557 matches
-
perfecționate. La aceeași specie, cantitatea de Ca++ și de K+, ioni cu acțiuni antagoniste, se menține constantă atât în hibernare, cât și în faza activă (Pora et al., 1960). 2.1.6.3. Energia trezirilor spontane și provocate În cursul hibernării, liliecii se trezesc chiar dacă nu sunt deranjați, mai ales când temperatura mediului ambiant scade sub optimul specific, devenind potențial vătămătoare. În astfel de situații, ei sunt nevoiți să-și schimbe locul de acroșaj sau chiar să se mute într-un
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
În prima fază, liliacul începe să tremure, contracțiile musculare grăbind procesul de încălzire a organismului. Energia este folosită într-un procent de încălzire de numai 3040% pentru activitate mecanică, în rest ea fiind cheltuită pentru producerea de căldură. Trezirea din hibernare și provocarea zborului duce la creșterea de 70 de ori a bătăilor inimii și cu peste 30°C a temperaturii corporale, valori care sunt atinse, de regulă, după 1030 de minute. În cursul unor studii realizate la Myotis lucifugus, liliac
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
energetic în timpul reîncălzirii, în perioada de activitate și după reintrarea în somnolență. Datele au fost obținute prin calcularea consumului de oxigen (Thomas, 1995). Din analiza acestor date rezultă că, în cazul trezirilor naturale, exiată un prim ciclu letargic (trezire din hibernare - intrare în hibernare) de 15,3 zile, în care liliacul consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 14,2 kj, fiind extrem de mare în faza
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în perioada de activitate și după reintrarea în somnolență. Datele au fost obținute prin calcularea consumului de oxigen (Thomas, 1995). Din analiza acestor date rezultă că, în cazul trezirilor naturale, exiată un prim ciclu letargic (trezire din hibernare - intrare în hibernare) de 15,3 zile, în care liliacul consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 14,2 kj, fiind extrem de mare în faza de activitate. Diferența
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la 14,2 kj, fiind extrem de mare în faza de activitate. Diferența de energie consumată în cazul unei treziri induse este , așadar, de 10,6 kj, ceea ce echivalează cu desfășurarea a trei cicluri letargice spontane. 2.1.6.4. Ecologia hibernării Temperatura constantă a lilecilor aflați în hibernare diferă în funcție de specie, ea fiind controlată de sistemul endocrin. Pentru speciile din regiunile temperate care hibernează în peșteri, temperatura optimă, la care consumul energetic devine minim, este de 28°C. De aceea, liliecii
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în faza de activitate. Diferența de energie consumată în cazul unei treziri induse este , așadar, de 10,6 kj, ceea ce echivalează cu desfășurarea a trei cicluri letargice spontane. 2.1.6.4. Ecologia hibernării Temperatura constantă a lilecilor aflați în hibernare diferă în funcție de specie, ea fiind controlată de sistemul endocrin. Pentru speciile din regiunile temperate care hibernează în peșteri, temperatura optimă, la care consumul energetic devine minim, este de 28°C. De aceea, liliecii aleg adăposturi cu un microclimat rece (Meyer
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
8°C (Valenciuc, 1973). În peșterile din Oltenia și Banat, (Dumitrescu et al., 1963) au înregistrat o gamă mai largă de temperaturi, cuprinse între - 2 și +9°C. Pentru colonia de lilieci din Peștera Măgurici, Pod. Someșan, media temperaturilor de hibernare este cuprinsă între 2,9 și 4,1°C (Bord et al., 2004). Toate aceste valori sunt similare celor înregistrate pentru speciile respective în diferite adăposturi de hibernare din sud-vestul Germaniei, care au variat între - 2,5 și +9°C
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Pentru colonia de lilieci din Peștera Măgurici, Pod. Someșan, media temperaturilor de hibernare este cuprinsă între 2,9 și 4,1°C (Bord et al., 2004). Toate aceste valori sunt similare celor înregistrate pentru speciile respective în diferite adăposturi de hibernare din sud-vestul Germaniei, care au variat între - 2,5 și +9°C (Nagel, 1991). Pentru liliecii arboricoli, temperatura optimă de hibernare este mai mică, coborând adesea sub 0°C. Speciile de origine mediteraniană și sub mediteraniană, precum Miniopterus schreibersii și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
C (Bord et al., 2004). Toate aceste valori sunt similare celor înregistrate pentru speciile respective în diferite adăposturi de hibernare din sud-vestul Germaniei, care au variat între - 2,5 și +9°C (Nagel, 1991). Pentru liliecii arboricoli, temperatura optimă de hibernare este mai mică, coborând adesea sub 0°C. Speciile de origine mediteraniană și sub mediteraniană, precum Miniopterus schreibersii și reprezentanții familiei Rhinolophidae, preferă să hiberneze în peșterile calde. Temperaturile corporale înregistrate în timpul 67 hibernării variază la aceste specii între 7
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Pentru liliecii arboricoli, temperatura optimă de hibernare este mai mică, coborând adesea sub 0°C. Speciile de origine mediteraniană și sub mediteraniană, precum Miniopterus schreibersii și reprezentanții familiei Rhinolophidae, preferă să hiberneze în peșterile calde. Temperaturile corporale înregistrate în timpul 67 hibernării variază la aceste specii între 7 și 10°C (Barbu, 1958; Pandurska, 1993), sau între 8 și 11°C (Dumitrescu et al., 1967). Din acest motiv, Rhinolophus mehely are o distribuție restrânsă în țara noastră, fiind semnalat doar în Dobrogea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
estivsală și hibernală sunt două stări pe care liliecii le folosesc în momente diferite din an, dar în cadrul aceleiași strategii generale de supravețuire. Ransom (1990) consideră că principala diferență dintre somnul diurn din perioada de vară și cel din timpul hibernării constă în controlul proceselor de trezire. La lilieci insectivori, hibernarea include mai multe cicluri letargice, întrerupte la intervale rare și regulate atunci când condițiile de mediu sunt constante. Dar dacă vremea se încălzește și insectele încep să zboare unii lilieci se
