2,559 matches
-
noastre, idee împărtășită, într-un mod aparte, de Kierkegaard, dar și de arhimandritul Vasilios de la Muntele Athos. Această parte dezbate și o serie de problematici legate de credință, filosofie, știință, revelație prin care se încearcă un dialog cu accent pe hermeneutica teologiei și filosofiei. Cu toate că lucrarea cuprinde mai multe genuri de text, ea are o continuitate, o luciditate și o reflexie ascensională și asta datorită măiestriei artistice și literare, de excepție a autorului, dar nici luminozitatea discursului meditativ nu este de
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
tot misterul vieții ei, văzută prin multiple planuri cu dioptriile paranoicului și reflectată în oglinda concavă a psihanalizei. Prin Femeia cu lună, Dumitru Velea deschide un evantai de viziune asupra lumii, simțită prin diferite tipuri psihice, de fapt este o hermeneutică a înțelepciunii vieții și a morții. În spatele acestui evantai își ascunde privirea încărcată de întrebări, autorul. În mine șapte focuri ard/Cu vraja lor adâncă ce ucide sunt versuri sub a căror povară se deschide cartea intitulată Nesomnul florii al
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
Filosofie-Istorie (Iași), doctor în filosofie (specializarea logică și semiologie). În prezent, este profesor titular la Catedra de științe ale comunicării a Facultății de Filosofie din cadrul Universității «Al. I. Cuza» Iași, promotor al cursurilor de semiotică și aplicații ale metodei semiotice, hermeneutica formelor simbolice, filosofia creației și comunicare persuasivă etc. Este director științific (CP I) al Institutului Național de Inventică Iași și profesor asociat la Universitatea AKAMAI (SUA) în domeniul medicinei integrative. Coordonează lucrări de doctorat în domeniul semioticii și al creatologiei
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
recunoașterea legăturii dintre adevăr și moment (istoric), dintre stipularea și "substanțialitatea" scurgerii istorice. A recupera, iată cuvântul de ordine al poetului, fantoma lui a început să bântuie Europa, în ciuda internaționalismului nivelator. Dumitru Velea este o conștiință recuperatorie, care încearcă, prin hermeneutica istoricității, o coerență a spiritului, pășind, prin aceasta, într-o epocă post-metafizică. Îmblânzirea istoriei prin hipnoză lirică, este o manifestare organică a poetului. Dumitru Velea își poartă ca un martir coroana de spini a talentului pentru ca "flăcările din oase, cu
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360583_a_361912]
-
recunoașterea legăturii dintre adevăr și moment (istoric), dintre stipularea și "substanțialitatea" scurgerii istorice. A recupera, iată cuvântul de ordine al poetului, fantoma lui a început să bântuie Europa, în ciuda internaționalismului nivelator. Dumitru Velea este o conștiință recuperatorie, care încearcă, prin hermeneutica istoricității, o coerență a spiritului, pășind, prin aceasta, într-o epocă post-metafizică. Îmblânzirea istoriei prin hipnoză lirică, este o manifestare organică a poetului. Dumitru Velea își poartă ca un martir coroana de spini a talentului pentru ca "flăcările din oase, cu
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
poezie, unde este senator de drept, ci se extinde și spre scrierile în proză: în această direcție Ion Vanghele atinge un subiect foarte interesant și sensibil - o serie de eseuri, articole scurte, tematice, cuprinzând comentarii și interpretări hermeneutice asupra basmelor. “Hermeneutica Miturilor” este titlul cărții de-abia ieșite de la tipar la începutul acestui an, primul volum dintr-un proiect în curs de derulare. Nu am aflat mai multe despre omul, poetul, scriitorul Ion Vanghele. Acesta, bine ancorat în modestia ce-l
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
