufașii cocoși, care călcau țanțoși prin curte și nu lăsau în pace amărâtele găinușe să-și culeagă în tihnă grăunțele, că doară de la ele era cel mai mult folos! Iată, trecu prin curte
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
imaginați pe tătucul roșu cu leninista cravată mic-burgheză? Și ce-a mai prins moda asta! Dacă Ghiță Dej a rămas, în sumbra noastră amintire, cu griul lui costum de burjui, Ceaușescu a reintrodus garderoba stalinistă: tunica, încheiată maoist-militărește pînă sub gușă, șapca trasă bine pe urechi (nu fără perfida umilință a omului de rînd adică, fără fandoseli). Da, dar poza cu sceptrul regal mergea, ea, cu tunica mitocănească? Pardon! Costum la patru ace! Duplicitatea parvenitului. A dispărut tunica arsenalului bolșevic? Mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
provin din substratul trac, iar 40 au o origine probabilă. Iată aceste cuvinte: baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a limbii române-toate limbile romanice provin din latină, iar structura lor continuă structura acesteia. Acad. Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
contemporane (1937) și în T. Maiorescu și posteritatea lui critică (1943), unde apar însoțite de o serie de portrete reușite. O frază a făcut carieră, fiind citată și azi pentru frumusețea ei: „diminuarea succesivă a toxinelor pasionale ce umflau verdea gușă a șopârlei sale critice”. Lovinescu este puțin iritat de polemismul agresiv și nediferențiat al tânărului său confrate și observă mereu cu un ochi vigilent și expert evoluția „verdei guși a șopârlei critice”. E mulțumit, în fine, când spiritul vindicativ, vioi
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
pentru frumusețea ei: „diminuarea succesivă a toxinelor pasionale ce umflau verdea gușă a șopârlei sale critice”. Lovinescu este puțin iritat de polemismul agresiv și nediferențiat al tânărului său confrate și observă mereu cu un ochi vigilent și expert evoluția „verdei guși a șopârlei critice”. E mulțumit, în fine, când spiritul vindicativ, vioi, pasionat de amănunte trece la o critică comprehensivă, regăsind astfel calea cea bună, calea regală a criticii românești, cea deschisă de Maiorescu. Definiția dată de Lovinescu criticii lui C.
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]