19,103 matches
-
unul al anticonstrucției. în cei șase ani cît a condus Călărașii, evident ,,casa noastră", pe toată plaja și la toate nivelurile, în plan cultural această zonă a fost una realmente deșertică, o pată albă (la rigoare, neagră sau roșie) pe harta unei Românii care, oricum, nici în ansamblu, cu alte cuvinte la nivelul cel mai larg al ,,casei noastre", nu se simțea prea bine. Din 1997 și pînă acum, adică în mai bine de trei ani, Călărașii au reușit să se
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
rivalitate Iliescu-Constantinescu este acum înlocuită cu o concurență reală. Candidatul PDSR are în sfîrșit un challenger pe măsură. Theodor Stolojan, identificat cu personajul ușor misterios, scump la vorbă și precis în acțiune, poate capta voturi din toate punctele cardinale ale hărții politice. El are șanse mari să ajungă nu doar în turul doi, ci chiar să-l învingă pe eternul Ion Iliescu în marea finală. O bună parte dintre alegătorii venetici ai candidatului PDSR, care se îndreptau către acesta doar din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
orice melodramă sud-americană. Un film trăznit și provocator, plin de energie demolatoare, dar mai ales plin de profunzime și de toleranță. După ce vezi acest Bye Bye Blue Bird, insulele Feroe - care pînă acum îți evocau doar ceva vag, pe o hartă - capătă, brusc, concretețe și densitate emoțională. E puterea cinematografului. Altă secțiune interesantă a fost Forumul independenților (filme de pe glob produse fără umbrela unor mari studiouri, filme nonconformiste, sfidînd rigorile comercialului). Sau secțiunea Filmelor cehe produse în ultimul an. Sau secțiunea
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
și au grijă să nu ia foc.// Nea Gică e cel mai mare frizer din lume.// Unii se cred doctori,/ alții inventatori/ și alții colonei./ Și toți au grijă să-și țină stetoscopul de gît/ și șurubelnița în buzunar/ și hărțile marcate sub braț./ Rar, cîte unul se crede Vasilescu Dorel.// Unii se cred Socrate și sînt nebuni./ Alții se cred Ludovic al paișpelea și sînt și mai nebuni.// Dar nea Gică e cel mai mare frizer din lume/ și el
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
al vreunui plătitor secret nu e că ele îi încurcă pe politicieni în a-și face combinațiile optime. Ele mint publicul în diverse chipuri. Nu intru în detalii. Dar de la un punct aceste minciuni pot crea o falie primejdioasă între harta reală a opiniei publice și aceea rezultată din sondajele de opinie. Una dintre aceste falii este că în urma întrebărilor din sondajele de opinie majoritatea populației României pare a crede că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Deși, mai la bani
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
că altceva nu mai avea nimicuța. Dunărea se revărsase pînă departe, peste cîmpie, apa pleoscăia sub copitele cailor. Steagul austriac fîlfîia pe vasul cu aburi Argos, ne făcea semne de parc-ajunsesem acasă; înăuntru era un salon cu oglinzi, cărți, hărți și divanuri elastice, masa era acoperită cu mîncări aburinde, fructe și vin, totul la bord era bun și în ordine"(147). în afară de geografie cu care am fost se pare mereu europeni și pe care scriitorul o compară deseori cu aceea
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
munculiță se poate, în sfârșit alege ceva, își construiesc vilișoare de câte 24 de încăperi pe vârfuri de munte, ascunse în păduri, pe margini de lac cu pătrundere interzisă sau în localități uitate de Dumnezeu și greu de găsit pe hartă, unde se văd silite să le asfalteze și să tragă canalizare. Deși pot dovedi că le-au construit din salarii și cu o înspăimântătoare economie de materiale, din vremi strânse în bătătură, precum și prin contribuția soției, directoare la mai mult
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
începuseră, de prin 1930, să-i fie receptate favorabil de noua generație de critici literari. Dar intrarea ca profesor, la Universitatea clujeană, abia acum s-a produs. Aprecierea regală, pe lîngă faptul că era dreaptă, curma un boicot nedemn, restabilind harta valorilor impuse de talent și adevăr. E, poate, pe lîngă înfăptuirile Fundației Regale, marea ispravă culturală a regelui Carol al II-lea. Sigur, nu uit imensele daune aduse intereselor țării de acest aventurier efectiv cățărat pe tronul României, dominînd-o un
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
să-și amintească, cei care uită programat și conștient au crezut, atunci în 1996, că C.D.R. și aliații vor face rost de bani pentru a plăti în continuare uitarea. N-a fost așa. Nu avea cum să fie. Și astăzi, harta a devenit roșie. Astăzi, comentatorii și analiștii fac apologia sistemului chinez, pledează în favoarea lui Miloșevici, demonstrează binefacerile umbrelei rusești. Pe mai toate canalele, în mai toate ziarele. Președintele Academiei face propagandă Primarului P.R.M. de Cluj, darea în vileag a alianței