grupului ( chiar dacă mărturisește că detesta acest limbaj ). În afara grupului se detașează net prin meditația profundă, prin posibilitatea de a recepta cu o deosebită finețe și sensibilitate cercurile lăuntrice ale realității, dar și de a le vizualiza în exterior, personalizându-le prin hermeneutica să. Limbajul celorlalți îi este suficient sieși, ca mod de contact direct, imediat al tânărului cu realitatea. Stilistic vorbind, oralitatea limbajului este evidentă. Acuitatea senzorială de cele mai multe ori este transpusa în limbajul grupului. Dacă ceilalți membri ai grupului sunt dispuși
MIRCEA SCARLAT ,,UN ROMANTIC INTARZIAT de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360109_a_361438]
-
tot misterul vieții ei, văzută prin multiple planuri cu dioptriile paranoicului și reflectată în oglinda concavă a psihanalizei. Prin Femeia cu lună, Dumitru Velea deschide un evantai de viziune asupra lumii, simțită prin diferite tipuri psihice, de fapt este o hermeneutică a înțelepciunii vieții și a morții. În spatele acestui evantai își ascunde privirea încărcată de întrebări, autorul. În mine șapte focuri ard/Cu vraja lor adâncă ce ucide sunt versuri sub a căror povară se deschide cartea intitulată Nesomnul florii al
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
Foto: Guliver Getty Images Cea mai importantă tehnică este să pui întrebări de clarificare. Asta e esența a ceea ce facem noi. Iar dacă auzi vreun psihoterapeut cum încearcă să-ți explice că ceea ce faci tu se cheamă dialog socratic sau hermeneutică și că se folosește mereu în psihoterapie în etapa de definire a problemei, să nu-l crezi, e doar invidios. Tehnica asta a întrebărilor a fost inventată acum 30 de ani de un tip foarte deștept din State. Și cred
Coachi, șamani și șarlatani – „Dă-mi 1000 de euro ca să-ți spun că te gândești la un ciocan roșu” () [Corola-blog/BlogPost/338278_a_339607]
-
el, profesorul de română, se simte invitat să o descifreze. Când cineva spune „mă doare capul”, semiotica îl avertizează că poate decoda și altfel mesajul: „Nu am chef de tine, menajează-mă, nu-mi vorbi mult.” Astfel, ajunge să facă hermeneutică din orice. Chiar asta a vrut să spună elevul? Sau colegul meu de cancelarie? Atent la cuvinte, sensibilitatea lui e mereu în gardă. Matematică. Profesorul poet Da, el e poetul cancelariei (derivă din „poezia matematicii”, din abstractul cifrelor?). Idealist, cultivat
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor () [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
învăț greacă și germană, pentru a-mi auzi, oarecum jenat că se întâlnește cu mine în paradis (ce să fac, am pus pe seama poeziei exceptarea, am și cântărit relația lui cu lirica, văzând într-un târziu în “campania” manuscriselor și hermeneutica “omului deplin” Eminescu un paralel cu Holderlin-Heidegger). Normal, mi se părea autorul cel mai așteptat - dupa diminuarea interdicției din cauza lui Hegel - în librarii, la concurență, subterană, cu scriitorii dominanți ai momentului. Întâlnirile au curs în fiecare 2 și 16 ale
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
una dintre activitățile umane cel mai frecvent investigate în diversele episteme care au ordonat gândirea umană a ultimului secol. Ea a fost analizată atât ca proces diacronic, cât și ca activitate sincronică în paradigmele științelor limbajului și în cele ale hermeneuticii și oferă un câmp conceptual foarte amplu, astfel încât orice nou demers care și‑ar propune să‑l acopere în integritate trebuie să acceseze domenii variate, modalități distincte de conceptualizare. Sâmbătă, 13 mai 15.00-15.25, Agora EX Libris I - La
Târgul de carte LIBREX din Iași. Editura ADENIUM () [Corola-blog/BlogPost/339254_a_340583]
-
și imposibilul”, „nimic nu e perfect, chiar și perfectul”, argumentând și construind pas cu pas logica. În același context, îl menționăm și pe Solomon Marcus, discursul lui preponderent centrat pe conceptele de antinomie, contrast, paradox, în toate formele de explorare hermeneutică în spații ale culturii - literatură, lingvistică, filozofie, artă, educație. O existență sub semnul opozițiilor, al tensiunilor intelectuale, al contrariilor interioare ține de ambivalența naturii umane - materie și spirit, rațiune și sensibilitate, real și ideal, bine și rău, idee și afect
