738 matches
-
discutabile, mulți se rătăcesc, pentru că nu sunt echipați pentru a își "fabrica" propriile panouri indicatoare. Înțelegem atunci înmulțirea "experților" care știu ceea ce este bun pentru dumneavoastră. A. 8. Spontaneitate, A. 9. Permisivitate, A. 10. Sexualitate, A. 11. Intensitate, A. 12. Hedonism, A. 13. Timpul prezent Ca și pentru grupul precedent, cele șase valori despre care discutăm acum au logica lor de ansamblu. Spontaneitatea este valoarea-ghid a omului postmodern. Acesta își caută liber destinul, fără un itinerar stabilit dinainte. Poate să facă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cultul orgasmului, plăcerea de a se implica. Intensitatea se situează pe un alt registru decât cel al profunzimii, după cum senzația se referă la o altă dimensiune decât sentimentul. Căutarea sa pare în contradicție cu valorile tradiționale ca înțelepciunea, statornicia, liniștea. Hedonismul este valoarea care rezumă tot ceea ce am descris mai sus. Plăcerea dictează vieții. Ea se concentrează asupra prezentului. Plăcerea așteaptă satisfacerea imediată. Eliberată de tabuuri, deculpabilizată, plăcerea apare ca inocentă. Ne întoarcem, fără să ne dăm seama, la carpe diem
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
moral, societățile noastre și-au reafirmat nevoia de siguranță (C. 9.). Această valoare are mai multe dimensiuni: siguranța în fața criminalității și a delincvenței, pe stradă și în transportul public, siguranța muncii, în fața bolii și a diferitelor riscuri ale vieții. Prelungind hedonismul și aflându-se în tensiune cu munca, activitățile de timp liber (C. 10.) fac parte din societatea de consum care procură în același timp venituri și timp liber, care organizează din punct de vedere comercial distracțiile, călătoriile, activitățile, serviciile multiple
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
durează la nesfârșit. Nu mai credem atât de mult în lumea de apoi, dar aspirăm mereu la eternitate. Negăm imposibilul. Totul trebuie să ne reușească. Valorile care se ascund în spatele acestor atitudini sunt valori postmoderne (deja studiate): individualismul, dezvoltarea personală, hedonismul, cu implicația unei satisfaceri imediate. Ele inspiră judecățile și se materializează prin exigențe și revendicări. Altădată răspundeam inevitabilului cu o atitudine care poate fi numită "morală de consolare". Suferiți? Acceptați-vă durerea: ea contribuie la mântuirea voastră, vă purifică înainte de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
204-205 Fraternitate, 26, 98, 123, 150, 152, 154, 185 Frumusețe, 149-150, 200 Funcția socială, 55, 67, 130 Funcția valorilor, 23-24, 61 G Generație, 18, 23, 38, 47, 56, 94, 116-117, 130, 146, 203, 212, 235 Grup de referință, 37 H Hedonism, 114, 122, 129, 131, 141, 204 I Ideologii, 24, 36, 44, 92, 108, 167, 188, 207, 228 Iluminism (secolul Luminilor), 113, 119, 126, 148, 154-155, 167-169, 176, 224 Individualism, 19, 114, 121-123, 125-126, 138, 162, 204 Incubație, 33, 35, 115
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de importanța pe care o atribuie anumitor valori față de altele, decât de prezența sau absența acestora în sistemul lor de orientări. Cele zece valori de bază despre care Schwartz spune că pot fi identificate în toate societățile sunt: autonomie, stimulare, hedonism, autorealizare, putere, securitate, conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
față de diferențierea în câștiguri a două persoane cu același statut organizațional, dar a căror performanță de rol diferă Diferențele între venituri trebuie să fie mai mici sau mai mari pentru a încuraja efortul individual Tradiție Securitate Conformitate Autonomie Stimulare Putere Hedonism Benevolență Autorealizare Universalism să respecte obiceiurile transmise în familie sau religioase; să trăiască în zone liniștite, sigure; să evite orice ar putea fi periculos; să se poarte mereu frumos; să evite să facă ceva despre care ceilalți ar putea spune
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
noi, să fie creativ; să facă lucrurile cum le gândește el. autonomie aventura și asumarea de riscuri; să aibă o viață captivantă. stimulare să fie bogată; să aibă mulți bani și lucruri scumpe. putere să se distreze; să se răsfețe. hedonism să-i ajute pe cei din jur; să se preocupe de bunăstarea lor. benevolență să fie un om de succes; ceilalți să îi recunoască realizările. autorealizare să aibă grijă de mediul înconjurător; să protejeze natura. universalism Răspunsurile posibile sunt ierarhizate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fi regăsiți în toate cele trei chestionare și baze de date EVS/WVS, 1993, 1999, 2005. 15 "Acestui tip de individualism precizează autorii nu îi lipsește spiritul comunitar și angajarea socială și nu trebuie interpretat în termeni de egoism, narcisism, hedonism sau relativism etic" (Arts ș.a., 2003:31). 16 Modul practic de construcție a acestor indicatori e descris în Anexa III. 17 Pentru varianta prescurtată a indicelui împlinirii personale. 18 Deși am testat modul de grupare a valorilor și cu metoda
