1,469 matches
-
televiziune din Moldova. s-a nascut pe 28 martie 1958, în satul Sărătenii Vechi, Orhei. Tatăl ei, Boris Vasiliev (7 august 1932-25 octombrie 2015), a fost profesor, iar în copilărie a fost deportat cu familia sa în Siberia; a supraviețuit gulagului comunist, fiind de două ori arestat, la 13 iunie 1941, si a evadat la 17 noiembrie 1946, iar a doua oară - la 06 iulie 1949 și a evadat în ziua următoare). Acest fapt l-a făcut să publice în 2010
Ludmila Balan () [Corola-website/Science/333396_a_334725]
-
răzabunătoarea ale sodaților sovietici. Lev Kopelev, care a luat parte la luptele din Prusia Răsăriteană, a criticat cu asprime atrocitățile împotriva populației civile germane și a fost arestat în 1945, condamnat la o pedeapsă de zece ani de muncă în Gulag pentru "nutrirea de sentimente umanitare burgheze" și "compasiune pentru inamic". Alexandr Soljenițîn, care a luat și el parte la luptele din Prusia Răsăriteană din 1945, a fost arestat pentru criticile la adresa lui Stalin puse pe hârtie în scrisorile către un prieten
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
Soljenițîn, care a luat și el parte la luptele din Prusia Răsăriteană din 1945, a fost arestat pentru criticile la adresa lui Stalin puse pe hârtie în scrisorile către un prieten. Și el a fost condamnat la zece ani de muncă în Gulag. Când Armata Roșie a cucerit Prusia Răsăriteană, mii de copii germani au rămas în urma coloanelor de refugiați, lipsiți de sprijinul părinților morți de foame sau în timpul luptelor. Copii au format bande care au încercat să părăsească Prusia Răsăriteană. Multi dintre
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
a fost un ofițer polonez de cavalerie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Este cunoscut în special ca fiind autorul cărții "The Long Walk", apărută în 1955 și în care descrie viața sa de prizonier de război în Gulagul sovietic și evadarea sa. Conform romanului, drumul eliberării a fost foarte lung și a parcurs Tibetul, ajungând până în India (aflată pe atunci sub stăpânire britanică).
Sławomir Rawicz () [Corola-website/Science/331957_a_333286]
-
1941 Stalin l-a numit personal pe Rokosovski la comanda Armatei a 16-lea, care a fost primul grup armata sovietică compus în întregime din soldați aflați în batalion disciplinar. Stalin vedea în Rokosovski, căzut în dizgrație, fostul deținut al Gulagului, care de-abia a scăpat de închisoarea pe viață, ca un candidat perfect pentru a conduce unitățile brutelor din batalioanele disciplinare, mergea atât de departe încât să comenteze amuzat pe seama unghiilor lipsă de pe mâinile lui Rokosovski (scoase de către torționarii NKVD
Konstantin Rokosovski () [Corola-website/Science/311026_a_312355]
-
-Cudla (n. 1904, Mahala, Austro-Ungaria - d. 30 august 1986) a fost o țărancă română din Bucovina de Nord, cunoscută pentru că a lăsat una dintre cele mai importante mărturii scrise despre calvarul trăit în Gulagul sovietic. Ea a fost deportată împreună cu cei trei fii ai săi în Siberia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după ce Bucovina de Nord fusese ocupată de Uniunea sovietică. Separată de soțul și de mama ei bolnavă, pe care nu
Anița Nandriș () [Corola-website/Science/330012_a_331341]
-
nu e decît un pas care adesea se face, fie și dintr-o mimată neglijență. Firește, într-o asemenea perspectivă, dreptei nu i se poate opune decît stînga. Bineînțeles că aceasta nu se mai identifică însă cu regimurile comuniste și gulagul. De aici orice tentativă de a pune în discuție crimele produse în perioada comunistă îl transformă automat pe cel în cauză în nostalgic al fascismului și nazismului și, de ce nu, într-un antisemit mai mult sau mai puțin camuflat. Iar
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
înghițite de Marea Teroare, cartea s-a topit, dar nu în mâna cititorilor, ci în cuptoarele de reciclare a celulozei. Autorul însuși a fost interzis, iar cei asupra cărora se găsea vreun exemplar din carte riscau să fie deportați în gulag. Numele lui Feuchtwanger a fost șters de pe lista Cominternului care ținea evidența scriitorilor occidentali, simpatizanți ai regimului sovietic și ai lui Stalin. De data aceasta, n-a mai fost vorba de nicio deturnare de sens și de nicio dezonoare. Din
Cazul Lion Feuchtwanger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6491_a_7816]
-
