1,047 matches
-
ce s-au succedat într-un secol și jumătate. Întorcându-ne la început de secol, într-un târg cu vreo 2000 de locuitori proprietatea familiei Ghica, găsim și câteva familii de boieri stăpâni de dughene, hanuri, crâșme și mici manufacturi. Hatmanul Costache Ghica deschidea în târg, cu aprobarea domnitorului Constantin Moruzi, o postăvărie cu 40 de lucrători; avea 18 dughene și 2 crâșme. Mai târziu, și alți boieri vasluieni deschid crâșme și dughene: D. Arapu, C. Castroianu, D. Solomon, C. Adam
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de istorie. Elena Șubin a fost stăpâna Vasluiului aproape un veac, iar viața ei s-a caracterizat prin memorabile acte filantropice. Provine din familia domnitoare Ghica. Constantin Matei Ghica, născut la Vaslui în anul 1740, a avut rangul domnesc de hatman și logofăt, a fost proprietarul moșiei și a vetrei târgului Vaslui. S-a căsătorit cu Maria Iordache Cantacuzino Deleanu și a primit ca danie această moșie de la Mihai Șuțu Vodă în 1795, devenind astfel proprietarul târgului. În 1818 târgul a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cunoscută ca Școala nr. 2 din Tătărași, a cărei primă directoare se numea Elena Manoliu, vechea instituție numindu-se Școala primară de fete nr. 1 Tătărași. Dar, din anul 1900, aceasta Își va schimba numele În Școala primară de fete Hatmanul Nicoară Tătărași, pentru ca din 7 februarie 1905 să devină Școala primară. Participarea României la primul război mondial avea să aducă mari prejudicii Învățământului ieșean, deci și Școlii de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară, al cărei local a fost cedat armatei
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
va schimba numele În Școala primară de fete Hatmanul Nicoară Tătărași, pentru ca din 7 februarie 1905 să devină Școala primară. Participarea României la primul război mondial avea să aducă mari prejudicii Învățământului ieșean, deci și Școlii de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară, al cărei local a fost cedat armatei Începând chiar din prima zi de război, 15 august 1916, și până În aprilie 1918. Aici au fost Încartiruiți la Început recruții români, ocupând doar sălile de clasă și Încă două Încăperi, În
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Râpa Răchiți, loc unde se depuneau zinic gunoaiele comunității. Abia după terminarea războiului și Înfăptuirea României Mari, Învățământul ieșean va cunoaște o Îmbunătățire evidentă. Este și perioada În care se introduce lumina electrică În clădirile Școlii de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară, iar printr-o circulară a revizoratului școlar se Înființează un muzeu de științe naturale, instituția fiind Înzestrată și cu un război de țesut covoare. Tot acum, prin grija directoarei, instituția va primi de la Școala Normală de băieți Vasile Lupu
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
timp de 100 de zile. În anii celui de-al doilea război mondial, numărul fetelor ce serveau masa la școală a crescut. Mai precis, Într-un raport către primăria orașului se preciza că la cantina Școlii de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară de copii serviseră două mese pe zi de-a lungul Întregului an școlar. Spre surprinderea noastră, cutremurul din 9/10 noiembrie 1940 nu a produs pagube prea mari pentru imobilul acestei școli. Repararea stricăciunilor produse de cutremur, dar, mai
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
se face că anul școlar 1944-1945 avea să se deschidă numai pentru câteva școli ieșene, iar următorul a Început abia la 15 octombrie, căci cu o lună Înainte, multe localuri erau Încă ocupate de trupe. Școala de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară se pare că nu a fost afectată de strașnicele bombardamente, o explicație posibilă fiind aceea că funcționa În incinta unei biserici. Începând cu anul școlar 1948-1949, informațiile despre această școală lipsesc cu totul deoarece arhiva ei dispare. Informațiile reapar
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Școala primară de 7 ani nr. 10 Iași. După acest interval, elevii și cadrele didactice au fost redistribuiți, o parte la Școala nr. 5 Costache Negri, cealaltă parte, În localul Școlii de Aplicație din strada Vasile Lupu, devenită urmașa Școlii Hatmanul Nicoară. În anul 1968, se Înființează În Tătărași Școala nr. 22, care va prelua o parte din populația școlară nou venită În blocurile cartierului, dar și din vechea circumscripție. Trei ani mai târziu, la 15 septembrie 1971, Într-o zi
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
