559 matches
-
oarecare doză de cunoștințe despre domeniul cabalin, după cum deducea el din comentariile ei cu privire la cele văzute sau aflate de-a lungul timpului de la circurile la care lucrase, circuri la care animalele mereu avuseseră un loc important. Chiar în spectacolele sale, hipnotizase animale, le făcuse să dispară, le transformase dintr-o specie în alta. De altfel, un iluzionsit crease un truc care devenise foarte popular în jurul anului 1800 - transformarea unei găini într-o rață (metoda era extrem de simplă: pe scenă intra o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
nu chiar ca pe membri ai familiei sale. Malerick era mai puțin uman în această privință. A prins un porumbel, l-a întors cu fața în sus și l-a mângâiat îndelung pe gât și pe aripi până ce l-a hipnotizat; această tehnică era adesea folosită de iluzioniști pentru a crea aparența unei păsări moarte. A așteptat-o pe Cheryl să apară călare și a aruncat cu putere pasărea spre capul calului. Cu toate acestea, spaima și durerea lui Donny nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
a prezentat drept John. Băiatul vostru e cu adevărat inteligent. Nimic nou, își spuse în sine Rhyme. Bell povesti apoi cum fusese acostată și ce se întâmplase după aceea. Rhyme o întrebă pe Kara: - Îți sună cunoscut? - Ar fi putut hipnotiza un porumbel sau un pescăruș. L-a aruncat spre cal la momentul potrivit și apoi a folosit un dispozitiv pentru a menține calul agitat. - Ce fel de dispozitiv? întrebă Rhyme. Cunoști care ar putea fi fabricanții? - Nu, e probabil făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
în acel moment. Nici măcar nu o contactase imediat după tragedie pentru a-și prezenra condoleanțele. Dar asta nu o mira deloc pe femeie: Weir era un egoist, un om crud, explică ea, care devenise obsedat de fiica ei și o hipnotizase de fapt pentru a se căsători cu el. Nici rudele familiei Cosgrove nu avuseseră vreun contact cu Weir. Cooper alcătuise un dosar cu toate informațiile găsite în bazele de date despre Weir, informații care realmente erau foarte puține. Nicio referire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
fac asta. Ruby respiră adânc. — Dar de ce și-ar risca St. Luke reputația Înhăitându-se la așa ceva? Pur și simplu, nu Înțeleg. Păi, nu poți niciodată să subestimezi lăcomia oamenilor, spuse Hannah. Chiar și medicii din clinicile particulare pot fi hipnotizați cu semnul dolarului. Și se știe doar cât de prost sunt plătite moașele de peste tot. Rușinându-se În aceeași secundă În care ideea i-a și trecut prin cap, Ruby s-a gândit o clipită că poate și Sam e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și pline de sânge din măruntaiele unui om, pe care îl chinuiește, ca să-l azvârle apoi ca pe o lămâie stoarsă. Își întinde plasa țesută dintr-o copilărie tristă și frământată de panică. Prietenul meu preferă să prindă femei. Le hipnotizează cu ochii lui ca de pisică, și după ce le sparge în patruzeci de bucățele, le lasă repetente. Câte una dintre ele se ucide, în vreme ce altele, descoperindu-i la timp nebunia moștenită, îl scuipă între ochi, și strigă după ajutor, smucindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
M-am dus și eu de câteva ori. — Era evreu? — Nu, era irlandez, dar avea Înfățișare de țigan. Tenul smead, păr negru și des, pe care Îl purta lung, favoriți negri. Mai chipeș decât Svengali, dar același gen. — Și Își hipnotiza elevii? Du Maurier râse. — Din câte știu eu, nu, dar metoda lui de predare părea să dea rezultate mai bune cu femeile... Era bun prieten cu mama lui George Bernard Shaw, care i-a fost protejată la Dublin și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
al sordidului aur care Îi intră În sipete. M-am Întors simțindu-mă și mai ratat decât de obicei.“ La vremea cuvenită, primi vești de la Du Maurier cum că, În conformitate cu raportul ginerelui său, premiera de la Manchester fusese un triumf. Tree hipnotizase publicul și Dorothea Baird Îl fermecase, și totul era de foarte bun augur pentru Londra. Îi fu mai ușor de răspuns cu entuziasm În scris, decât personal. „Mă bucur din inimă și enorm, Kiki“, Îi scrise, așezat sobru la biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
