1,124 matches
-
profitase de răgaz ca să-și netezească și să-și pieptene părul cu degetele. Arăta mai liniștită. Intră, trecu pe lângă Tom și urcă scările. Acum, pentru prima oară după somnul lui vizionar, Tom se simți sigur de rolul care-i fusese hărăzit. Asta nu înseamnă că-și plănuise vreun rol; moment de moment, acționase așa cum simțise că trebuie să acționeze. Dar desfășurarea, ca în vis, a acțiunilor predestinate părea să fi ajuns la capăt, butonul fermecat se închisese, iar el fusese restituit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
expediată. La revedere, dragul meu N, îmi ridic mâna și te binecuvântez. Al dumitale Bernard Jacoby P.S. Tocmai mi-a făcut o vizită preotul local. Se pare că e nemulțumit de activitatea mea. Poate că, până la urmă, mi-a fost hărăzit martiriul! Le-am citit câteva părți din această scrisoare (nu toată, desigur) lui Brian și lui Gabriel. Gabriel și-a șters o lacrimă. Brian a exclamat: „S-ar zice că toți s-au smintit în ultima vreme“. Trebuie să arăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a lungii mese. Abia când doamna Agripina anunță deschiderea mesei și rostuirea fiecăruia, mă trezii la realitatea cărților de vizită, nu atât pentru a-mi căuta locul cât pentru a desluși gândul învățătorului - tatăl Anei - cu privire la vecinătățile ce mi le hărăzise în timpul mesei. În frunte erau mirii. Pe latura din dreapta, lângă mireasă, era doamna Agripina, păstrătoare a grijii materne, lângă ea fiica mai mică, urma primarul cu soția, apoi secretarul primăriei care era necăsătorit, și lângă el Lung (soția lui era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
versuri se așterneau tot singure Întru desăvârșire, iar eu nu mai știam decât lumina cea albastră ce-mi colora muncitele cărți de pe vechii pereți. Eram ușor și fericit cu totul; pășisem hotărât În Rai și-i mulțumeam Celui ce-mi hărăzise norocul de a nici nu mă fi făcut să simt că trec vreun prag ca să ajung Acolo. Eram, de mă-nțelegeți, ferice c-am murit. Dar blânda mea plutire a contenit curând; căci Încă-n astă viață mai am de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
el nu se putea prea bine lămuri de ce, nu izbutea să-i Înghită, deși, de fiecare dată când se Întâlnea cu unul dintre membrii săi, scotea vorbe de Încântare, le rostea gălăgios și părea nemaivăzut de fericit că i se hărăzise o asemenea frumoasă Întâmplare ce avea să-i Însenineze ziua. Primise cadou de la Învățătoarea sa două vechi ceșcuțe austriece din porțelan și farfurioarele lor, cu toatele cam ciobite, și pe care el le trecuse, În speranța unei bune despăgubiri, pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
XVII, nu îi asigura prea multe perspective în Prusia post-napoleoniană. Dar acest neajuns explică doar în parte antisemitismul pe care Karl îl exprima cu orice prilej. În persoana lui se intersectau ura față de burghez și aversiunea față de evreitatea care îl hărăzea marginalizării și, mai ales, sărăciei. Străduindu-se să deteste evreul, Marx voia, poate, să se îndepărteze măcar mental de condiția ancilară a strămoșilor săi. În același timp, nu ura mai puțin situația socială pe care trebuia să și-o construiască
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
El considera necesar acordul dintre adevărurile conținute de lumea obiectuală și adevărurile furnizate de rațiune. Pe de altă parte, adevărul filosofiei trebuie să se lege cu adevărul revelat ca Într-un lanț neîntrerupt de raporturi adevărate și inteligibile, dacă e hărăzit spiritului nostru să Înțeleagă pe deplin daturile credinței. Consecința unei astfel de gândiri este aceea că, de fiecare dată când o concluzie filosofică contrazice dogma, suntem În fața unui indiciu sigur al falsității concluziei propuse. Fapt ce rămâne, pentru noi, de
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
reîntors și nici nu este făcut să dețină posibilitatea reîntoarcerii în grădina Edenului de unde a fost izgonit de către Dumnezeu. Noi, oamenii, trăim în mijlocul unui păcat originar și trebuie să vedem în ce măsură putem fi fericiți în interiorul bătăliei care ne-a fost hărăzită, adică în interiorul luptei cu puținătatea resurselor de ordin material și cu durata scurtă a vieții pe care o avem pe acest pământ. Pentru noi nu există o stare dumnezeiască de fericire eternă pentru că oamenii nu sunt zei, sunt oameni. Fericirea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