doar că nu era oprit prin intervenții de tipul celor aparținând lui M. Sturdza, dar lua, pentru un timp, o amploare importantă prin receptarea sa pozitivă de către elementele clerului și ale marii boierimi, precum vornicul Andronache Donici, vistiernicul P. Sturdza, hatmanul Ștefan Cerchez și spătarul Al. Sturdza 9. Ecourile demersurilor de acum erau lesne sesizabile în măsurile și inițiativele unor domnitori precum I.S. Sturdza în Moldova și Grigore al IV-lea Ghica în Țara Românească. Cu toate meritele lor, inițiativele luate
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ctitorului Melentie Balica - cum spune istoricul bisericii - de către domnitorul Petru Șchiopu. Prima atestare documentară a bisericii apare la 10 aprilie 1587: „Io Petru (Șchiopu) voievod...Domn al Țării Moldovei...Deci domnia noastră am miluit pe răposatul pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistrategi Mihail și Gavril...în Galatia (de Jos) împreună cu soția sa, Ana...” După cum spune istoria, boierii cu numele Balica se trăgeau din neamul Buzeștilor munteni. Probabil că veniseră în Moldova de multă vreme, pentru că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
punere a Mănăstirii Sfânta Vineri sub ascultarea Mnăstirii Frumoasa, spune: „...Asemine...privind între ochii noștri răsipire și pustiire a o mică bisericuce ce s-au numit mai nainte Galata de Gios,...care di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul...Iar în domnie noastră întâi, din dumnezeiască râvnă fiind îndrumați cătră zidire și ridicare acestii biserici cu osârdie ne-am apucat...ca de iznoavă o am făcut din temelie, mărind-o precum să vede, făcând și zidi prinpregiur și case
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Neculce în „ Letopisețul Țării Moldovei”: „Că el să ține și vorove în casa lui, de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ține. Și când ieșe afar-în nărod, tot posomorât căuta, ca să-i ie oamenii de frică. Că el apucas învățătură de la Vasilie-vodă, fiindu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
sensuri noi ce își caută semnul. Regulamentele Organice ale celor două principate cuprind câte o tablă de concordanță („potrivitoare“ în țara Românească, „asămăluitoare“ în Moldova) a rangurilor civile și militare. În Moldova, spre exemplu, vornicii țării de jos și de sus, hatmanul, vistiernicul, vornicul de obștie și postelnicul sunt asimilați cu șeful a toată miliția; aga și vornicul de aprozi - cu șeful de reghiment; spătarul și banul - cu șeful de batalion; comisul, căminarul și paharnicul - cu șeful de companie sau de escadron
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
acestui volum. "Eram cerșetori de la Nord, de la Sud,/ laponi și creoli întomnați" (Grădina enigmă). Călătoria în spații îndepărtate sau în timp amintește permanent o dorință de înlocuire a realului cu lumea de hârtie: "reamintindu-mi cum pe vremuri am fost hatmanul Mazeppa", " Lucrurile despre care vorbesc se petreceau aievea pe la omieșasesuteșiceva" (Ploaia), "Peste mine au trecut o mie de vânturi, o mie de ani,/ se mai aud pe fregate o mie de boturi cum latră." (O mie de vânturi). Mijloacele sunt
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
este destrăbălată din pricina fanariotismului degradant; viața publică este și ea degradată. Masa dată de postelnic este o demonstație a decăderii unei lumi. Banii furați prin diferite mijloace sunt jucați cu nemiluita de către parveniți: baronul Calicevschi, boierul Pingelescu, logofătul Iordache Zlatonitul, hatmanul Cărăbuș și beizadea Costache Caragea, fiul domnitorului Caragea. Paralel cu ospățul lui Tuzluc, este descris un altul, dat tot În casa acestuia, dar de Dinu Păturică. Amicii lui Păturică sunt: Tudor Ciolănescu, Neagul Chioftea, Zamfir Ploscă, Vlad Boroboață, toți aflați
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1878, Teatrul Național din București pune În scenă „Roma Învinsă” de Alexandru Parodi, Într-o excelentă traducere a lui I. L. Caragiale și se pare că, tot din acești ani, datează și o piesă originală scrisă În colaborare cu Iacob Negruzzi, „Hatmanul Baltag”, pusă În scenă mult mai târziu, prin 1883, când I. L. Caragiale era deja autorul unor cunoscute capodopere. În 1878, la 12 noiembrie, citește la „Junimea” din Iași, „O noapte furtunoasă”, prima piesă originală, reprezentată pe scena Teatrului Național din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui I. L. Caragiale va continua cu câteva piese de mai mici dimensiuni, cu o valoare estetică, evident mai redusă, decât cele patru capodopere. Este vorba despre „O soacră”, monologul „1 aprilie”, „100 de ani”, „Începem” și opera comică În versuri „Hatmanul Baltag”, despre ea s-a vorbit mai sus. Cele patru capodopere ale comediei românești dintotdeauna au aruncat o foarte serioasă uitare peste cele câteva titluri, despre care nimeni nu-și mai amintește. Dar un loc aparte În creația lui I. L
