748 matches
-
moralizatoare, cu un deznodământ fericit. Distincte și antagonice, cele două istorisiri propun idealuri diferite ale relațiilor între sexe.103 Povestirile din Canterbury, în ansamblul lor, sunt, în același timp, o operă deschisă și închisă, planul pe care l-a propus hangiul Harry Bailly, potrivit căruia fiecare pelerin trebuie să rostească două povestiri în drumul spre Canterbury și 100 Ibidem, pp. 308-309. 101 Ibidem, p. 312. (trad. n.) 102 Donald Howard, Chaucer and the Medieval World, London, 1987, p. 97 apud Priscilla
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
povestiri, alții nu rostesc chiar niciuna, poemul este fragmentat, iar ordinea nu poate fi foarte riguros restabilită și nu avem un deznodământ bine conturat. Cu toate acestea o închidere se simte din însăși derularea acțiunii operei: noaptea se apropie, iar hangiul îi cere preotului să se înscrie în maniera istorisirilor ascultate până atunci, cu toate acestea, preotul refuză să se bazeze pe ficțiune sau pe poezie, preferând o predică în proză, a cărei tematică o reprezintă păcatul și căința.104 Aceasta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Geoffrey Chaucer provin din toate mediile sociale, sunt de cele mai multe ori oameni simpli, cu un comportament necizelat, vorbesc deschis și nu știu de respectarea unei conduite alese, cu mici excepții. Pe parcursul călătoriei vor avea un singur maestru de ceremonii, un hangiu, cel care le propune concursul poveștilor și care știe să-i tempereze, atunci când conflictele devin supărătoare, sau să-i întrerupă dacă sunt plictisitori în istorisirile lor. Grupul chaucerian este dinamic, mereu în mișcare, în expansiune nu doar verbală, se agită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Lumea chauceriană agitată, sprintenă și cosmopolită ilustrează, mai curând, un microcosmos, un mozaic de personalități, culturi și educație. Personaje diverse (cavalerul, scutierul, arcașul, stareța etc.) hotărăsc să fie împreună și se supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor spune fiecare câte două povești pe cale. Personajele feminine din grup sunt mai puțin numeroase, doar trei: o stareță, o maică din suita ei și inconfundabila târgoveață din Bath. Dacă primele două țin de lumea canonică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine, a nevoii de dominare prin orice mijloace. Povestirea fiecărui protagonist chaucerian debutează cu un prolog personal, în care acesta își face cunoscute intențiile sau este îndemnat de hangiu să dea curs promisiunii făcute de a relata ceva plăcut de-a lungul călătoriei spre Canterbury. Tzvetan Todorov remarca cu justețe că „personajul este o poveste virtuală, care nu este povestea vieții sale. Orice personaj nou înseamnă o nouă intrigă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personaje atât de diferite. Una este pudică și rezervată, chiar dacă numai pentru a impune o imagine a onorabilității, alta excesiv de dinamică și de spontană pe parcursul călătoriei. Stareța nu vorbește niciodată în acele pauze care se fac între povestiri. Harry Bailly, hangiul, dă dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte, târgoveața devine cea mai limbută dintre pelerini. Rostește cel mai amplu prolog, cu tentă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de înavuțire. Dar ironia nu se oprește aici: fratele Huberd purta în haine cuțite și spelci pentru femei, cânta nu doar cu vocea, ci și din alăută, știa toate hanurile, hangii și slujnicele lor, și, cu toate că era un simplu 553 G. Chaucer, op. cit., p. 32. 554 Ibidem, pp. 32-33. 555 Ibidem, p. 33. 556 Ibidem. 557 Ibidem, p. 32. 558 Ibidem, p.33. 559 Ibidem. 151 călugăr cerșetor, avea înfățișarea unui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga dezvăluie auditoriului curios metodele folosite de alchimiști în căutarea obținerii aurului și aduce în prim plan și imaginea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Căci am nevastă rea fără pereche;/ De s ar lua la harță și c-un drac,/ Mă pot jura că-i vine ea de hac.../ Ce hachiți are dumneaei mai rele?/ I-afurisită, bre, în toate cele! [...] Of, of, jupân Hangiu și prieteni buni,/ Nu-s cununat decât de două luni,/ Dar cred că nu-i pe lume om becher,/ Chiar de-i înfigi în inimă jungher,/ Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
