7,681 matches
-
reconsolida astfel autoritatea de bărbat abandonat de soție (excelent Alfred Molina, caricaturizînd virilitatea ultragiată). Episodul în care acest personaj negativ e admonestat exemplar - uitîndu-și de principii, se-mbuibă și adoarme în vitrină - pare desprins din filmul lui Peter Greenaway Bucătarul, hoțul, nevasta lui și amantul ei. Umorul fin amendează discret excesele de orice fel. Indiferent că aparțin unei bătrîne bolnave care-și redescoperă gustul pentru viață (Judi Dench) ori fiicei ei de o stupidă severitate (Carrie-Anne Moss), unei neveste umilite care
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
de argou - Nina Croitoru Bobârniche 1996, Anca Volceanov și George Volceanov 1998 - cuvîntul apare cu înțelesul de "tînăr" și cu alte specializări care nu sînt însă deloc departe de sensul principal: "deținut nou-venit în penitenciar"; "infractor aflat la prima condamnare"; "hoț începător". Dicționarul Volceanov separă însă, tratîndu-le ca două cuvinte independente, formele bidiviu (cu varianta bighidiu) și bididiu. Există chiar și derivate feminine ale cuvîntului (bididie, bididioaică), cu sensul previzibil "tînără, fată": "Vede lovele, bididia!" (într-un articol al lui B.
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
aglomerație"; la acestea se adaugă două expresii - a da un panacot "a fura din buzunare" și l-a pus la panacot "l-a urmărit pînă într-un loc aglomerat", precum și două derivate: a panacota "a fura din buzunare" și panacotist "hoț de buzunare". în dicționarul de argou al Ancăi și al lui George Volceanov (1998) sînt reluate unele dintre sensurile citate, dar apar și forme mai bizare: un substantiv cu singularul panacota și pluralul panacoturi (cu indicația - probabil eroare de tipar
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
forme mai bizare: un substantiv cu singularul panacota și pluralul panacoturi (cu indicația - probabil eroare de tipar - masculin) este explicat ca: "înghesuială, aglomerație"; "tramvai"; "furt din buzunare comis în mijloacele de transport în comun". Sînt incluse, în plus, derivatul panacotar "hoț de buzunare" și (altă ciudățenie) un verb panacote (?) "a fura din buzunare", cu persoana I singular panacotesc (forma corespunde însă unui verb de conjugarea a IV-a, a panacoti). Sensul de "furt" era deja atestat într-un interviu mai vechi
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
SLAST, nr. 34, 1982, p. 4); cel de "portofel" e prezent în mai multe surse jurnalistice relativ recente: "Panacot este portofelul. Cel care lucrează la panacoate este un șuț care fură portofele" (România liberă, 891, 1993, 5; cf și "Un hoț de buzunare își deconspiră tehnica de lucru. Glosar de cuvinte-temă", în Flacăra, nr. 22, 1993, p. 5). Față de aceste explicații, oricum neincluse în dicționarele noastre generale, citatele cele mai noi atestă o altă semnificație a cuvîntului, care ar fi ajuns
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
de lucru. Glosar de cuvinte-temă", în Flacăra, nr. 22, 1993, p. 5). Față de aceste explicații, oricum neincluse în dicționarele noastre generale, citatele cele mai noi atestă o altă semnificație a cuvîntului, care ar fi ajuns să-l desemneze chiar pe "hoțul de buzunare": "un panacot mizer, care-ți bagă mîna-n buzunare prin aglomerația din autobuze" (maronet.ro - arhiva on-line); "ce va face cu șmenarii și cu panacoții ?" (ib.); "unii dintre ei sînt panacoți (hoți de buzunare) cu experiență"(Monitorul de Brașov
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
fi ajuns să-l desemneze chiar pe "hoțul de buzunare": "un panacot mizer, care-ți bagă mîna-n buzunare prin aglomerația din autobuze" (maronet.ro - arhiva on-line); "ce va face cu șmenarii și cu panacoții ?" (ib.); "unii dintre ei sînt panacoți (hoți de buzunare) cu experiență"(Monitorul de Brașov - arhiva on-line); "te sfătuiesc părintește ca, dacă te "operează" un astfel de panacot, să stai cuminte în banca ta" (ib); "hărțuirea oamenilor de afaceri, valutiștilor sau panacoților care nu sînt dispuși să își
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
panacotar" (Curierul zilei - Argeș - , arhiva on-line); "panacotarul voiajor a fost reținut" (ib.); "joi dimineață, trei panacotari acționau în autobuzul 13B" (ib.). Pentru a recapitula, panacot pare a însemna deopotrivă: 1) înghesuială; 2) mijloc de transport în comun; 3) furt; 4) hoț de buzunare; 5) portofel - denumind deci, pe rînd, mai multe dintre elementele esențiale ale unui anume tip de furt. Ipotezele etimologice și asupra evoluției semantice sînt în asemenea cazuri riscante și fragile. Mi se pare însă posibilă regăsirea unui fir
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