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ianuarie, lozincă, miros, !regizor, sever, șervet, unic. La unele cuvinte mai vechi sau mai noi se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicționar în ordinea preferinței), cu unele deosebiri față de DOOM1: !acatist/acatist, anost/anost, !antic/antic, !gingaș/gingaș, !hatman/hatman, intim/intim, !jilav/jilav, !penurie/penurie, profesor/profesor, !trafic/trafic. Unele accentuări respinse de normă sunt inculte (butelie), în timp ce altele sunt tolerabile, nereprezentând propriu-zis greșeli, ci variante livrești, mai apropiate de unul dintre etimoane, uneori cu încercarea de specializare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lozincă, miros, !regizor, sever, șervet, unic. La unele cuvinte mai vechi sau mai noi se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicționar în ordinea preferinței), cu unele deosebiri față de DOOM1: !acatist/acatist, anost/anost, !antic/antic, !gingaș/gingaș, !hatman/hatman, intim/intim, !jilav/jilav, !penurie/penurie, profesor/profesor, !trafic/trafic. Unele accentuări respinse de normă sunt inculte (butelie), în timp ce altele sunt tolerabile, nereprezentând propriu-zis greșeli, ci variante livrești, mai apropiate de unul dintre etimoane, uneori cu încercarea de specializare semantică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ales metodologia aparte de a le depăși; sunt aspecte specifice care sincronizează realitățile acestei zone din nord-estul țării situației generale a învățământului românesc. Cu nedisimulată mândrie hudeștenii îți prezintă cea mai veche școală a satului, îndatorată legatului testamentar (26-I-1857) a hatmanului Iordache Costache Boldur-Lățescu. Un istoric al școlilor din satele comunei Hudești constată ridicarea unora dintre acestea, în ultima jumătate de veac prin eforturile obștei țărănești din localitate; nu odată sătenii, nemulțumiți de tergiversările oficiale din an în an, puneau mână
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru fii de țărani buni la învățătură dar cu o stare materială precară, desemnează un crez dar și o biruință, a profesorului Gh. Apătăchioae. A zidit în suflete dar și la propriu, adăugându-se ctitorilor locului, începând cu acel faimos hatman Iordache Costache Boldur-Lățescu ce a lăsat în urmă cu aproape un secol și jumătate Școala Costăchească. în ansamblu monografia comunei Hudești este o cartedocument, dar și un document de sensibilitate; obiectivitatea narării nu exclude efuziunile lăuntrice. Scriind-o se axează
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comună. M-aș opri doar la câteva exemple de oameni care au trăit pe aceste locuri și care au lăsat ceva în urma lor și pentru care locuitorii din Hudești trebuie să le poarte un prinos de recunoștință și respect întotdeauna. Hatmanul Iordache Costache Boldur-Lățescu a lăsat biserica „Sfinții Mai Mari Voievozi Mihail și Gavril , Școala Costăchească din satul Lupeni și conacul de lângă biserică. Senatorul Ion Frank a lăsat curtea boierească în care a funcționat Spitalul Bethesda și farmacia din Hudești, parcul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
doamna lui Ieremia Vodă, trăgând domnia mai curând la feciorii săi, temându-se că se vor întemeia feciorii lui Simeon Movilă la domnia țării, care faptă acelei doamne, apoi, au arătat Dumnezeu cu patimile ei. în anul 1612 Isac Balica, hatman și pârcălab de Suceava, rudă prin căsătorie cu frații Movilă și decapitat de Ștefan Tomșa pentru uneltiri împotriva Domnului a fost proprietarul moșiei Hudești. După moartea hatmanului averea acestuia (avea mai multe moșii) a fost împărțită la mănăstirii și particulari
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
doamne, apoi, au arătat Dumnezeu cu patimile ei. în anul 1612 Isac Balica, hatman și pârcălab de Suceava, rudă prin căsătorie cu frații Movilă și decapitat de Ștefan Tomșa pentru uneltiri împotriva Domnului a fost proprietarul moșiei Hudești. După moartea hatmanului averea acestuia (avea mai multe moșii) a fost împărțită la mănăstirii și particulari. Unul din moștenitorii averii lui Isac Balica, care nu a avut copii a fost și Ignat Ciogolea, menționat ca mare pârcălab de Hotin în anul 1630. într-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
respective a intrat în proprietatea familiei Costache Boldur Lătescu î fiind stăpânită inițial de vornicul Ilie Costache apoi de spătarul Mihail Costache Boldur Lătescu (zis și Mihalache) și ulterior de Gheorghe (zis Iordache) Costache Boldur Lătescu, fost vistiernic, logofăt și hatman în oștirea moldovenească până în anul 1857 când a decedat lăsândo moștenire prin testament fiului său, Ion. în anul 1891 moșia a fost vândută de către Ion Lățescu (în unele documente Iancu Lățescu) fraților Gheorghe, Ion și Ilie Ciolac. Familia Costache Boldur
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]