că ele reprezintă un factor conservator, de păstrare a unor tradiții ce se văd amenințate prin realizarea unor căsătorii nu tocmai dorite, percepute de aceste femei voluntare ca simple capricii trecătoare. Alteori donnele demonicate sunt triviale, vulgare (de exemplu soția hangiului, cel care însoțește călătorii în pelerinajul spre Canterbury și care se confesează tuturor a fi un soț nefericit, alături de o nevastă rea, de unde și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
București (mai 1915 - iunie 1916; noiembrie 1918 - 15 aprilie 1919. În iunie 1916 își modifică titlul în Revista critică și în no iembrie 1918, în Cartea vremii, suprimând subtitlul. Dr. A. Ștefănescu (1915‐1916), Alexandru Ștefanopol (1918 - 1919).” (Din I. Hangiu. Dicționarul presei literare rom ânești 1790‐ 1990. Ed. Fundației Culturale române, București 1996). * Crucea Crucea, prima revistă populară, religioasă, culturală și științifică din orașul Bârlad și județul Tutova, odată pe lună la 1 aprilie 1906, doar trei numere (24x16 cm
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al cărei paroh era, popa Crișan, ne impresiona prin fragmentele sale de roman, care vădeau justa înțelegere a m ediului rural.” Emil Tudor, membru al Academiei Bârlădene (Din Academia Bârlădeană - Întoarcere către adolescență) Gurița Bârladului Revistă umoristică, Bârlad, 1923 (I. Hangiu: Pr esa literară românească 1789‐ 1948, Editura pentru literatură 1968). * 347 Idealul Idealul, revistă lunară, literară, politică și socială, apare în perioada 1 ianuarie ‐ septembrie 1923 și cu intermitență până în 1926. Este scoasă de către un grup de tineri intelectuali comuniști
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cuvânt către cititori”, ”De prin ziare, cărți și reviste”. * Idealul,revistă lunară literară - politică - socială. Apare la Bârlad ( 1 ianuarie - mai) apoi la București (iunie - 23 septembrie 1923); reapare în februarie 1936, cu titlul și subtitlul IDEALUL. Publicație lunară (I. Hangiu - Dicționarul presei literare românești, Ed. Fundația Cultura Română, București 348 1996). * Indus T Indus T, revistă școlară, editată la Grupul șco lar Industrial Bârlad. Primul număr a apărut în decembrie 1995 , iar din 1996 s‐a tipărit trimestrial. La 1
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ateriale cu caracter literar. Au colaborat la ea: Ion Pas, C.M. Zamfirescu, Petre Constantinescu - Iași ș.a. * Tribuna liberă. Politică - literară. Bârlad 15 iunie - 15 septembrie 1923 apare sub conducerea unui comitet. Colaboratori: G.M. Zamfirescu, Eugen Relgis (F. 17x24 cm) (I. Hangiu. Dicționarul Presei Literare Românești 1790 - 1990. Ed. Fundației Culturale Române, București 1996). Țara de Jos Țara de Jos, revistă culturală, apare lunar, la București, 432 strada Ursului nr.1, sub conducerea unui comitet, Redacția și administrația: G.D. Rânzescu, avocat - Curtea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Brătianu - Lupta pentru redeșteptarea națională, TipoMoldova Iași, 2002 . Istoria Bârladului, 2 volume, îngrijită și coordonată de Oltea Rășcanu - Gramaticu, apărută sub egida Primăriei Municipiului Bârlad, a Inspectoratului pentru Cultură al județului Vaslui, a Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu” 1998. I. Hangiu, Reviste și curente în evoluția literaturii române, Editura Didactică și Pedagogică, București 1978 . I. Hangiu, Presa literară românească 1789 - 1948, Ed. pentru Literatură, 1968. I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești 1790‐ 1990, Editura Fundației Culturale române, București, 1996. Adevărul Ilustrat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Oltea Rășcanu - Gramaticu, apărută sub egida Primăriei Municipiului Bârlad, a Inspectoratului pentru Cultură al județului Vaslui, a Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu” 1998. I. Hangiu, Reviste și curente în evoluția literaturii române, Editura Didactică și Pedagogică, București 1978 . I. Hangiu, Presa literară românească 1789 - 1948, Ed. pentru Literatură, 1968. I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești 1790‐ 1990, Editura Fundației Culturale române, București, 1996. Adevărul Ilustrat (1895‐1896). Lancea destinului, de Trevor Ravenscroft, 1972. Analele Moldovei, revistă de cercetări istorice și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Inspectoratului pentru Cultură al județului Vaslui, a Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu” 1998. I. Hangiu, Reviste și curente în evoluția literaturii române, Editura Didactică și Pedagogică, București 1978 . I. Hangiu, Presa literară românească 1789 - 1948, Ed. pentru Literatură, 1968. I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești 1790‐ 1990, Editura Fundației Culturale române, București, 1996. Adevărul Ilustrat (1895‐1896). Lancea destinului, de Trevor Ravenscroft, 1972. Analele Moldovei, revistă de cercetări istorice și științifice, Tecuci. Cartea despre femei, Editura Mix, Colecția Ostto, Brașov, 2002
