908 matches
-
Însă dinamica lor nefirească descoperă o voce distinctă și o formă de viață. Rezultă chipuri omenești sub semnul aparenței reale: există și nu există, apar întrun anume fel și în nici unul, spun ceva și totuși nimic. Sunt în același timp hilare și grave. Obiectele se sustrag acelor forme sub care le vedem în mod obișnuit. Descrierea unei camere, în prima pagină din Pâlnia și Stamate, este exemplară în această privință. „În față, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
vreme nehotărâtă de-asupra prăpastiei, veni pe biserica schitului. A doua zi, pe Ceahlău... Bolta imensă de azur, acoperind priveliștile scânteietoare... Monștrii pietrificați de pe munte, culcați, ori în picioare, unii binevoitori, alții agresivi sau bizari. (Era și unul amical și hilar, în mijlocul platoului.) Culmile negre din vale tîrîndu-se spre piciorul muntelui colosal, ori alergând speriate în toate părțile și oprinduse brusc, halucinate. Când vineți, când roșii, munții înalți de pe Bistricioara, strălucind în soare cu toate stâncile lor... Departe, în singurătăți adânci
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
révolution). Să nu ne surprindă dacă apărem în budoar într-o atât de inexpresivă ipostază. "Învățații au reconstituit cu imaginația pitecantropul. Dar numai femeile au ocazia să-l vadă, în anumite momente" (192). Depășind imanentul și contingentul, Ibrăileanu surprinde comicul, hilarul situațiilor umane (144). Astfel este amuzantă pretenția celor aflați în conflict că toți au dreptate (150), așa cum fiecare înamorat din "cele câteva sute de milioane" crede că "femeia pe care o iubește este unica ă...î, singura ființă fermecătoare..." (38
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
hol și la zidurile herniare de pânză, cele două perechi de ochelari cu lentile negre, tubul curbat gros ca șopârla din mână, de culoare rozalie, ciocolatie, stătută și sugerând puternic nou-născutul pe care era menit să-l facă. Urât, odios; hilar, și totuși important. Iar domnul Sammler Însuși (una dintre acele invazii mintale pe care nu mai avea rost să Încerci să o Înfrunți) era obișnuit să pună accentul său foarte diferit pe lucruri. Desigur că el și hoțul de buzunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
e aici. Deggle își eliberă mâna cu un dezgust delicat. — Ești... femeia lui? o întrebă. Ea îl privi cu adorație și-i cântă cu vocea ei groaznică: — Până când mările vor seca, iubirea mea. Deggle găsi interpretarea bătrânei țăcănite nespus de hilară. Zise printre hohote de râs: — Nu ți se pare că e o trecere cam abruptă de la Liv, doamnă O’Toole? — Nimic nu se schimbă, spuse Dolores O’Toole. Nu-i așa, iubitule? — Presupun că nu, zise Deggle, ca să umple tăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mai suna din când În când, se prefăcea că e dealerul fictiv al lui Avery și mă Întreba cu o voce fals-baritonală dacă aș vrea să cumpăr cinci sute de grame din „cea mai tare marfă“. Ni se părea extrem de hilar și În mod evident el nu se putea abține să nu facă din când În când câte o remarcă. Penelope, obișnuită cu părinți absenți și total pe dinafară, nu a sesizat nimic și a zâmbit doar cu drăgălășenie. Tata nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu EL, Loftis. Așa trebuia să fie. Danny simți cum îl trec câteva furnicături, ca și cum ar fi fost legat la niște fire electrice. Se întoarse la arhivă, găsi cutiile pentru 1943 și 1944, le consultă, dar nu găsi nici un jaf hilar în Bunker Hill. Singurele intrări prin efracție din acei ani erau niște 459.1 veritabile, bunurile furate fiind cu adevărat valoroase. Erau rapoarte care se încheiaseră cu arestări și erau deja expediate la LAPD și LASD. Danny își termină treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
literare pe care până în 1989 nu-i băga nimeni în seamă, pentru incompetența lor literară, tot felul de gunoaie sociale aduse pe val de apele mizerabile a acelui bunt din 1989. De abia în zilele noastre, situația a luat aspecte hilare, poate chiar de-a dreptul grotești și avem pe cineva, numit, cel mai iubit fiu și părinte al PDL, care are și el o parteneră focoasă, numită Elena, căreia îi deleagă zi după zi (sau mă rog, mai precis, noapte
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