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
aportul la valorile românești existente și să continue Școala Românească de critica literară, de comunicare, știința informației, filozofie, psihologie, sociologie. Un domeniu mai nou abordat îl constituie știința neutrosofiei, alături de profesorul Florentin Smarandache, inițiatorul și teoreticianul acestui concept. Critică literară, hermeneutică Aristotel a fost cel mai important critic literar al Antichității, lucrarea sa Poetica lansând idei care au fost influente timp de multe secole, unele dintre ele fiind folosite și în zilele noastre. Aristotel recunoaște implicit că frumosul este un bun
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Ținta lui este căutarea și descoperirea sensului, a secretului ultim. „Am dorit și cutezat, întotdeauna, să aflu - în orice teorie, concepție, mod de gîndire sau viziune a lumii - secretul final” afirma N. Steinhardt în Escale în timp și spațiu, 1987 . Hermeneutica este un domeniu în care profesorul Vlăduțescu excelează, având și lucrarea tezei de doctorat: “Mesaj și comunicare în filozofie”. “Este un câștig al gândirii aristotelice gândul că viața are puține, rare și “mărunte” părți cogitative absolut logice. În marea sa
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
toate sunt solicitate la actualizare. Doar celor valoroase li se face propuneri interpretativ-indecente. Celelalte își continuă moartea, dacă ele vor fi trăit vreodată. Singura legitimitate a operei, constatăm astăzi, o reprezintă totuși valoarea ei. Drumul către valoare trece prin interpretare. Hermeneutica nu poate evita problema intenției. Înțelepciunea se trage din comunicare, din mesajul comunicării. Prin urmare, înțelepciunea are o întârziere mai mare decât mesajul. Adevărata înțelepciune este mesajul. Înainte de caracteristica ultimativă de dehiscență, mesajul prezintă o trăsătură de întârziere. Imediat ce, târziu
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
représentations de l’homme sous-jacentes, qui jouent souvent le rôle de présupposé ou d’hypothèse” (Riondet O., 2011d). După cum se observă, la O. Riondet avem de a face cu o epistemologie extinsă care prezidează și în zone ale ontologiei, metodologiei, hermeneuticii, si antropologiei. Din perspectiva mișcării în câmpul “communication et religion” (Riondet O., 2011d), soluția este corectă, căci religia nu permite o segregare clară între ontologic-epistemologic-axiologic-hermeneutic-antropologic: creatorul lumii instituie tabloul de existente, limitele cunoașterii, valorile, interpretarea și riturile, și nimeni nu
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
O., 2004). Communication ethics axis este consolidată prin examinarea “La question éthique dans leș technologies de l’information ” (Riondet O., 2010c și Riondet O., 2007c) și relevarea aspectelor etice ale gândirii comunicaționale a lui Jurgen Habermas (Riondet O., 2009c). Deschiderea hermeneutica este confirmată prin studiul temeinic “Interpretation, comprehension et construction scientifique de la connaissance” (Riondet O., 2010a). Demersul său hermeneutic se sprijină pe W. Dilthey (raportul explicare-înțelegere), N. Whitehead (relația percepție-interpretare), P. Ricoeur (ideea recunoașterii) și U. Eco (limitele interpretării). De communication
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
Ilie, Infinitul, București, Editura Științifică, 1985. Ricœur P., Metafora vie, București, Editura Univers, 1984. Sartre J.-P., L’Etre et le Neant, Paris, Gallimard, 1969. Surdu Alexandru, Comentarii la rostirea filosofică, Brașov, Editura Kron-Art, 2009. Vlăduțescu Gheorghe, Istoria filosofiei ca hermeneutică, București, Editura Academiei Române, 2007. Vlăduțescu Ș., Comunicare și mesaj în filozofie, Craiova, Editura Sitech, 2006. Vlăduțescu Ș., Comunicare jurnalistică negativă, București, Editura Academiei Române, 2006. Vlăduțescu Ș., Raportul dintre mesaj și discurs. Analele Universității din Craiova. Seria Științe filologice. Lingvistică. XXVIII
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