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
valori, cei doi găsesc următoarele corelații: 1. o relație pozitivă între religiozitate și conservatorism pentru că reținerea, ordinea și rezistența la schimbare sunt compatibile cu religiozitatea în cel mai înalt grad; 2. o corelație negativă între religiozitate și deschiderea la schimbare, hedonismul în particular fiind cel mai incompatibil cu ideile religioase; 3. o relație pozitivă între religiozitate și transcendență pentru că generozitatea și perceperea interesului altuia sunt componente esențiale ale nucleului doctrinar al religiilor."5 Rezultatele cercetărilor efectuate de către sociologi cu privire la religiozitate au
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
sinuciderea lui spectaculoasă, după publicarea, în 1903, a cărții sale Sex și caracter. Inspirația viziunii asupra destinului omului a tânărului autor a fost una riguros dualistă. În orientarea vieții, valoarea și plăcerea îi apăreau drept poli. Weininger opunea idealismul moral hedonismului. Pentru idealist cu adevărat reale sunt doar binele, adevărul, frumusețea 22 GÂNDITORUL SINGURATIC pură și echitatea. Încorporările exemplare ale acestui mesaj erau pentru evreul Weininger învățătura lui Iisus Christos precum și filozofiile lui Platon și Kant. În alcătuirea omului, susținea el
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Leo Lowenthal, Walter Benjamin, Ernst Bloch, Otto Kircheimer, Franz Neumann, Henry Grossman, Friedrich Pollock, care e poate cel mai economist dintre toți și alții, ca să avem o imagine mai bună asupra nucleului materialist al dialecticii non hegeliene și negative, al hedonismului utopic al Școlii critice. Teza subiectivității moderne este reconstruită pe baza modelului lui Ulise, care, pentru a supraviețui sacrifica vraja naturii exterioare pe altarul raționalității instrumentale, devenind astfel "protoimaginea individului burghez". Deci rațiunea eliberează de constrîngerile naturii, iar acest proces
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
din temelii modul de trai și moravurile, a stabilit o nouă ierarhie a finalităților și un nou raport față de lucruri și de timp, față de ceilalți, dar și față de sine. Trăirea în prezent s-a substituit așteptărilor legate de viitor, iar hedonismul - militantismelor politice; febra confortului a luat locul pasiunilor naționaliste, iar divertismentul - revoluției. Circumscris noii religii a ameliorării continue a condițiilor de viață, gustul pentru un trai mai bun a devenit o pasiune de masă, scopul suprem al societăților democratice, un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
distracții. Există în societatea de consum ceva mai mult decât creșterea rapidă a nivelului de trai mediu: ambianța stimulării dorinței, euforia publicitară, imaginea luxuriantă a vacanțelor, sexualizarea semnelor și a corpurilor. Iată un tip de societate care substituie seducția coerciției, hedonismul datoriei, risipa economiei, umorul solemnității, eliberarea refulării, prezentul promisiunilor viitorului. Faza II se prezintă ca „societate a dorinței”, întreaga viață cotidiană fiind impregnată de imaginarul beatitudinii consumatorii, de visele cu plaje însorite, de ludism erotic, de mode ostentativ tinere. Muzică
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
II în raport cu ciclul precedent care, necunoscând decât o difuzare limitată a bunurilor industriale de folosință îndelungată, s-a format sub egida hegemonică a consumului statutar. Prelungind regimul cheltuielilor de paradă, faza II este în același timp cea care a ridicat hedonismul la rangul de finalitate legitimă de masă, a transformat ambianța sau stilul consumului înconjurându-l de un halo de frivolitate și de ludism, de juvenilitate și de erotism. Juke-box, flipper, pin-up, scooter, rock’n’roll, pick-up, tranzistor, televiziune, Club Méditerranée
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu serviciile. Până și relația cu mărcile s-a psihologizat, s-a dezinstituționalizat, s-a subiectivizat. Hiperconsum și anxietatetc "Hiperconsum și anxietate" Și mai este ceva. În acest context, achiziționarea unui produs de marcă nu e doar o manifestare de hedonism individualist, ea urmărește în egală măsură să răspundă noilor incertitudini provocate de reducerea sistemelor de referință și noilor așteptări privind securizarea estetică ori sanitară. În perioadele anterioare, modurile de socializare, normele și reperele colective în vigoare făceau neechivoc distincția între
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
spre satisfacțiile care țin de piață? Trebuie să mai deschidem o dată dosarul lui homo consumans, care e mai complex, mai „metafizic” decât lăsa să se înțeleagă o primă abordare sociologistă. Consumul ca divertisment și călătorietc "Consumul ca divertisment și călătorie" Hedonism, divertisment și economia experiențeitc "Hedonism, divertisment și economia experienței" Nimic nu ilustrează mai bine dimensiunea hedonistă a consumului ca rolul crescând al activităților din timpul liber în societățile noastre. Cheltuielile legate de sectorul divertisment, de cel al culturii sau comunicării