băiat de prăvălie. Tronând Într-un enorm fotoliu de pai, a afirmat că, fără nici o umbră de Îndoială, crescuse printre tauri, animale pașnice și chiar mișelnice, dar nespus nesăbuite. Rețineți că, pentru a-l convinge pe Anglada, Încerca să-l hipnotizeze și nu-și lua ochii de la el. I-am lăsat pe maestru și pe Muñagorri În toiul acestei distracții polemice; conduși de doamna Mariana, gazdă fără pereche, Montenegro și cu mine am putut aprecia În amănunt motorul luminii. A răsunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în egală măsură, poate că am trăi altfel. Dintrun singur gest și nu așa, în năuceală... Din adîncimea vîrstei, tînărul Doctor își continuă lectura. Și Personajul V. are un prieten medic care încearcă să-l ajute. Îl sedează, încearcă săl hipnotizeze dar singurul rezultat e că Justițiarul, debusolat, începe să ucidă persoane nevinovate. Din ce în ce mai multe. Cu zecile pe noapte. „-Ce murdărie zace în tine!”-exclamă Doctorul și replica asta îl întristează pe V. Acolo era doar un artificiu căci unor cititori
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
aș fi dus să-mi facă oameni cu bonetă surprize, injecții și, după un timp rezonabil de gîndire, de ce m-aș fi externat, cînd la spital erau atîtea bucurii, insecte, infirmiere, supă. Asistente prelungi. Pe care-am Încercat să le hipnotizez, dar medium n-am reușit să fiu nici măcar cu sora șefă, care-avea o barbă mică. Și dezaprob părerea bunului meu prieten de la TÎrgoviște, urît oraș, potrivit căreia „luasem pe umerii mei durerile complicatei mașinării omenești”. Care mașină, care dureri, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu cu o definiție, se făcuse aproape 11, ne simțeam fericiți, am văzut clanța ușii de la intrare mișcîndu-se Încet, halucinant de Încet, poate nici nu se mișca, era apăsată cu un milimetru pe minut, ne-am ținut respirația privind-o hipnotizați, la un moment dat s-a oprit, am expirat amîndoi fîsÎind ca niște ceainice Înfricoșate, apoi a revenit la fel de lent, cu mare grijă, la poziția inițială. A doua zi am găsit În Herăstrău, la expoziție, un Browning În ediție bibliofilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
electrician, așa că aveau o casă splendidă, cu o grădină-n față și alta-n spate, copaci bătrîni și păsări germane, prin grădina dinapoi fiind risipite cu eleganță mai multe busturi de dimensiuni apreciabile. În cea din față, dincolo de podeț, te hipnotiza o gîscă de carton frumos colorat, Împlîntată-n gazon. Pe hol mai erau și alte animale, un cap de cerb, un pinguin și un bursuc adult pe-o placă de mahon și, cu toate astea, doamna Schuch asculta Bach. Am crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care-i Îmblînzesc cu clarinetul, profesie deloc dificilă avînd În vedere că șarpele-i surd tun, ca Beethoven, dacă n-ați știut, destinul, pam, pam, pam, paaam, a V-a, așa că degeaba se preface fachirul că-i cîntă ca să-l hipnotizeze, șarpele habar n-are ce melodie e, nu e amator de muzică, neavînd ciocănel, scăriță și nicovală-n cap, așa că șerpii Îi mușcă pe amîndoi, că tot se iubeau, sau scena asta cu mușcatul s-a petrecut Înainte să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
preferate - și să mă cațăr pe clăile de fân din fundul celui mai mare hambar, unde erau întotdeauna o mulțime de pisici tigrate slabe și adormite. Mă întindeam pe fân lângă ele, nedumerit de misteriosul mecanism al torcăitului lor și hipnotizat de rânjetul impenetrabil care mă făcea să le invidiez pentru visele lor. Pe atunci, eram îndrăgostit de o fată pe nume Susan Clement, care stătea pe banca alăturată la școală. Avea părul lung și blond, ochi albaștri deschis și cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
sale prezente științifice sau pseudoștiințifice. Numirea lucrurilor este Întotdeauna implicit o formă de categorizare și, prin urmare, de adunare a lor Într-o colecție, o Încercare de a le lua În posesie; și pentru că omul este o creatură extrem de acaparatoare, hipnotizat de cele mai multe societăți moderne să creadă că actul acumulării este mai plăcut decât faptul de a fi acumulat, că a obține este superior lui a avea, simplele denumiri și obiectele de care ele sunt legate se perimează foarte repede. Există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
sapă mormântul atunci când pornise să scormonească molozul. De sus se aude uruitul unui nou val de avioane, semn al unui atac iminent. Detunături nenumărate se succed în depărtare, apropiindu-se cu repeziciune letală, dar nimeni nu îndrăznește să fugă. Privesc hipnotizați scula aducătoare de moarte. O imperceptibilă mișcare, pe care nici măcar cel în cauză nu a conștientizat-o și o explozie asurzitoare zguduie pământul. Un amestec urlător de țărână, grinzi metalice, pietre și foc, urcă într-un gheizer uriaș către cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