de traseu etimologic e adevărată, și dacă sursa indicată de DLR pentru panacot - din neogreacă - e cea reală, atunci panacotarul ar fi înrudit de departe cu pinacoteca). E tentantă asimilarea brutarului care introduce și scoate pîinea din cuptor cu operația hoțului care extrage portofele, dar nu mi se pare de disprețuit nici ideea de a vedea originea procesului metaforic în analogia dintre "forma pentru aluat" și portofel; cu atât mai mult cu cît acesta din urmă e denumit argotic și coajă
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
44 de ani) a apucat să-și vadă tipărite operele în 10 volume. Galeria personajelor cehoviene este, în ciuda celor o sută de rânduri, imensă - "polițiști, actori, croitori, deținuți, bucătari, sectante, pedagogi, moșieri, arhierei, circari, funcționari de gubernie, generali, bancheri, ingineri, hoți de cai, angajați la mânăstire, soldați, pețitoare, acordori de pian, pompieri, judecători de instrucție, diaconi, profesori universitari, ciobani, avocați - ar umple o stradă largă și ar produce o teribilă înghesuială" (criticul literar Kornei Ciukovski). În orice caz, ar umple un
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
n-ar sta chiar așa cum scrie presa, sau vreo măsură reparatorie? Ziarul e ușor îngălbenit de timp așa că îl voi da la coș nu înainte de a copia ce mă interesează: 'biblioteca Nicolae Labiș" din Drumul Taberei a fost călcată de hoți în două rînduri. Spărgătorii au urinat pe cărți, inclusiv pe cele din depozit, și apoi și-au luat tălpășița cu sentimentul datoriei împlinite. Biblioteca "Camil Petrescu" a fost și ea 'vizitată". Făptașii s-au instalat comd, și-au făcut cafea
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
Dacă ar fi intuit ce urmează, ar fi abandonat-o cu tot cu acte și cu cei douăzeci și cinci de mii de lei pe care îi avea. Instinctul de apărare funcționează înaintea oricăror alte scenarii. Fata își trage poșeta la piept, demascîndu-i pe hoți. Mai mult, înfuriindu-i la culme. În văzul tuturor, cei trei flăcăi de 17-18 ani (și nu țigani) se năpustesc ca niște fiare asupra tinerei. Cu pumni, cu picioare. Se ghemuiește încercînd, fără succes, să-și acopere fața. Loviturile se
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
se oprească odată. Un val de durere îi cuprinde tot trupul și sufletul. Zace aproape în nesimțire, ca violată, plină de sînge, la picioarele oamenilor, mulți, încremeniți ca statuile. Lipsiți de reacții, de revoltă, de milă. Să fie frica de hoți și bătăuși mai mare decît cea de Dumnezeu? Troleibuzul oprește și stația se golește. Bizară coincidență. Toată lumea îl aștepta pe același. Pentru liniștea noastră Vreau să fac un anunț important pentru țară, pentru cei care luptă, zi și noapte, pentru
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
la demnitate. Mai curînd motivele pentru care s-a recurs la această măsură, a introducerii vizelor, ar fi trebuit să zgîndărească sentimentul demnității naționale. Iertat să fiu, dar, cu ori fără viză, toată pegra societății românești - bandiți, cerșetori, prostituate, pești, hoți de buzunare și ucigași neprinși - a călătorit în Occident din 1990 încoace. S-au speriat bieții vestici de românii care le cădeau pe cap. Pînă n-a început Ministerul de Interne să cearnă mai cu băgare de seamă la cei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
și unele impresii strict personale. Gaudeamus n-a mai dat impresia, deși numele îl obliga, că este o bucurie a cărții. Sigur, prețurile sînt de vină înainte de orice. S-au înmulțit cerșetorii de carte, o categorie absolut onorabilă, ca și hoții de carte. Cine să-i refuze, evident fiind că nu au de unde scoate 150.000-200.000 de lei pentru o carte sau un milion ori mai mult pentru un album? Vorbind despre cei care fură cărți, nu-i am în
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
există. Noi trebuie să o inventăm" este sloganul-filosofic - dacă pot să mă exprim așa - al unui film eseu, dificil de urmărit pentru cine nu prizează posibila filmicitate a teatralității. Atu pe care-l exploatează cu imaginație debordantă Antoinetta Angelidi în Hoț ori Realitate - temerară tentativă de reiterare a motivelor tragediei antice, a întregii filosofii grecești raportate la prezent. Ceea ce Alexis Grivas afirma în Screen International aveam să constatăm după ce am văzut integral Panorama grecească, juriul FIPRESCI, relevînd înaltul nivel calitativ al
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
brațele blazării și ne-a azvîrlit, nici ea nu știe prea bine unde, în cele ale ridicolului sau ale disperării. Depinde din ce punct de vedere privești problema. "Statuia lui Caragiale de pe Maria Rosetti s-a aflat în mare pericol. Hoții au vrut să o fure și abia a scăpat neclintită." Să furi un milion, am văzut prin filme cum se face. Să iei de-a dreptul o statuie, destul de mare, din bronz, de pe soclu, în plină zi, în mijlocul Bucureștiului asta