din decodificarea titlurilor unora dintre lucrările sale, să persevereze a-l gândi pe acesta ca pe un scriitor religios. Decodificarea constituie însă doar forma preliminară a comprehensiunii și interpretării unei opere literare. Universul imaginar (diegeza) impune abordarea dintr-o perspectivă hermeneutică globală de descifrare a sensurilor generice, a semnificațiilor concrete și a înțelesurilor specifice generate de text. Fundamentată pe o semantică romanescă echilibrată, lectura onestă a cărții de față ne instalează în perimetrul larg al spiritualității, al tradiției, al culturii rurale
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
noastră este, literar, ca metaforă, un vas care se sparge și se scufundă. Demersul artistic constă în a aduce la textualitate aceste fragmente rătăcite de cronologie personală și a le descifra. Edificiul artistic are o componentă textuală și o alta hermeneutică și ambele se supun unui deziderat experiențial. În aducerea la cuvânt, grila de selecție se fundamentează pe năstrușnicie, dar și pe patru valori definitorii: „a călători, a scrie, a iubi, a crede”. Două sunt sursele fragmentelor pe care conștiința artistică
GABRIEL CHIFU: Viaţa ca o operă literară, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339567_a_340896]
-
discursului critic și dramaturgic vin pe un fond de serioasă tratare a fenomenului: C.M. Popa cultivă o critică ”programatic personalizată, constând în fixarea unor repere centrate pe fiecare operă literară în parte; citește în grile actuale pe clasici, practică o hermeneutică adecvată formulelor discursive diverse ale autorilor”. Florea Firan „construiește o imagine complexă și substanțială a răsfrângerilor literaturii urmărind fenomenologia relației scriitor-operă”. Florea Firan, „un istoric și critic literar autentic, inițiat în pătrunderea tainelor și forțelor ce se ascund în inefabilul
Petre Ciobanu: Minotaurul şi floarea de crin / Minotaur and lily flower, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339579_a_340908]
-
în serii, în scheme, în configurații, în forme. Eul cunoscător caută modelul, pattern-ul. Este un demers ontologic fundamental: ordonarea lumii în concepte și categorii. Prima formă de aducere în cadrul unei ontologii o reprezintă taxonomia, clasificarea. Când este vorba de hermeneutica literară, taxonomia poartă numele de tipologie. Din această perspectivă, cartea profesoarei Felicia Gherghina, „Tipologia feminină în opera literară a lui Mircea Eliade”, Craiova, Scrisul Românesc Fundația-Editura, 2007, este o admirabilă ontologie critică. Mai întâi, tipologia are și sensul, de acum
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
Ilie, Infinitul, București, Editura Științifică, 1985. Ricœur P., Metafora vie, București, Editura Univers, 1984. Sartre J.-P., L’Etre et le Neant, Paris, Gallimard, 1969. Surdu Alexandru, Comentarii la rostirea filosofică, Brașov, Editura Kron-Art, 2009. Vlăduțescu Gheorghe, Istoria filosofiei ca hermeneutică, București, Editura Academiei Române, 2007. Vlăduțescu Ș., Comunicare și mesaj în filozofie, Craiova, Editura Sitech, 2006. Vlăduțescu Ș., Comunicare jurnalistică negativă, București, Editura Academiei Române, 2006. Vlăduțescu Ș., Raportul dintre mesaj și discurs. Analele Universității din Craiova. Seria Științe filologice. Lingvistică. XXVIII
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
avem iluzia nemuririi, ne răscolesc amintiri, ni se pun întrebări...”. Spiritul creator se supune deci cu onestitate acestui set de exigențe majore ale unei admirabile asceze intelectual-jurnalistice. Atât tematica reportajelor, câț și tehnica de structurare a acestora se supune acestei hermeneutici interne. Hermeneutica subiectului se răsfrânge ca o amprentă în hermeneutica Americii. Înțelegându-se pe sine ca spirit, Robert Radu Hervian translatează metoda în decodificarea, descifrarea, decriptarea spiritului american. Tematica existențială o regăsim în câteva corespondențe. „Un New York fără zgârie nori
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]