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
folosesc în momente diferite din an, dar în cadrul aceleiași strategii generale de supravețuire. Ransom (1990) consideră că principala diferență dintre somnul diurn din perioada de vară și cel din timpul hibernării constă în controlul proceselor de trezire. La lilieci insectivori, hibernarea include mai multe cicluri letargice, întrerupte la intervale rare și regulate atunci când condițiile de mediu sunt constante. Dar dacă vremea se încălzește și insectele încep să zboare unii lilieci se trezesc, rămânând activi ore întregi pentru a vâna și a
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
două treziri zilnice, la apusul și la răsăritul soarelui, în sezonul cald; 2) osingură trezire pe zi, doar la apusul soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu evoluția temperaturii ambiante și având ca rezultat conservarea energiei. CAPITOLUL III 3. METODE DE CERCETARE 3.1. Metode
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu evoluția temperaturii ambiante și având ca rezultat conservarea energiei. CAPITOLUL III 3. METODE DE CERCETARE 3.1. Metode taxonomice Se bazează
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
3.3. Metode autecologice Permit studierea vieții unei specii în strânsă legătură cu mediul în care trăiește, cum ar fi: răspâdirea și locul de trai, resursele trofice, calitatea și cantitatea de hrană procurată și consumată, mărirea arealului individual, locul de hibernare și adăpostire, reproducerea, longevitatea, concurența intrași interspecifică, importanța economică a speciei. Populațiile naturale prezintă o stabilitate relativă condiționată de factorii climatici și de modificările ce apar în ecosistem. Acestea includ aprecierea cantitativă a efectivelor unor populații de lilieci. Evaluarea efectivului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ale unor populații de-a lungul sezoanelor sau anilor. Cele mai potrivite momente pentru aprecierile cantitative sunt : în sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii ies la vânătoare); în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
momente pentru aprecierile cantitative sunt : în sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii ies la vânătoare); în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
seara când liliecii ies la vânătoare); în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor existente în anumite areale. 3.4.1. Metoda perimetrelor Se efectuează în orașe pe
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și Peștera Gabor). Exemplarele capturate au fost marcate cu un marker de culoare albă. Au fost înregistrate 3 recapturări. Observațiile au început în iarna anului 2003 și au durat până în primăvara anului 2005. 3.5. Puncte de cercetare: colonia de hibernare de la Grota Mare de la Repedea, Iași (9 deplasări) în perioada: 15. 10. 2004 - 15. 03.2005. 3.6. Determinări cu ajutorul detectorului Heterodine (de teren): Grădina Botanică, Iași am determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus Dancu, Iași - am determinat: Nyctalus
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
permanentă - o singură deschidere și cu un microclimat de perturbație deoarece se află aproape de suprafață, factorii meteorologici, spunându-și astfel cuvântul. Doru Platon și Oana Chachula au realizat următoarea schiță, împărțind peștera pe șase săli. 4.2.1. Colonia de hibernare din Grota Mare În Grota Mare în perioada cuprinsă între lunile octombrie 2004 - martie 2005 am observat colonia de hibernare, grota de la Repedea fiind un adăpost pentru hibernare. Colonia este prezentă în perioadele cu temperaturi scăzute, însă speciile nu sunt
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cuvântul. Doru Platon și Oana Chachula au realizat următoarea schiță, împărțind peștera pe șase săli. 4.2.1. Colonia de hibernare din Grota Mare În Grota Mare în perioada cuprinsă între lunile octombrie 2004 - martie 2005 am observat colonia de hibernare, grota de la Repedea fiind un adăpost pentru hibernare. Colonia este prezentă în perioadele cu temperaturi scăzute, însă speciile nu sunt todeauna aceleași, prezintă o ușoară dinamică. Numărul de lilieci în această perioadă a variat între 2 exemplare pe data de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
următoarea schiță, împărțind peștera pe șase săli. 4.2.1. Colonia de hibernare din Grota Mare În Grota Mare în perioada cuprinsă între lunile octombrie 2004 - martie 2005 am observat colonia de hibernare, grota de la Repedea fiind un adăpost pentru hibernare. Colonia este prezentă în perioadele cu temperaturi scăzute, însă speciile nu sunt todeauna aceleași, prezintă o ușoară dinamică. Numărul de lilieci în această perioadă a variat între 2 exemplare pe data de 15. 10. 2004 (numărul minim) și numărul maxim
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
a variat între 2 exemplare pe data de 15. 10. 2004 (numărul minim) și numărul maxim de 55 exemplare pe data de 15. 03. 2005. Începând din luna aprilie numărul indivizilor a început să scadă, ca urmare a ieșirii din hibernare. Vara, în timpul zilei, accidental, se pot adăposti puține exemplare, însă adăpostul estival pentru unele specii este pădurea din apropiere. Grota reprezintă un adăpost temporar și un loc de tranzit pentru că și în perioada de hibernare în săptămânile în care temperaturile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ca urmare a ieșirii din hibernare. Vara, în timpul zilei, accidental, se pot adăposti puține exemplare, însă adăpostul estival pentru unele specii este pădurea din apropiere. Grota reprezintă un adăpost temporar și un loc de tranzit pentru că și în perioada de hibernare în săptămânile în care temperaturile sunt mai ridicate, decât în mod obișnuit pentru perioada respectivă, se constată migrația unor specii spre alte adăposturi și apariția altor specii în grotă. Comparativ cu alți ani, în ceea ce privește speciile existente, o specie nouă este
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]