512 matches
-
în localitatea Chirca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cimișlia, str. M. Eminescu nr. 51, ap. 10. (1.088/2009) 28. Damaschin Mihail, fiul lui Andrei și Maria, născut la data de 21 noiembrie 1949 în localitatea Hîrtop, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cimișlia, str. M. Eminescu nr. 51, ap. 10. (1.087/2009) 29. Darii Vladimir, fiul lui Vasile și Ana, născut la data de 14 octombrie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274305_a_275634]
-
de 7 noiembrie 1964 în localitatea Sadova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Călărași, satul Sadova. (2.822/2005) 82. Dodon Ludmila, fiica lui Grebincea Dumitru și Feodora, născută la data de 15 iulie 1970 în localitatea Hîrtopul Mic, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Călărași, satul Sadova. (2.821/2005) Copii minori: Dodon Andriana, născută la data de 1 ianuarie 1995, și Dodon Alina, născută la data de 23 august 1997. 83. Domentean Anatolie
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274309_a_275638]
-
în localitatea Chirca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cimișlia, str. M. Eminescu nr. 51, ap. 10. (1.088/2009) 28. Damaschin Mihail, fiul lui Andrei și Maria, născut la data de 21 noiembrie 1949 în localitatea Hîrtop, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cimișlia, str. M. Eminescu nr. 51, ap. 10. (1.087/2009) 29. Darii Vladimir, fiul lui Vasile și Ana, născut la data de 14 octombrie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274309_a_275638]
-
de 7 noiembrie 1964 ��n localitatea Sadova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Călărași, satul Sadova. (2.822/2005) 82. Dodon Ludmila, fiica lui Grebincea Dumitru și Feodora, născută la data de 15 iulie 1970 în localitatea Hîrtopul Mic, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Călărași, satul Sadova. (2.821/2005) Copii minori: Dodon Andriana, născută la data de 1 ianuarie 1995, și Dodon Alina, născută la data de 23 august 1997. 83. Domentean Anatolie
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
în localitatea Chirca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cimișlia, str. M. Eminescu nr. 51, ap. 10. (1.088/2009) 28. Damaschin Mihail, fiul lui Andrei și Maria, născut la data de 21 noiembrie 1949 în localitatea Hîrtop, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cimișlia, str. M. Eminescu nr. 51, ap. 10. (1.087/2009) 29. Darii Vladimir, fiul lui Vasile și Ana, născut la data de 14 octombrie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
de 7 noiembrie 1964 în localitatea Sadova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Călărași, satul Sadova. (2.822/2005) 82. Dodon Ludmila, fiica lui Grebincea Dumitru și Feodora, născută la data de 15 iulie 1970 în localitatea Hîrtopul Mic, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Călărași, satul Sadova. (2.821/2005) Copii minori: Dodon Andriana, născută la data de 1 ianuarie 1995, și Dodon Alina, născută la data de 23 august 1997. 83. Domentean Anatolie
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274306_a_275635]
-
în localitatea Chirca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cimișlia, str. M. Eminescu nr. 51, ap. 10. (1.088/2009) 28. Damaschin Mihail, fiul lui Andrei și Maria, născut la data de 21 noiembrie 1949 în localitatea Hîrtop, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cimișlia, str. M. Eminescu nr. 51, ap. 10. (1.087/2009) 29. Darii Vladimir, fiul lui Vasile și Ana, născut la data de 14 octombrie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274306_a_275635]
-
de 7 noiembrie 1964 în localitatea Sadova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Călărași, satul Sadova. (2.822/2005) 82. Dodon Ludmila, fiica lui Grebincea Dumitru și Feodora, născută la data de 15 iulie 1970 în localitatea Hîrtopul Mic, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Călărași, satul Sadova. (2.821/2005) Copii minori: Dodon Andriana, născută la data de 1 ianuarie 1995, și Dodon Alina, născută la data de 23 august 1997. 83. Domentean Anatolie