cumva vreodată să se mai Întâmple această rușine a omenirii. Credeți că ar fi posibil așa ceva În mileniul III? Eu cred că nu, nu mai este posibil. Nici măcar pe continentul negru? Nu, nu așa. Se face comparație Între Holocaust și Gulag. A fost groaznic Gulagul, dar nu se poate compara, fiindcă În Holocaust au fost nimiciți copii nevinovați. Nu spun, În Gulag majoritatea au fost nevinovați, dar nu a existat un plan de nimicire a unui popor, un plan de nimicire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai Întâmple această rușine a omenirii. Credeți că ar fi posibil așa ceva În mileniul III? Eu cred că nu, nu mai este posibil. Nici măcar pe continentul negru? Nu, nu așa. Se face comparație Între Holocaust și Gulag. A fost groaznic Gulagul, dar nu se poate compara, fiindcă În Holocaust au fost nimiciți copii nevinovați. Nu spun, În Gulag majoritatea au fost nevinovați, dar nu a existat un plan de nimicire a unui popor, un plan de nimicire a copiilor. Vă dați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că nu, nu mai este posibil. Nici măcar pe continentul negru? Nu, nu așa. Se face comparație Între Holocaust și Gulag. A fost groaznic Gulagul, dar nu se poate compara, fiindcă În Holocaust au fost nimiciți copii nevinovați. Nu spun, În Gulag majoritatea au fost nevinovați, dar nu a existat un plan de nimicire a unui popor, un plan de nimicire a copiilor. Vă dați seama că aici... Vă dau numai un exemplu: la școala generală 4, care era școala evreiască, Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
denigratoare, xenofobe și discriminatorii care otrăvește relațiile sociale. Mai trebuie puse În evidență și alte ambiguități, ca discursurile multor membri ai partidelor de stânga din Franța, care apărau, până pe la mijlocul anilor ’80, regimul sovietic, ignorând cu grație tragicele persecuții din Gulag și Închiderea În spitale de psihiatrie a inamicilor regimului. La fel, derivele „corectitudinii politice” furnizează exemple pentru efectele paradoxale ale discriminării pozitive sau ale voluntarismului frenetic, animat de idealuri nobile. Una dintre „perlele” acestui voluminos repertoriu este interzicerea citirii poveștii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și urm.). Putem aminti aici de lagărele de concentrare create de spanioli În cursul războiului de independență al Cubei (1895-1898) și actualizate de englezi În războiul burilor Împotriva afrikanderilor, apoi de sovietici Începând cu 1922 În ceea ce avea să devină Gulagul, instituție de bază a regimului ce se sprijinea pe „reeducarea prin muncă”; sistemul va fi copiat după 1935 de regimul nazist ă care, Începând cu 1942, va adăuga „lagărele de exterminare” (Vernichtungslager), specializate În exterminarea În masă a anumitor categorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a mijloacelor de producție trebuie să ducă la suprimarea luptei de clasă. Friedrich Engels pune mai puternic accentul pe rolul predominant al instanței economice În dinamica socială. Ce exercițiu de forță, dictatura proletariatului! Exemplul stalinist a arătat deriva acesteia Înspre gulaguri, pentru disidenții tratați În mod fals drept psihopați, paraziți sociali sau criminali Înrăiți. În lumea acelor vremi, războiul rece ă bazat pe echilibrul terorii nucleare ă nu a exclus conflictele locale. Înscriindu-se În această descendență hegeliano-marxistă și fenomenologică, Sartre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
greve, ocuparea unor spații publice, asasinarea de lideri politici), cât și manifestările coerciției de stat (represiune, teroare, tiranie, puciuri) țin de domeniul politicului. Culme a arbitrarului, puterea unui regim totalitar exercită teroarea Închizându-și sau suprimându-și oponenții (spânzurătoare, ghilotină, gulag), practicând o justiție expeditivă față de simpli suspecți, interzicând reuniunile, răspândind neîncrederea și delațiunea printre cetățenii urmăriți de poliție sau de miliție până și În viața privată. Ceea ce a imaginat George Orwell În 1984 a pus În practică Pol Pot În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
să fie judecați toți membrii de partid și nici toți informatorii. Un calcul sumar evidențiază un raport de unu la douăzeci între sovieticii care au denunțat, or un număr atît de mare de oameni ar fi impus apariția "unui nou Gulag", fapt respins de Bukovski, ca și de majoritatea celor care susțin necesitatea acestui proces. Nu răzbunarea animă pe susținătorii procesului comunismului. Disidentul rus propune, cum remarcă autoarea Undelor scurte, ca la temelia noii societăți să fie pusă remușcarea, "să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dă ca exemplu pe Lily Marcou, care își amintește obsesiv cum, copil fiind, în România, un ofițer al Armatei roșii ocupante a luat-o pe genunchi și a mîngîiat-o. Fapt suficient pentru a fideliza-o sovietelor și a-i obtura atrocitățile Gulagului și regimului comunist. La altă scară, un fenomen asemănător s-a întîmplat și, din nefericire, se perpetuează ca imagine și astăzi, în Moldova de peste Prut, unde, după sovietizare, în școli autohtonii au fost îndoctrinați cu relele suferite sub "ocupația fasciștilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de aceștia). Dar nimeni din cei întrebați ce s-a întîmplat în Basarabia ocupată de sovietici nu sesizează, refuză a-și aminti că circa jumătate din populație a fost deportată în Siberia, de sutele de mii de morți de prin gulaguri și închisori etc. Pentru aceștia tot jandarmul român rămîne simbolul răului. De la nașterea sistemului, în 1917, Lenin a fundamentat bolșevismul pe conspirație, pe secret. Pînă la implozia finală, legile secretului au funcționat invariabil, inclusiv pentru istorici, nu se putea apela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
