441 matches
-
ÎL-18 (ÎL-1F4Ă cu funcții bine definite și alți 6 membri (ÎL-1F5.....ÎL-1F10Ă bine identificați, dar cu funcții încă insuficient clarificate. ÎL-1 alfa sau ILF-1F1 acționează asupra celulelor Ț, B, NK, granulocitelor neutrofile și eozinofile, celulelor dendritice, fibroblastelor, celulelor endoteliale și hepatocitelor . ÎL-1 beta sau ILF- 1F2 este sinonima cu caspaza 1, care trebuie clivată pentru a fi activată. În familia ÎL-1 au fost identificați și 9 receptori, dintre care cei mai importanți sunt CD 121a și CD121b. Primul este receptor de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de stimulare al celulelor B (BSF-2Ă; factor de diferențiere al celulelor B. Este produsă de macrofagele activate , celulele Ț și B, mastocite, celule endoteliale vasculare, fibroblaste, keratinocite și celule mezangiale. Induce creșterea plasmocitoamelor, sinteză de proteine de faza acută de către hepatocite și formarea de molecule CMH clasa I-a de către fibroblaste. În sinergism cu ÎL-4 promovează diferențierea celulelor Th2 și este necesara pentru transformarea celulelor B în plasmocite. Este cofactor cu ÎL-1 la sinteză Ig M și cu ÎL-5 la sinteză
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
20 ÎL-20 este produsă de monocite și keratinocite și cooperează cu acestea pentru producerea inflamațiilor cutanate. Interleukina - 21 ÎL-21 este produsă de celulele Ț activate și reglează funcțiile celulelor NK, B și Ț. Induce producerea proteinelor de faza acută de către hepatocite și blochează maturarea și proliferarea celulelor NK, IOAN PAUL104 stimulatoare la rândul lor a proliferării celulelor mature B și Ț. Ajuta tranziția de la imunitatea înnăscuta la cea câștigată. Interleukina - 22 ÎL-22 este produsă de celulele Th1 activate și mastocite, induce
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
NK, IOAN PAUL104 stimulatoare la rândul lor a proliferării celulelor mature B și Ț. Ajuta tranziția de la imunitatea înnăscuta la cea câștigată. Interleukina - 22 ÎL-22 este produsă de celulele Th1 activate și mastocite, induce producerea proteinelor de faza acută de către hepatocite și inhiba producerea unor citokine de către celulele Th2. Interleukina - 23 ÎL-23 este membră a familiei ÎL-12 și este produsă de celulele dendritice activate. Are proprietăți similare cu ÎL-12. Totuși dacă ÎL-12 stimulează celulele Th1 naive, ÎL-23 stimulează celulele Th1
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
1 și 2, receptorii ÎL-8, IL18R sunt glicoproteine expresate pe leucocite și keratinocite. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 113 CD130 Lanțul beta al ÎL-6 și ÎL-11R este o glicoproteină expresată pe celulele B și în cantități reduse pe majoritatea leucocitelor, celule epiteliale, hepatocite și fibroblaste. CD131 Proteină transmembranară de tip I. Acționează cu lanțul beta al ÎL-3 (cu CD123Ă, ÎL-5 (cu CD125Ă și GM - CSN (cu CD123Ă. CD132 Lanțul gamma comun al ÎL-2 (cu receptorii CD25 și CD122Ă, ÎL-4 (cu CD124Ă, ÎL-7 (cu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
etc. Celulele stabile își mențin capacitatea de multiplicare toată viața, dar cu un ritm mai mult sau mai putin încetinit. Exemplu tipic îl constituie ficatul, care se poate regenera plecând de la persistentă a 2030% din celule, deși în condiții normale hepatocitul se multiplică doar de 2-3 ori pe an. Organele predominant parenchimatoase sunt constituite din asemenea celule. Subliniem necesitatea menținerii pentru refacerea lor a membranelor bazale și în general a scheletului conjunctivo - vascular. Celulele permanente sau statice au o capacitate de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celular posedă un numar de celule stem, care prin multiplicare va genera o celulă stem și o celulă de tranzit sau chiar stabilă, cap de clonă a unei noi linii celulare. Exemplu tipic ni-l oferă lobulul hepatic ale cărui hepatocite ovale de la periferia lobulului din canalele lui Hering se pot multiplică fie în hepatocite, fie în epitelii ale canaliculelor biliare, în raport de necesitățile organismului. Pluripotența lor este net vizibilă în eimerioza hepatică a iepurilor. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 151 Fig
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
stem și o celulă de tranzit sau chiar stabilă, cap de clonă a unei noi linii celulare. Exemplu tipic ni-l oferă lobulul hepatic ale cărui hepatocite ovale de la periferia lobulului din canalele lui Hering se pot multiplică fie în hepatocite, fie în epitelii ale canaliculelor biliare, în raport de necesitățile organismului. Pluripotența lor este net vizibilă în eimerioza hepatică a iepurilor. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 151 Fig. 2.39. Distribuția schematica a diferitelor tipuri de celule ale lobulului hepatic (prelucrare după