retras strategic, tocmai pentru a nu mă contamina de boala analistului politic, boală ce bântuie nemilos, îndrăznesc să spun că ne costă, dacă aceasta o facem la modul gratuit fără alt folos, decât o defulare momentană, derizorie și chiar puțin hilară. Nu sunt sigur, dar cred că nemuritorul Caragiale a spus că suntem un popor de comentatori. De atunci ,de mii de ori s-a spus și s-a bătut monedă pe acesta aspect comic, dar se vede că în privința aceasta
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
74, așa că nu avea nici un rost să iau altceva decât chestiile cu măsuri universale. în afara faptului că momentul în care Helen ar fi deschis dulapul și ar fi descoperit că-i dispăruseră toate hainele ar fi fost de-a dreptul hilar. în timp ce mă izbeam de zidurile cu varul sărit, chinuindu-mă să urc treptele îmbrăcate în linoleum, mi-am blestemat ghinionul care făcuse ca vizita mea să coincidă cu perioada în care Cloisters era redecorat. — Când se va termina redecorarea? am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fapt, cele care ne displac cel mai mult la propria persoană. Asta e o ocazie foarte potrivită ca să examinezi derbedeul din tine. Nu poți nici să tragi un pârț în locul ăsta fără ca gestul tău să aibă parte de o interpretare hilară, m-am gândit dezgustată. Josephine nu avea dreptate. N-aveam nici în clin, nici în mânecă cu derbedeii, nu eram deloc așa cum credea ea. Spre marea mea ușurare, în după-amiaza aia, lumina reflectorului a căzut din nou asupra lui Neil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
el fiindcă era așa de haios. Era teribil de distractiv. Și mă făcea să simt că și eu eram la fel. Luke îmi punea tot felul de întrebări, mă punea să-i spun diverse anecdote și râdea la toate pasajele hilare. Brigit avea dreptate când zicea că Luke era atent și romantic. De ziua mea, în august, Luke mă dusese pentru un weekend în Puerto Rico. îBrigit încercase să se ascundă în geamantanul meu și, când a văzut că nu încape, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
picioare. Dar, m-am foit eu nesimțindu-mă prea în largul meu, n-ar trebui să-mi caut un serviciu? Mă simt foarte vinovată fiindcă nu muncesc. —N-ai de ce, a râs ea, de parcă și simpla idee ar fi fost hilară. De ce vrei să muncești? întinde-te în grădină, bronzează-te, asta-i viața adevărată, fetițo! — Dar... —Și ce-ai face? Tu nu știi ce vrei să faci cu viața ta, a zis Nola, de parcă treaba asta ar fi fost ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și pe îngrozitorul ei soț. Luke a dat mâna, politicos, cu Margaret și cu Paul, dar privindu-i chipul mi-am dat seama că era supărat și furios. într-o încercare de a-l binedispune, i-am relatat amuzată povestea hilară a trezirii în spitalul Mount Solomon în timp ce-mi vărsam intestinele. Luke m-a înșfăcat cu putere de braț și mi-a spus: — Aș vrea să vorbim între patru ochi. Brațul mă durea, iar nebunia pe care i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și eu să-mi trag sufletul. Rugăciunea nu mi-e ascultată. Nu mi-a fost ascultată toată luna. — Am nevoie de sfatul ei în legătură cu cerceii, se lamentează Lucille. Bea ridică ochii nevenindu-i să creadă. Păi, într-adevăr, e destul de hilar că Lucille - o matroană a petrecerilor mondene, cu dulapuri pline de haine de firmă pe care nu le-a purtat niciodată - vrea să-i ceară sfatul mamei mele, o hippioată în vârstă, cu privire la care aranjament de diamante, marca Harry Winston
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Alexa, un soi de schelet ambulant, îmbrăcată în bikini tanga, la Chateau Marmont. Titlurile care însoțeau fotografiile erau de genul „Periculos de slabă?“ sau „E Alexa anorexică?“. Ideea că Alexa Hanley scria o carte cu diete era mai mult decât hilară. Ce avea ea să le împărtășească oamenilor... rețete pentru cuburi de gheață și supe laxative? — Evident, Vivian vrea să țintim publicul format din adolescente, a spus Graham, cu o expresie îngrijorător de serioasă. Așa că va trebui să colaborezi foarte strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Doamne, pentru o persoană care pare așa dulce și inocentă, Amy e destul de insistentă când vine vorba de stors informații, nu-i așa? —Lucrează în showbiz. —Nu așa fac toți? Niște clovni. Mă întorc surprinsă. —De ce? Iubitul tău e amuzant? — Hilar de-a dreptul. De fapt, e așa de hilar încât a uitat că aveam întâlnire aseară, deși confirmaserăm aranjamentele cu o seară înainte. Doamne, asta e puțin cam mult. Da, când l-am sunat azi-dimineață, a spus că e în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