când la Cernăuți, pentru a-și desăvârși studiile școlii primare. Din vara lui 1863 și până în iarna lui 1864, el își pierde efectiv urma, G. Călinescu neputând face decât simple presupuneri. Dispariția aceasta cristică "în pustie", recuzarea contingentului, a locului hărăzit de soartă, urmată de revenirea resemnată printre contemporani, se reflectă în poezie. Călin lipsește șapte ani, în vreme ce Hyperion "S-a rupt din locul lui de sus,/ Pierind mai multe zile.//" Pelerinajele sale sunt prea cunoscute pentru a insista. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
foarte emotivă, sfioasă. Când mă duc la ea, pentru orele de curs, mă așteaptă mereu la biroul de studiu, îmbrăcată în uniformă, celebrând, prin aceasta, iubirea, frumusețea și bucuria pentru învățătură, căreia i se dedică după posibilitățile ei, așa cum a hărăzit o Dumnezeu. Comparativ cu Leo, are o gândire mai lentă, își pierde foarte repede concentrarea (chiar dacă la începutul orei pare să aibă o implicare satisfăcătoare), știe să citească, să scrie și să socotească. Familia manifestă o atitudine pozitivă față de activitatea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
imperfectă, să fie exact teoretică și epistemologic foarte clară, conceptuală, aproximând discursiv ceea ce prima coloană ar practica, să spunem. Ovidiu Mircean: Eu cred că suntem Într-o postură foarte ingrată, suntem ca o adunare de ursitoare care acum trebuie să hărăzim destinul unui nou-născut. Problema este ingrată, pentru că, de fapt, copilul care s-a născut are șapte capete: ori ursim un singur destin pentru cele șapte capete sau mai multe capete-identități, ori ne alegem fiecare câte un cap și ursim aceluia
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
autorul se întreabă retoric: „Ce rol pot îndeplini în evoluția spiritului românesc cărțile unor domni ca I. Peltz, Mihail Sebastian, Felix Aderca, Ion Călugăru, Camil Baltazar, Isaiia Răcăciuni, Tudor Teodorescu-Braniște, Damian Stănoiu”, catalogați drept „glorii efemere, chipuri de lut, paiațe hărăzite de destin Târgului Moșilor”. Publică poezie Ghedeon Coca, Iulian Vesper, George Drumur, Neculai Roșca, George Nimigeanu, Ovid Caledoniu, George Demetru Pan. Colaborează cu proză Dan Petrașincu, Constantin Rotariu, Aurel Putneanu. N.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
ceea ce a fost, Virginia trebuie sacrificată, iar lamentația părintelui, devenit călău, nu atenuează cu nimic gravitatea situației create: „O, fiica mea, durerea mea din urmă/ și bucurie multă ce se curmă;/ Cleștar de neprihană, neclintit/ Primește moartea ce ți-am hărăzit/ Din dragoste, necum din ură... Vai,/ Cu mâna-mi va căpșorul să ți-l tai.”843 Tânăra manifestă o maturitate incredibilă, acceptă cu resemnare destinul ce îi este sortit, fără umbră de revoltă sau fără cea mai mică încercare de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
consultă cu camerista. Nici nu îndrăzneam să răsuflu în timpul convorbirii lor; dar când auzii că voi dormi aici în casă, abia putui să mă stăpânesc și am văzut că mi s-a pus mica bocceluță în camera ce-mi era hărăzită, aproape la fel cum Saint-Preux văzuse așezându-i-se jilțul la doamna de Wolmar. Avui, pe deasupra, plăcerea de a afla că această favoare nu va fi trecătoare..."280 Și totuși tânărul își dă seama că, de-a lungul pribegiei sale
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru bușteni. A trimis oile la stînă și vitele mari în țarcuri. Mama avu grijă de copilul său, mioara de mielul ei, vaca de vițelul ei. Tot așa, Telepinus s-a îngrijit de rege și de regină și le-a hărăzit viață îndelungată și putere. Telepinus a avut grijă de rege. Un stîlp a fost înălțat înaintea lui Telepinus și de acest stîlp a fost atîrnată lîna unei oi. Aceasta înseamnă oi grase, înseamnă grăunțe de grîu, și vin. Înseamnă vite
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
credință, îi este permis să se apropie de ea, iar cine reușește, prin viață austeră și cumpătată, să îndeplinească ritualuri îndătinate și simple, să știe pe ce vreme se scot oile în porneală, ca la poruncă, ce hrană le este hărăzită și în ce condiții (ca și pentru plugar, există un calendar al păstorului, pe zile, săptămîni, anotimpuri), asigură bunul mers al stînii, al oamenilor. El trebuie să fie curat în vestimentație, ca și în cuget, să se mențină, cu perseverență
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dulce, coaptă. Nu știe ce e pîinea, Enkidu! Nici cît e vinul, cînd îl guști, de dulce. Harimtu, preoteasa, însă-i spune: Enkidu, gustă pîinea, nu uita Că ea e viața însăși, iară vinul Pe care glia ni l-a hărăzit, E darul cel mai scump. Atunci Enkidu, S-a săturat cu pîinea ce i-au dat Abia ieșită caldă din cuptoare, Și șapte vase a băut de vin. Prindea puteri și mintea-și ascuțea Și-obrajii îi simțea cum i