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
în Istoria ieroglifică mai întîlnim asemenea alcătuiri: capul unui dramaturg, poate cel mai important al nostru, stă pe trunchiul unui dictator, comunist și criminal. Pentru cine o fi mai greu să conviețuiască cu celălalt? Pentru Lenin sau pentru monșerul Caragiale? Hoții ăia poate n-au fost chiar niște ignoranți. S-au gîndit că "achiziția" e bună din orice direcție ar bătea vîntul. Vine Anul Caragiale, scot statuia la vînzare, cu mici modificări și... oameni s-au făcut! Bate vînt nostalgic de la
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
presă, nu același lucru se întîmplă cu acțiunile de îndepărtare în forță a țiganilor care își trăiesc provizoratul la margine de București sau prin alte localități urbane. Cine sînt de fapt acești nefericiți? Marii contrabandiști de droguri sau de mașini? Hoții de buzunare care își văd de treabă, în pofida apariției unei Brigăzi speciale pentru combaterea lor? Țeparii de conducte? Proxeneții incurabili sau mafioții gulerelor albe? Corupții și corupătorii, cu afacerile lor de mii de miliarde în lei? Cămătarii și recuperatorii lor
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
fapt ține de jocul numerelor mari. Din păcate, atunci cînd contabilizează infracțiunile, Poliția are grijă să precizeze numai etnia anumitor infractori - țiganii, încît astfel s-a creat impresia că tot ce e răufăcător în România aparține acestei etnii. Astfel că hoții din România sînt țigani, cerșetorii sînt țigani, bandiții sînt tot țigani etc. Chiar așa?!!! Prima întrebare provocată de această confuzie e cine a dat ordin sau a "sugerat" Poliției să facă astfel de precizări etnice? Din cîte am observat, aceste
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
niște probleme sexuale. Sabău, aghiotantul, are boală pe violatorul numit Pingilică și care, bătut, zbiară protestând în vagonul câmpenesc pe al cărui acoperiș de tinichea se abate deodată o ploaie torențială de iulie. Numitul Pingilică urlă, gol, în slipul lui hoț pe care este cusută o inimioară roșie... Scena reală însă trece, estetic vorbind, scena din carte, "prea lucrată". După ce a pățit ce a pățit, eroina nu-i denunță de frică pe făptașii care o amenințaseră, ca de obicei, că o
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
de televiziune, sau în salopetă cenușie, insul infect brăzdează, de sus până jos, societatea românească. Același prieten îmi spunea că președintele asociației de locatari a blocului său e-un vajnic peremist local. Unul tipic: grosolan, autoritar, mincinos înrăit, violent și hoț. Cum a ajuns președinte, că doar n-ați făcut și voi alegeri pe listă?!", l-am chestionat. "Știi cum e cu alegerile: oamenii uită cu cine au de-a face și dau votul celui care minte mai nerușinat și promite
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
mai pot deschide pleoapele solidificate de urdoarea de răutate, egoism feroce, lăcomie și nesimțire care i-a năpădit. Că e miner, polițai, academician ori săpător de șanșuri, românul nu iese din mizerabilismul sinucigaș de a-l urma pe mincinos, pe hoț, pe sperjur și pe ticălos, chiar dacă știe că se agață de un pietroi ce deja se prăvălește spre prăpastie. Metafora "prăpastiei" a încetat de multă vreme să mai fie în România o simplă figură de stil. Hăcuim prin vampirismul nostru
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
Cioran" dezvoltă sensuri secundare surprinzătoare: neseriozitatea primei formulări contaminează gravitatea celui de-al doilea anunț (și invers). De asemeni, o voce inedit-poetică poate interfera cu aceea ipocrit-neutră a ziarelor: "Bucureșteanul Alexandru Florentin, de 22 de ani, - gagiul/ recidivist fiind și hoț de lănțișoare,/ l-a smuls, vineri, 2 iunie, pe-al unei domnișoare,/ pe bulevardul Lascăr Catargiu." Cultura populară este surprinsă și în alte ipostaze. Găsim comentarii poetizate la videoclipuri, la reclame televizate și nu scapă nici "băetzii" de cartier: "Tre
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
slujită cu un devotament absolut, servindu-i pe micii vânzători de pe trotuare, considerându-le negoțul proprietate protejată, ferm lătrată și vehement. Stau pe Victoriei, peste drum de Hotel Bulevard unde se află în colț Magazinul alimentar. Câinii păzesc intrarea de hoți, mirosindu-i imediat după mers și îmbrăcăminte, primind în schimb câte un os. Sunt doi, aceiași: două javre bine hrănite de "frații lor buni", oamenii, colegi de soartă cu ei și de hinghereală și care atât că nu vorbesc cu
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]