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
președintelui Constantinescu. Amnezia se întinde ca o pată de ulei peste România, iar cei mai mulți dintre români au o privire de câine bătut. Câinii bătuți sunt liniștiți și țin aproape de cei care îi plesnesc peste bot. Probabil acum traversăm pustiul deznădejdii. Harta e roșie dar nu de la cerneala tipografică, e roșie de la sângele celor peste o mie de tineri, care încă mai mustește. Iar câinii bătuți ling flămânzi pământul roșu. Este ceea ce merită cei care uită. Dar întotdeauna există o speranță, însă
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
Olandezii au privit dintotdeauna și spre exterior, or aceste două atitudini sunt foarte mult legate între ele: în vechile picturi olandeze, de Vermeer sau Rembrandt, se poate observa aproape totdeauna un interior frumos... dar pe unul din pereți și o hartă... R. B.: ...și fereastra spre exterior. Să ne întoarcem însă la cărți. Conform opiniei dvs., scrierea ca și lectura unei cărți nu este doar o afacere a intelectualului; ele reclamă și o anumită naturalețe, nonșalanță. Totuși proza dvs. este foarte
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Carlyle mai amintește de o anumită tușă personală, funcția sa fiind chiar... "testamentară". Boyle ar fi trebuit să inducă aceeași tensiune și episodului dur care-i opune pe epigonii hippies cultivatorilor de cannabis de pe insula thailandeză unde ajunge eroul folosind harta lăsată moștenire. Băștinașii nemiloși nu mai acceptă să fie deconspirați prin numărul mare de indivizi ce nu mai părăsesc "raiul terestru" din care ei realmente își asigură traiul. Glazura idealistă a "refugiului" psihanalizabil se spulberă încă înainte de a se fi
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
a antologiei, incluzînd vreo 10 autori, și una "generoasă" (peste 30 de autori antologați). Prima însuma relieful "muntos", a doua "văile". Ca "ardelean", fie și prin adopțiune, sigur că am pledat pentru "munți". De tipărit, însă, s-a tipărit o "hartă geografică" destul de fidelă a poeziei de aici, cu piscurile și prăpăstiile ei. Totuși, "Portretul de grup" a "cotizat" apoi pentru o antologie apărută la Paris, precum și pentru cele 2-3 antologii importante din România ultimilor ani, O mie și una de
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
din izolarea și singurătatea ei, poeta să ajungă în istoria literaturii române din sec. XXI. * CURIERUL ROMÂNESC - Revistă a românilor de pretutindeni, editat de Fundația Culturală Română, și-a schimbat o dată cu nr. 2-3/2000 înfățișarea. Pe copertă e reprodusă o hartă pe care sînt marcate zonele din afara granițelor unde trăiesc, pe teritoriile lor istorice, români, azi cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei, Ungariei, Serbiei, Bulgariei, Macedoniei, Albaniei, Greciei, Croației, dar și locurile cu mici comunități românești rezultate din deportări. Ni se promite că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
avea pe unde să întoarcem de atîtea telenovele. Știu că asta nu se compară cu mașinăria uriașă de industrializare a peliculei. Totuși, o singură figurină maya sau incașe bate de departe Hollywood-ul cu fabrica lui artificială de iluzii cu tot. Harta universală a marilor culturi nu coincide cu frontierele prezente. Noroc cu Parthenonul. Turcii, învingători vremelnici, făcură din el o pulberărie. Noroc că ei nu cuceriră definitiv Helada și că astfel nu transformară Parthenonul într-o pușcărie turcească special amenajată ce
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
--- Stimate domnule Adrian Popescu, din ce cauză credeți că pentru mulți creatori de frumos paradisul este o zonă interzisă, sau o mare pată albă pe harta cunoașterii? Ce reprezintă acesta pentru arta dvs.: un areal poetic (pretext) sau aspirația înaltă a unui credincios practicant? ... Paradisul poate fi o zonă pe care ne-o interzicem singuri, o ignorăm sau o negăm cu bună știință. Există și cazuri
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
stan getz și coltrane/ când arina dansând/ mi-a iubit un/ surâs așternut pe/ un sân de/ femeie ușoară" (amnezie psihogenă). Există în aceste poeme, așa cum se poate vedea, sentimentul unei "invazii" a obiectelor, care "rupe" mișcarea conștiinței, iar peste "harta" sentimentelor se abate în permanență umbra unor lucruri dizgrațioase și inutile, care o "decupează", sfârșind prin a-i împrumuta personajului liric aspectul omului-mozaic ce reproduce mimetic aspectul "fragmentarist" al realului. Iar "peisajele" lui Gelu Vlașin vor fi populate, prin urmare