harului prin esență selectiv), pentru evadare dintr-un univers concentraționar, fie lagăr, temniță, deportare etc. specifice oricărui tip de produs al totalitarismului. Prima este a lui Soljenițin, menționată în Primul cerc și preluată pe larg în primul volum din Arhipelagul Gulag, unde cel intrat pe mîinile Securității sau ale altui instrument opresiv de anchetă își spune cu hotărîre: în clipa aceasta chiar mor!! "... Hotărîrea trebuie să fie fermă, definitivă... Te declari decedat, primești a te învoi morții, desființezi orice speranță". În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
abilitată, nu a prezentat o astfel de statistică, la fel cum nu avem acces la listele torționarilor, turnătorilor și nu mai puțin a celor din primele eșaloane ale partidului comunist care-i instrumentau. Au apărut numeroase cărți de mărturii asupra gulagului românesc. Unele semnate de autori celebri, unii mai puțin cunoscuți, dar și volume ce adună mărturii sintetice ale celor trecuți prin iadul anchetelor. Sînt mărturii esențializate, care, ca într-o picătură de rouă, adună întreg universul concentraționar prin exemplaritatea acestor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Zugravu, fost și el deținut politic, publică la Iași, în 2004, O antologie a crimei și terorii comuniste. În cuvîntul introductiv autorul constată că, față de cele 16 metode de tortură utilizate de NKVD și inventariate de Alexandr Soljenițin în Arhipelagul Gulag, în lagărul românesc comuniștii au imaginat și aplicat circa cincizeci de metode în același scop. Cruzimea și barbaria par a nu avea limite. Între cei prezenți în antologie sînt mulți ce au depus mărturie și în Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sovietic. Dar nimic, sau oricum mult diminuat în amploare, nu s-ar fi întîmplat dacă toți cei implicați în mecanismul ticăloșit al terorii l-ar fi sabotat, ori ei s-au arătat prea adeseori mai zeloși decît stăpînii. În Arhipelagul Gulag, Alexandru Soljenițîn pledează, cum e firesc, pentru un proces al comunismului și argumentează: "Din vremuri imemoriale, ideea pe care oamenii și-o formează despre dreptate este alcătuită din două jumătăți: virtutea triumfă, iar viciul este pedepsit. Am avut norocul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Totul, în acea perioadă a fost anexat, fagocitat de către partidul / stat totalitar. În perioada 1945-1965 s-a urmărit cu obstinație intensificarea luptei de clasă, întărirea vigilenței revoluționare. Sub Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost creată Securitatea ca instituție centrală a sistemului represiv. Gulagul românesc este prezentat în toată oroarea sa criminală. Continuator al lui Dej, Ceușescu care clama întărirea legalității socialiste, "a continuat demonizarea proprietății private, persecutarea credințelor și practicilor religioase, criminalizarea oricărei forme de opoziție. Nu mai puțin semnificativ, Ceaușescu și regimul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
zece ani îi mai oferă pe tavă cîte o țară de sfîșiat". Majoritatea celor din lotul Marii Finanțe vor fi exterminați în închisori, doar Nistor Chioreanu moare după 1990. El și Nicolae Mărgineanu vor lăsa mărturii despre caznele suferite în Gulagul românesc, prin volumele, primul, Amfiteatre și închisori, al doilea în Morminte vii. Emblematică pentru ținuta și demnitatea, inclusiv creștină, a elitei românești, distruse în lagărele regimului comunist, este rugămintea filosofului Mircea Vulcănescu, înainte de a muri, salvînd de la îngheț cu propriul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
economică, ruină fizică, ruină a sufletului. România a fost împînzită cu spații concentraționare, erau nenumărate închisorile și lagărele de muncă forțată în primii ani ai dictaturii comuniste, ca în final, sub Ceaușescu, să se transforme întreg teritoriul Țării într-un Gulag. Sub oblăduirea celor care în 1948 vor intra în Comitetul central al PMR (Gheorghe Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Vasile Luca, Gheorghe Vasiliche, Avram Bunaciu, Miron Constantinescu, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Constantin Pârvulescu, Mișa Levin, Iosif Rangheț, Chivu Stoica, Nicolae Ceaușescu, Iosif
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]