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tratați cu diferite substanțe carcinogene în jurul spațiilor porte sub forma unor celule epiteliale ovale cu citoplasma bazofila, pe care le-a denumit „celule ovale”, denumire care mai persistă și în prezent. În anumite circumstanțe, aceste celule se transformă fie în hepatocite, fie în epitelii ductulare biliare apartenente canalelor lui Hering (Wilson J.W., Leduc E.N., 1958Ă. Cercetările ulterioare ale lui Sell Stewart, 2003, au demonstrat că aceste două tipuri de celule epiteliale: hepatocitele și celulele ductelor biliare, au un precursor comun
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
anumite circumstanțe, aceste celule se transformă fie în hepatocite, fie în epitelii ductulare biliare apartenente canalelor lui Hering (Wilson J.W., Leduc E.N., 1958Ă. Cercetările ulterioare ale lui Sell Stewart, 2003, au demonstrat că aceste două tipuri de celule epiteliale: hepatocitele și celulele ductelor biliare, au un precursor comun care generează hepatocitele mature, celulele precursoare ductale, celulele canalelor lui Hering și o celulă stem multipotentă derivată din celulele stem ale măduvei osoase. La rezultate asemănătoare au ajuns și Zhang Ying și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
epitelii ductulare biliare apartenente canalelor lui Hering (Wilson J.W., Leduc E.N., 1958Ă. Cercetările ulterioare ale lui Sell Stewart, 2003, au demonstrat că aceste două tipuri de celule epiteliale: hepatocitele și celulele ductelor biliare, au un precursor comun care generează hepatocitele mature, celulele precursoare ductale, celulele canalelor lui Hering și o celulă stem multipotentă derivată din celulele stem ale măduvei osoase. La rezultate asemănătoare au ajuns și Zhang Ying și colab., 2003, care deosebesc în cadrul hepatocitelor trei tipuri ce reacționează la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
un precursor comun care generează hepatocitele mature, celulele precursoare ductale, celulele canalelor lui Hering și o celulă stem multipotentă derivată din celulele stem ale măduvei osoase. La rezultate asemănătoare au ajuns și Zhang Ying și colab., 2003, care deosebesc în cadrul hepatocitelor trei tipuri ce reacționează la alterările ușoare; celulele ovale, adiacente canalelor lui Hering, bipotente și mai puțin numeroase și celulele stem hepatice exogene, care pot derivă din celulele stem hematopoietice circulante (HSCĂ, rare, multipotente pe o durată mai lungă de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celulei iar procesarea este dependentă de aparatul mitocondrial, producătorul de energie necesară lizării sistemelor membranare celulare și de complexul lizozomal. Posedă capacitate de atrocitoză în primul rând celulele sistemului monocitar-macrofagic, apoi epiteliile și mai ales epiteliul tubilor contorți renali și hepatocitele. Unii cercetători (Chevremont, 1957Ă au sugerat chiar existența unei specializări în cadrul celulelor dotate cu proprietăți atrocitare. Histiocitele din epiploomul mamiferelor ar avea cea mai mare capacitate atrocitară. Atrocitoza este stimulată de histamina, acetilcolina, cortizon, adrenalină și este inhibata de antihistaminicele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
bolile hepatice terminale. Transplantul auxiliar (heterotopic) conservă ficatul receptorului și grefează un nou ficat, de regulă în regiunea paravertebrală dreaptă. În transplantul ortotopic ficatul bolnav este extirpat, transplantul efectuându-se în locul acestuia. Alternative ale transplantului ortotopic de ficat: - transplantul de hepatocite izolate de la donor cadavru; - folosirea de surse alternative pentru transplantul de hepatocite adulte primare: celule stem hepatice, măduvă osoasă, celule din cordonul ombilical și hepatocite imortalizate, hepatoblaști fetali, embrioni. În aprecierea capacității de muncă la pacienții cu transplant hepatic, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
nou ficat, de regulă în regiunea paravertebrală dreaptă. În transplantul ortotopic ficatul bolnav este extirpat, transplantul efectuându-se în locul acestuia. Alternative ale transplantului ortotopic de ficat: - transplantul de hepatocite izolate de la donor cadavru; - folosirea de surse alternative pentru transplantul de hepatocite adulte primare: celule stem hepatice, măduvă osoasă, celule din cordonul ombilical și hepatocite imortalizate, hepatoblaști fetali, embrioni. În aprecierea capacității de muncă la pacienții cu transplant hepatic, se vor lua în considerare următoarele: 1. media supraviețuirii la 5 ani este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
este extirpat, transplantul efectuându-se în locul acestuia. Alternative ale transplantului ortotopic de ficat: - transplantul de hepatocite izolate de la donor cadavru; - folosirea de surse alternative pentru transplantul de hepatocite adulte primare: celule stem hepatice, măduvă osoasă, celule din cordonul ombilical și hepatocite imortalizate, hepatoblaști fetali, embrioni. În aprecierea capacității de muncă la pacienții cu transplant hepatic, se vor lua în considerare următoarele: 1. media supraviețuirii la 5 ani este de aproximativ 60%; 2. complicațiile postoperatorii; 3. rejetul cronic; 4. reacțiile adverse ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]