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
piață? Trebuie să mai deschidem o dată dosarul lui homo consumans, care e mai complex, mai „metafizic” decât lăsa să se înțeleagă o primă abordare sociologistă. Consumul ca divertisment și călătorietc "Consumul ca divertisment și călătorie" Hedonism, divertisment și economia experiențeitc "Hedonism, divertisment și economia experienței" Nimic nu ilustrează mai bine dimensiunea hedonistă a consumului ca rolul crescând al activităților din timpul liber în societățile noastre. Cheltuielile legate de sectorul divertisment, de cel al culturii sau comunicării ocupă un loc tot mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
imaginar, anulează constrângerile realului numai în timpul consumului. O recreație îmbătătoare în timpul căreia te amuzi să crezi că ceea ce e fals a devenit adevărat, că altundeva e chiar aici, iar „altădată” a înlocuit prezentul. Evident, simularea nu e singura formă a hedonismului experiențial. Aici acționează o altă logică: o dovedesc sejururile la prieteni, hoinăreala, leneveala, meșteritul, gătitul, decorarea interioarelor, drumețiile, gustul pentru natură, practicile muzicale și sportive - tot atâtea activități care exprimă o logică a autoorganizării individuale a timpului liber, dorința hiperconsumatorului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și locurile de unde se cumpără 11, să „transforme zonele de timp cronometrat în zone ale timpului-plăcere”. Dar oricât de importante sunt ele, aceste strategii de vânzare nu explică totul. Adevărul este că există o legătură intimă, structurală, între hiperconsum și hedonism: această legătură nu e alta decât schimbarea și noutatea erijate în principiu generalizat al economiei materiale, ca și al economiei psihice. Febra schimbării perpetuetc "Febra schimbării perpetue" Una dintre caracteristicile majore ale bunurilor de consum în societățile noastre este faptul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să oculteze moartea, cât să lupte contra timpilor morți din viață. Conform unei zicale, călătoriile întrețin tinerețea: cât despre hiperconsum, el are ca obiectiv să „întinerească” neîncetat trăirea prin însuflețirea sinelui și a experiențelor noi: ceea ce alimentează frenezia cumpărăturilor este hedonismul eternelor începuturi. Vaneigem susținea că faptul de a consuma ne condamnă la o „îmbătrânire precoce”17: e mai corect să spunem că ceea ce rezidă în consum e visul tinereții fără de sfârșit, al unui prezent mereu luat de la capăt, mereu înviorat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cât de consacrarea socială a tinereții ca ideal de existență pentru toți. În acest cadru cultural în întregime nou, idealul vieții adulte, serioase și riguros organizate se estompează în beneficiul modelelor care legitimează emoțiile ludice, infantile chiar. Când tinerețea și hedonismul funcționează ca referenți cardinali, nu mai e nicio rușine să afișezi gusturi ale unei alte vârste, nicio jenă ca acestea să-și prelungească efectul. S-a terminat cu compartimentările stricte și cu atribuirile definitive ale unor comportamente pentru fiecare perioadă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
libertate individuală, un univers al cumpărăturilor marcat de principiul liberei dispuneri de sine; ea n-a funcționat doar ca un agent al democratizării consumului, ci a contribuit, în felul său, și la individualizarea practicilor cumpărării, a gusturilor și a exigențelor. Hedonismul consumatoriutc "Hedonismul consumatoriu" Faza II nu se reduce la difuzarea de masă a bunurilor de confort, ea a creat în același timp o cultură cotidiană dominată de mitologia fericirii personale și de idealurile hedoniste 11. Societatea obiectului se prezintă ca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un univers al cumpărăturilor marcat de principiul liberei dispuneri de sine; ea n-a funcționat doar ca un agent al democratizării consumului, ci a contribuit, în felul său, și la individualizarea practicilor cumpărării, a gusturilor și a exigențelor. Hedonismul consumatoriutc "Hedonismul consumatoriu" Faza II nu se reduce la difuzarea de masă a bunurilor de confort, ea a creat în același timp o cultură cotidiană dominată de mitologia fericirii personale și de idealurile hedoniste 11. Societatea obiectului se prezintă ca fiind civilizația
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
inhibiție și de ascetism. Gata cu poruncile disciplinare și rigoriste, este momentul clamării dorințelor materiale, al celebrării divertismentului și consumului, al desfătării perpetue în plăceri private. Faza II corespunde lansării pe orbită a unui individualism de masă, hedonist și consumerist. Hedonism individualist care s-a concretizat în noi practici de consum, acesta devenind una dintre principalele preocupări ale individului. Creșterea însemnată a cheltuielilor pentru timpul liber (ele s-au multiplicat cu 3,5 între 1949 și 1974), pasiunea pentru vacanțe 12
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]