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
pregăti publicul intelectual pentru reformele ce stăteau să vină. Mutat între timp la București, dă viață societății de el create la Iași, organizînd cicluri de prelegeri, cu o foarte bună reprezentare, despre doctrinele partidelor politice (se știe că, după război, harta vieții politice se modifică esențial, apărînd noi formațiuni politice) și un altul despre Constituția României, știindu-se că noile realități socio-politice reclamau imperios proclamarea unei noi Constituții. Noutatea era că nu s-a mulțumit să publice acest vast material numai
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
trecut îndepărtat, ori, mai frecvent, în cel comunist. Nu mai trebuie insistat asupra utilității și oportunității demersului său. Ele sunt evidente și solid garantate. Cele 140 de pagini ale autoarei se completează de altfel la final cu câteva statistici și hărți demografice, menite să contureze o idee sintetică si plastică asupra evoluției fenomenului în custodie. în ceea ce privește relația actuală a rromilor cu majoritatea românească, percepția autoarei mi se pare însă discutabilă. Emmanuelle Pons pare îndatorată unor clișee care țin mai degrabă de
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
Aici, la Paris, ceru, mai întîi, protocolar audiență ministrului de Externe, contele Walewski. Fu primit cu amabilitate "în acel sanctuar atît de important unde astăzi se înnoadă și se deznoadă firurile încîlcite ale politicei europene". Walewski îi înfățișă, fără menajamente, harta încîlcită a relațiilor politice dintre puterile europene, încît e nevoie de timp și pricepere pentru "a recomanda patriotismul românilor" care complică mult politica în Orient. Firește că Alecsandri a răspuns că el și țara sa contează imens pe sprijinul Franței
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
o tabără militară din jurul Sibiului - dacă-mi amintesc bine - la o școală de "iuncheri". Nu sunt sigur că termenul era exact acesta, însă știu cu precizie că aceasta era ideea. Mi-am reamintit acest episod militaro-studențesc văzând la CNN o hartă a prezumtivelor tabere de antrenament ale lui Osana Ben Laden. Ceea ce se întâmplă acum în aproape întreaga Asie se întâmpla în România - adică în Europa - încă în urmă cu câteva decenii. Dacă eu și colegii mei aflasem atât de ușor
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
de-al doilea război mondial. Scriitorul român este încă atras de această �zonă", iată, și în mileniul trei. Veronica A. Cara este un �caz" literar interesant tocmai prin claritatea influențelor pe care le-a suportat. Cartea sa este aproape o hartă a marilor direcții literare din ultimii 50 de ani. Ruralul de care pomeneam apare în formele deja consacrate - țărani înțelepți de tip Moromete, țărani care încearcă să se emancipeze și eșuează, diverse caractere în care putem regăsi personaje precum Mara
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
poate că pierdut în reverii galactice a uitat că există o tristă, implacabilă geografie terestră. Iar ipoteticul drum spre Asia trece pentru noi musai prin Rusia. După cum cel spre Europa trece prin Ungaria, oricât am dori noi să eliminăm de pe hartă țara lui Sebõk și Matyus! Dacă tot am ajuns la această geografie a �băgatului și a scosului", trebuie să recunosc că Adrian Păunescu rămâne inegalabil: elucubrațiilor care circulă în frumoasa noastră țară, el le-a pus un moț: �Euronaționalismul". Ce
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
de la Ultimul până la 400 m NE Movila - Ciocârlan, traversează 500 m porumbiștea și continuă pe la cota 96 spre S până în șoseaua Tecuci - Puțeni (400 m E Crucea lui Frâncu). Urmează apoi această șosea până la Puțul lui Chicerea (fixat greșit în hartă, cu 3,5 Km prea la S de la Puțul lui Chicerea) un drum de care duce la cartierul Diviziei 12 (Pădurea Dărasca). Acest drum e mai puțin avantajos ca precedentul, E îngust, are trei pante lungi (1 Negrilești, 2 Movila
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
poate de aceea cititorul este și tentat să reia anumite pasaje, pagini, uneori capitole întregi, să mai zăbovească un timp în pădurea narativă, rătăcind pe urmele lui Baudolino în ținuturi imaginare pline de un farmec exotic, de-a lungul unor hărți trasate din loc în loc la propriu, cu o stîngăcie studiată ( p. 89, p. 361 etc.), în regatul ficțiunii fără limite. Deși în mai mică măsură ezoteric decît Numele trandafirului sau Pendulul lui Foucault, Baudolino este construit, ca și acestea pe
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]