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fie de exigențele construcției romanești (Sadoveanu). Anonimul a decis că este mai profitabil, pentru calitatea emoției și sensibilizarea ascultătorului, să sacrifice un tînăr „încă nelumit”. Găsim într-un cîntec: Viața omului, Floarea cîmpului, ca un elogiu adus plăpîndei ființe umane, hărăzite cu chip frumos și cu daruri morale. Se continuă, dar în nota lamentației: Cîte flori sunt pe pămînt Toate se trec în mormînt. Paralelismul om-floare se perpetuează în ficțiune. Poezia nu întrece măsura elegiacului, întrucît privește existența în cursivitatea ei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ce le înnoiește, le desăvârșește și le înfrumusețează. Dumnezeu „a zidit înțelepciunea și a văzut-o și a măsurat-o și a revărsat-o peste toate lucrările sale. La toată făptura ea se află după măsura dărniciei sale și a hărăzit-o celor ce-l iubesc pe el”. Prin puterea ei, „toate lucrurile sunt felurite între ele, dar nici unul nu e de prisos. Un lucru sporește bunătatea celuilalt și cine se poate sătura admirând frumusețea lor!” (Sirah, II, 9,10; XLII
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
văd soldați romani ducând mai mulți catâri încărcați cu vase de metal, fără îndoială vase prețioase de argint sau aur. Aiurea se vede o căpitenie dacă oferind lui Traian o tavă plină cu juvaeruri, pentru a-și rescumpăra viața. Traian hărăzește apoi două vase de argint și un corn de zimbru împodobit cu pietre scumpe, probabil cornul de băut al lui Decebal, lui Jupiter Casianul, din templul de lângă Seleucia, în timpul expediției sale asiatice.Tot pe columna lui Traian se văd sculptate
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
trebuie să apară orice vrea să treacă drept adevăr... Critica nu distruge nimic mare și frumos, ci, ca un prinț drept, ea dispune de toate lucrurile cât mai bine cu putință, pentru a le menține la locul ce le este hărăzit.10 Cu totul altfel va fi orientat interesul pentru filosofia lui Kant la profesorul Maiorescu, colegul mai tânăr al lui Zalomit la Universitatea din București, din 1884, când el preia Cursul de filosofie contimporană, pe care îl va preda până în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
o mișcare proprie, circulară, independentă de influența unei necesități exterioare sau a hazardului 4. Iată de ce Platon, observând că În natură se găsesc cinci figuri maifrumoase și desăvârșite În raport cu celelalte, și anume piramida, cubul, octaedrul, eikosaedrul și dodecaedrul, le-a hărăzit ca simbol pentru cele cinci elemente 5. 12. Există chiar unii autori care pun În relație facultățile simțurilor - tot În număr de cinci - cu elementele primordiale 6. Ei observă că simțul pipăitului are caracteristica de a informa despre obiectele solide
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
numai el singur o zi Întreagă afară de cea de azi până ce vom ajunge să-i enumărăm toate proprietățile 3. Urmează oare să-i Învinuim pe Învățați că luptă Împotriva părerii generale și Împotriva Antichității Îndepărtate 4 atunci când refuză să-i hărăzească un loc de cinste numărului 7, pentru a consacra În schimb Zeului numărul 5, cu gândul că numai acest număr ar fi cel mai potrivit? După părerea mea, nici un număr, nici locul pe care Îl ocupă Într-o serie, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care se măsoară prin intermediul timpului se află Într-o stare analoagă cu ceea ce o măsoară 1, nu mai rămâne nimic din ea, nici stabil, nici existent. (393) În natură totul se naște și totul moare În conformitate cu ritmurile care Îi sunt hărăzite de timp. În consecință, nici nu este corect să spui, atunci când vorbești despre ființa adevărată, că „era” sau că „va fi”, deoarece toate acestea sunt doar vicisitudini și deformări rezervate pentru ca ceea ce a fost creat să nu persiste În viață
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Apollonia care au trimis aici mostre de cereale făurite din aur și, poate, Într-o măsură și mai mare, cu cei din Eretria din Magnesia care i-au oferit Zeului premițiile populației În semn că el este acela care le hărăzește recoltele În calitate de părinte, de protector și de prieten al oamenilor șphilanthroposț. Dar, În schimb, dau un vot de blam megarienilor care au rămas aproape singurii din categoria acelora care-l reprezintă pe Zeu cu lancea sub braț, așa cum au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]