tribal fascinul și idolatria, dezlănțuirea instinctului și a teribilelor energii ascunse în inima de petrol a întunericului. H.W., fiul lui Daniel Plainview, viitorul magnat, își pierde auzul în acest accident, iar tatăl îl abandonează temporar pentru a se apropia hipnotizat de flăcări ca un fluture de lampă. Majoritatea cadrelor tăiate cu o precizie chirurgicală baleiază între tabloul naturalist și tușa expresionistă care redă forța absorbantă a elementarului. O sclipire a privirii sau a dentiției cu ceva carnasier răzbat din întuneric
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
de învățători și eram respectat de profesorii mai bătrâni că fusesem numit în învățămînt îndată ce îmi luasem licența, iar elevii, unii dintre ei, îmi plăceau, era adică o surpriză pentru mine să-i văd cum se uită în ochii mei hipnotizați de limpezimea de cristal a lecțiilor mele, de unde deduceam că până atunci obiectul logicii li se păruse plicticos și superfluu. XII Până într-o zi, când mă căută la școală Căprioara. Era tăcută ca și în ziua revederii noastre, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fi zis prea mare într-un obraz și el mare și cam prea rotund, iar rădăcina nasului, separată de rest, putea fi a unui bărbat. Dar împreună? Țâșnea o armonie izbitoare, iar din ochi o bucurie de a trăi care hipnotiza. Putea o cotoroanță ascunsă să schimbe toate acestea? Nu într-o babă, firește, dar în ceva hidos, am văzut femei care, deși tinere și deloc urâte, sugerau ceva hidos, cum era fata aceea care mă întrebase cu indignare dacă eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
când o vedeam astfel, s-o ajut să iasă din ele. Am fost foarte bucuroasă când m-am gândit să venim aici și să schiem, zise după câteva clipe lungi de tăcere (și privirea ei se răsuci și rămase parcă hipnotizată spre greoiul masiv sălbatic care nu sugera prin nimic că ar fi fost vreodată călcat de cineva)... dar acum..." Nu zisei, ci gîndii: dar acum, ce? Nu mai vroia? Ce i se întîmpla? Se îmbrăcase modest, aproape mohorât, un pulovăr
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
față de Moscova a fost condamnarea invaziei Cehoslovaciei de către forțele Pactului de la Varșovia pentru a pune capăt "primăverii de la Praga". Denunțarea invaziei armate i-a adus lui Ceaușescu atât un solid capital politic național, cât și o foarte pozitivă reputație internațională. Hipnotizați de actul de sfidare la adresa Moscovei întreprins de noul lider comunist, atât populația autohtonă, cât și observatorii externi, au sperat într-o schimbare de curs radicală a evoluției politicii românești. Relaxării ideologice (détente) i s-a pus capăt rapid în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un adverb: Privirea liberă care domină proiectul și care își are sursa în sciziunea necesară a eului - obligat pe de o parte să se livreze fiecărui proiect și totodată să rămână desprins, în identitatea sa suverană - se pierde acum definitiv, hipnotizată de unica limită de atins pe care o presupune proiectul meu himeric (G. Liiceanu, Despre limită) Astfel viața mea intelectuală, înainte de 1989, nu a avut nici o legătură cu școala, facultatea sau spațiul public, ci s-a desfășurat exclusiv în cercul
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
se vede efectiv că își pune toată priceperea și mai ales intuiția extraordinara pe care o are in slujba lui Vlăduț. De multe ori cu o seara înainte de ședința, șotul meu glumește si îmi spune " iar vine terapeuta sa ne hipnotizeze copilul", deoarece asta simțim când ea lucrează cu Vlăduț, el este vrăjit de puterea ei , iar ea se lăsa vrăjita de drăgălășenia lui, astfel reușind să creeze o relație minunata intre ei. In felul acesta, ea reușește să transmită si
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
în el. Privirea liberă care domină proiectul și care își are sursa în sciziunea necesară a eului - obligat pe de-o parte să se livreze fiecărui proiect și totodată să rămână desprins, în identitatea sa suverană - se pierde acum definitiv, hipnotizată de unica limită de atins pe care o presupune proiectul meu himeric. Prostia, în sensul ei major și grav, este rămânerea necritică în proiectul propriu. Devii prizonierul proiectului pe care l-ai moștenit, l-ai adoptat sau l-ai inventat
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]