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
în localitatea Chirca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cimișlia, str. M. Eminescu nr. 51, ap. 10. (1.088/2009) 28. Damaschin Mihail, fiul lui Andrei și Maria, născut la data de 21 noiembrie 1949 în localitatea Hîrtop, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Cimișlia, str. M. Eminescu nr. 51, ap. 10. (1.087/2009) 29. Darii Vladimir, fiul lui Vasile și Ana, născut la data de 14 octombrie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
sângerând, al unui mare istoric român târât cu picioarele înainte pe scările temniței după un ultim interogatoriu demascator și foarte revoluționar. O solemnă asociere de termeni ar putea, așadar, evoca zguduirile tunătoare ale Istoriei. Altele, mai modeste, ar trimite la hârtoapele ori la găurile de rând, din asfaltul român. Te-ai împiedicat, ai picat, ți-ai scrântit sau, vai, ți-ai chiar rupt piciorul, ai dat în gropi, ți s-a spart pneul, ți s-a stricat o roată de la căruța
Poezii by Ion Pop () [Corola-website/Imaginative/10820_a_12145]
-
în două categorii mai importante: mezorelief, reprezentat prin sistemul de văi și interfluvii și microrelief - care se întâlnește peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților cu surpări de teren, torenți, ogașe, bazine de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitații atmosferice bogate. Temperaturile aerului
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
de „la Poligon”, pe panta nord-estică a dealului Șorogari, lângă satul Șorogari, cuprinde așezări medievale din secolele al XIII-lea-al XIV-lea, al XIV-lea-al XVI-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea; și situl de „la Hârtop” (la marginea de sud-est a satului Rediu Aldei) cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolele al IX-lea-al X-lea, și secolul al XI-lea. Cel de al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (1718) din
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
de riț vechi (2,4%). Pentru 2,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Șiretul de Sus a județului Suceava și era formată din satele Târgu Lespezi, Heciu, Hârtoapele, Bâdilița, Stolniceni, Slobozia, Sirețelu, Berezlogii-Cornu și Brăteni, având în total 6015 locuitori. În comuna existau o școală de băieți, una de fete și cinci mixte având împreună 254 de elevi, precum și șapte biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează că
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
una de fete și cinci mixte având împreună 254 de elevi, precum și șapte biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pașcani din regiunea Iași, iar
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
Socec din 1925 o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pașcani din regiunea Iași, iar în 1964, sătul Fotin Enescu și-a schimbat denumirea în "Dumbrava". În 1968, comuna a
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Bârgăuani (în ) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bahna Mare, Baratca, Bălănești, Bârgăuani (reședința), Breaza, Certieni, Chilia, Dârloaia, Ghelăiești, Hârtop, Homiceni, Talpa și Vlădiceni. Comuna se află în centrul județului. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman și Vaslui. La Baratca, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre nord de Tupilați
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
Șoșii (1913, 1917, 1926), sat, com Lucăcești (Decret 1929), sat com. Bucșești (MO 1930), sat com. Podurile (1931, Dec.1932, Împ. Adm: 1943; 1950; 1952; 1956; 1965, Legea 1968); În partea de est a satului, pe pârâul Șoșa, în locul numit ""Hârtoape"" se păstrează urmele unui vechi sat, care a dispărut la începutul secolului al XIX-lea: "Măzănăieștii" ("Mădeneștii" - 1848, "Măzăneștii" - 1840, "Măzănceștii" - 1835, "Măzăneeștii" - 1850, "Măzăneștii" - 1848, 1851, 1860, "Măzănieștii" - 1836, "Măzimeștii" - 1848, "Mîzineștii" - 1810 (sau "Buneștii"; legea din 1892), sau