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
to t în zona presei, cea de a patra putere în stat, nu? - reamintesc contribuția pe care o aduc la promovarea ei, dar și a istoricului acestui izvor de cunoaștere a unor nume cu rezonanță, cum ar fi prof. I. Hangiu cu „Reviste și curente în evoluția literaturii—ʺ, „Presa literară româneascăʺ; Gr. Grigoriu Riga cu „Anuarul presei române din anii 19O8 19O9; Nerva Hodoș și Al. Sad i Ionescu cu „Publicațiile periodice românești, 1913ʺ; Tudor Opriș cu „Reviste literare ale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
elevilor (1834 1974) de Tudor Opriș, dar și volumele din b ibliotecile din Vaslui, Bârlad și Huși, referitoare la publicistica locală. De asemenea, publicistica lui Marian Petcu, pro mova tă de Editura Polirom Iași. Folosind mai ales doar sursa I.Hangiu, ori altele luate individual, necorelându le, autorul Dicționarului a ratat marea șansă de a deveni o sursă documentară complet ă. Este bine că despre „Semănătorul” (1870), „primul ziar politic” înființat la Bârlad, „prima foaie să ptăm ânală din spațiul tutovean
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și revista „Ion Creangă” - ea avea drept obiectiv - să strângă felurite mărturii scrise ale trecutului nostru, documente, insc ripț iile, însemnările și altele - care nu zugrăvesc de cele mai multe ori decât o viață tot românească.” De menționat, ceea ce nu spune I.Hangiu, în ceea ce a preluat Ioan Baban, revista preconiza crearea unui Institut pentru Studiul Europei Sud estice și a r ealiza, în parte, un Muzeu regional de istorie și etnografie al Tutovei (nr.7 al publicației). Militând pentru o asemenea instituție
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
31 ianuarie 2005 de publicistul Constantin Coroiu, privind tipărirea ei în ediție anasta tică , lucru realizat și despre care există făcute menționări în lucră rile destinate presei locale. Despre „Păreri tutovene”, ziar independent democr at, se reia informația de la I. Hangiu (Dicționarul, p.4 02), fără a o mai confrunta cu a doua sau a treia sursă de info rmaț ii, că a apărut între anii 1944 1949, deși primul număr poartă da ta corectă de 10 iulie 1946, iar ultimul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
răspunsurile, doi moși și șase babe. La sfârșitul slujbei, toți făc ură mătănii în fața icoanelor, pe care le sărutară în semn de venerațiune.. Ni se spune că oaspeții au plecat din Bârlad a doua zi dimineață, după ce au cumpărat de la hangiu o icoană reprezentând pe Christos pe cruce, înconjurat de draci. Pe drum, la un alt han, văd o altă icoană, a Maicii Domnului, cu rama pli nă de candele. Dincolo de oraș, lângă un lac mic, un stâlp îl reprezenta pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
atribuiau fără drept de discuție, asigurându-și în felul acesta o poziție onorabilă în fața ascultătorilor. Spre exemplu, povestea petrecută cu secole în urmă într-un vechi han cu musca căzută în strachina cu ciorbă a unor călători străini în care hangiul, ca să salveze prestigiul hanului, a înghițit-o asigurându-i pe consumatori că nu era decât simplu zarzavat, a auzit-o din gura mai multor ospătari bătrâni de seama lui, fiecare din ei demonstrându-i că în restaurantul pe care îl
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
masă. Se uita spre lăutarii care îi cântau din cobză și țambal. Începea chiolhanul, turnându-și, din carafe, vin aromat în pocale. Își umplea pântecele cu fripturi la frigare pentru a sugruma chiorăiala mațelor. Dacă foamea îl mai căznea încă, hangiul avea, berechet, cu ce să-l ospăteze (ciorbă, pastramă, sarmale, ciulama, pilaf, musaca). Se desfăta mai apoi cu tutun tras din lulea, cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru a-l lua somnul mai repede. Urca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru a-l lua somnul mai repede. Urca în odaie, în cântecul înfiorător al cucuvelei. Își făcea cruce cu limba și scuipa în sân, să nu fie prădat chiar de hangiu care, după ce îl cinstise, îl privea banditește cum pleacă la culcare. Ajuns în cameră, se repedea să închidă bine fereastra pentru a-l ține departe pe Dracula. Știa că, sub clar de lună, însetat de sânge, vampirul își lua zborul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]