inocentă, Amy e destul de insistentă când vine vorba de stors informații, nu-i așa? —Lucrează în showbiz. —Nu așa fac toți? Niște clovni. Mă întorc surprinsă. —De ce? Iubitul tău e amuzant? — Hilar de-a dreptul. De fapt, e așa de hilar încât a uitat că aveam întâlnire aseară, deși confirmaserăm aranjamentele cu o seară înainte. Doamne, asta e puțin cam mult. Da, când l-am sunat azi-dimineață, a spus că e în Kerry și are semnal foarte prost pe mobil. Kerry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
al lui ascundea o disperată sete de absolut. Lucru greu de Înțeles la prima vedere, fiindcă Belbo compensa momentele de fugă, de ezitare, de desprindere, cu momente de destinsă ușurință În conversație, sau se distra producând alternative absolute, cu o hilară lipsă de a crede În ele. Asta era pe când Împreună cu Diotallevi construia manuale ale imposibilului, lumi pe dos, teratologii bibliografice. Și văzându-l atât de vorbăreț și de entuziast În timp ce-și construia Sorbona lui rabelaisiană, nu aveai cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Asmodeus, Sephirahul plurivalent, Șarpele beznelor, Împodobit cu tot focul infernal, Chiar acum vă judecă. Nici o speranță! Doar Acela vrednic, Va să smulgă sabia și Să spargă oglinda, Deschizând porțile veșniciei, Pentru cei plecați! " Dan! Dănuțule!! Dane...!!! Strigătul înfricoșat, dar și hilar, al Fratelui, întrerupe brutal tirada doctă și sforăitoare a custodelui. Și declanșează avalanșa acțiunii: Profesorul, costumat ca un cioclu de lux, se înalță tăcut de la podea, levitând prin văzduh, își sticlește caninii feroci, de Smilodon și se repede asupra Poetului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Ba un picior scheletic, numai femur, peroneu și tibie, cu stratul adipos atrofiat, presat, cerat, mumificat! Unii dintre decedații apăruți astfel, buimăcitor, în peisaj, erau realmente pungi de tegument deshidratat și tăbăcit, piftii pline cu oase, putregaiuri forfotind și zăngănind hilare, la fiece pas. Alții se regăseau, însă, într-o stare fizică ceva mai bună, mai reavănă, adică mai puțin pronunțată, de degradare și de descompunere, ceea ce-i făcea relativ mai lesne de recunoscut. Mare parodie, mare exhumare, mare! Scoate banu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lipsește acestei generații ?”, a întrebat retoric, la un moment dat, soția mea. „îndoiala !...” Am început apoi să filosofăm pe această temă, amintindu-ne cîte o întîmplare sau alta din experiența fiecăruia. Ne-au revenit în minte mai ales scene uneori hilare, cînd le prezentam studenților cîte o afirmație sau o întîmplare și le ceream să le interpretăm împreună, să ne îndoim adică sistematic și să vedem ce rămîne din „evidențele” expuse. Majoritatea se blocau, neînțelegînd ce poate fi comentat la niște
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Gabriel Achim. Dar mutilarea este „obiectul muncii”. Totul este grav, prelung apăsător în filmul lui Nuri Bilge Ceylan, dar gesturile și faptele protagoniștilor sînt impertinent hazlii. În ambele cazuri, viața îi joacă feste morții și produce la fiecare colț eschive hilare. Ambele filme pun astfel în relief, sui-generis, un mod de viață ce se conturează ca un joc de umbre chinezești pe fundalul morții. La o a doua lectură, acest mod de viață capătă și un nume : derizoriul. Această categorie existențială
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care îl reprezintă dincolo de aparențele benefice. De multe ori, ei sînt străini : fierarii sînt țigani, cîrciumarii sînt evrei... Să însemne deci că țăranii români sînt xenofobi de la mama lor, că asta este o trăsătură funciară a acestora ? Ar fi puțin hilar. Măcar pentru faptul că morarul, de pildă, este de regulă român, fiind totodată înconjurat de și mai multă prudență, în cazul său adăugîndu-se la motivele de reticență și martiriul la care supune sacrul bob de grîu. Dacă xenofobie înseamnă doar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ivite din jocul întâmplării ? Despre grădină ai putea spune că este un țarc de animale, întrucât este mică, doar cu doi-trei pomi pitici și înconjurată de un gărduleț strâmb. Cristos arată mătăhălos și hidrocefal. Soldații de jur-împrejurul gardului au fețe tâmpe, hilare. Așadar, spectaculosul cer auriu brăzdat de sumbre fâșii se datorează vopselei alterate și lemnului scorojit în cinci sute de ani. Spaima ce l-a ghemuit pe bietul Crist în genunchi, evident un pitoyable bonhomme pentru care ideea martirajului pentru alții
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]