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu Apă din Valea Leșului (Acre), Toplicioarei (Întorsuri). De semnalat este și prezența unor lacuri temporare, formate mai ales primăvara, odată cu topirea zăpezii, sau la ploi mari: Bălțile Munăului, Balta Bivolilor, Lacul Toaia, Lacul de la Hârtopul Mare, Lacul de la Întorsuri etc. Clima este temperat continentală moderată. Verile sunt răcoroase și umede, iar iernile relativ blânde. Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 4,5 °C. Precipitațiile anuale depășesc 1000 mm. Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
jumătatea sudică a județului Botoșani de o parte și de alta a șoselei județene nr. 297, precum și în dreapta pârâului Burla; satul Blândești, reședința comunei mai nou înființate este așezat pe partea estică a unui deal cu înclinație mică, numit în "Hârtop" (datorită zonelor denivelate); în parte de est a satului, pe partea stângă a Burlei, se află dealul Gogeasca, iar în partea de vest se află Valea Magă, Dealul Schimbăturii și Dealul Viei; partea satului dinspre S-V se numește Cotul
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
ca urmare a structurii predominant argilo-nisipoase dă teritoriului un aspect estompat, îmbătrânit parcă înainte de vreme. Relieful prezintă în general înclinări pe direcția NV-SE cu înălțimile cele mai mari în partea de NV (Dealul Ponoara Zoițani 251 m și Dealul Hârtop). Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă între 125-150 m, altitudinile cele mai coborăte înregistrându-se în șesul Volovățului (98 - 100 m). In ansamblul său relieful teritoriului are un caracter sculptural, la care se adaugă forme ale reliefului de acumulare (terase
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
cartarea pe teritoriul satului Corni a următoarelor așezări și puncte arheologice (fig. 31): 1. Dealul Nițescu; 2. Dealul Viei; 3-4. Văiugi - punctul Văiugi I și punctul Văiugi II; 5. Lipoveni sau După Grădini; 6. La Siliște; 7. Corneț; 8. La Hîrtop; 9. La Cetățuie; 10. La Hrubă Situat în marginea de nord, este un deal destul de mare, nord-est a satului Corni, pe partea dreaptă a drumului județean Corni-Baisa, la circa 0,3 km (în dreptul locuinței lui Oniciuc Ion), pe terenul aflat
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
gratoar) atribuite tipologic gravețianului oriental. Această așezare, ca și cea de la Flămânzi etc. face parte din grupa așezărilor gravețiene de înălțime. Piesele se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul de inventar P. 55. Pe panta nord-estică a hârtopului din stânga pârâului Miletin-Chirivoaia, în dreptul Cetățuiei, s-au descoperit câteva fragmente lamelare de silex patinat, aparținând paleoliticului superior, fază neprecizată. La circa 3,5 km est de sat, pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, străjuită de Dealul Holm, la nord-est
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
iunie 1908 - 17 martie 1966), absolvent al Școlii Normale „Mihai Viteazul” din Chișinău (1927) și al cursurilor de scurtă durată ale Institutului Superior Pedagogic „Maxim Gorki” din București, specialitatea Limba rusă (1957), a fost învățător de limba română în localitățile Hârtop Hasan și Cârnățenii-Noi, din comuna Căinari (1927-1944], Bacani, județul Tutova (1945-1949), și profesor de limba rusă în diferite școli generale și licee din Bârlad (1949-1966). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost sergent T.R. de manutanță (februarie 1944
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
fost muncitoare. A fost membru al Partidului Social-Democrat din România (1945-1948). Mama, Natalia Coloșenco (Desghinjeni - Tighina, 1 decembrie 1906 - 18 septembrie 1988, Bârlad), absolventă a Școlii Normale Eparhiale din Chișinău (1927), a fost învățătoare de limba română în localitățile Puhoi, Hârtop Hasan și Cârnățenii Noi, în Basarabia (1927-1944), Lăpugiul de Sus, județul Hunedoara, în Transilvania, Peșteana-Vulcan, județul Gorj, în Oltenia, Bacani și Bârlad (1944-1962). Familia a fost evacuată din Basarabia într-un refugiu restrictiv, în martie 1944, în județele Argeș, Hunedoara
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]