704 matches
-
se duce, cu automobil propriu, la dispensarul comunal ca să fie cercetată de doctor și să capete și doctorii gratuit. Glume și anecdote turcești. 29. V. Ecrene. Drumul dela Balcic spre Ecrene întăiu pe un platou pustiu și fără frumusețe, cu holde bogate. Pe urmă, pe lângă vestigiile unei dumbrăvi, cotește și înclină pe o șosea șerpuită: deodată se deschide valea circulară, împresurată de dealuri mari, a satului Tekè și a râului Batova. Toată această porțiune aer mai cald și mai liniștit parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vânturilor. Singurătate mare. (Drumul pe care am venit printr-un sat de găgăuzi, sat bogat și frumos Fântâna Creștinului ghiaur Suiuciuc înconjurat de un teren bolovănos. Enormă cantitate de bolovani împrăștiați. Cu toate acestea anu-i rodnic, din pricina ploilor și holdele-s bune în acest teren ingrat. Sunt și flori: pâlcuri de maci roșii, de nu mă uita și ici colo de spini roși, nalți, frumoși și viguroși.) Pe promontoriu, fântâni vechi, pustii și în capăt, aproape de valurile mării, cobori la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iată și eu, cu gura vorbă, și cu mâna în buzunar. Dealurile se vedeau în zare șterse, într-o fumegare de culoarea cerului. Secetă 30 Iulie. Câte-un vârtej de praf se isca, fugind, rotindu-se pe drumul cotit, prin holde. Vai! vai! când te-a vedea stăpânul îți pune mânile-n cap! Să trăiești ca banu-n punga săracului! Zarea parcă ardea, cercuită, înăbușită de ceață, de fum vânăt. (Înserare. Secetă. Câmpie) Ispol = cupa de dat afară apa din luntre Clonc = instrument
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fost atestat documentar în 1473, adică acum 53o de ani, ceeace nu e la îndemâna multor așezări rurale de pe întreg întinsul patriei noastre. CAPITOLUL IV Iobagii Motto: Măria -ta! Suntem bătuți de nevoi, La noi în zadar ară plugul, Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belșugul. (Octavian Goga) Pentru a ne lămuri întru-câtva asupra stării populației satului nostru în evul mediu, vom ține seama de cuvântul autorizat al istoricului Ștefan Meteș, director al Arhivelor Statului din Cluj
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
L.), Vrabie de casă (Passer domesticus L.), Vrabie de câmp (Passer montanus L.), Cireșariu (Coccothraustes vulgaris Pall), Ghimpăl (Pyrrhula rubricilla Pall) Graurul (Sturnus vulgaris L.), Corbul (Corvux corax L.), Cioara (Corvux corone L.) Cioara sură (Corvus cornix L.), Cioara de holde (Corvus frugileus L.), Ceuca (Corvus monedula L.) Țarca (Pica caudata K.Bl.) Gaița de pădure(Garrulus glandarius Vieill), Alunarița de munte (Nucifraga caryoctactes L.), Gaița de brădet (Nucifraga caryocatactes machrorhynticus), Berbecel (Lanius excubitor L.), Rândunica (Lanius collurio L., Hirundo rustica L.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să vă arătăm cum se lucra pământulmai înainte. Era împărțit hotarul comunei în trei părți cam egale, adică trei hotare și se rânduia de venea fiecare hotar un an izlaz, adică pentru pășunat vitele satului, al doilea an era cu holdă, adică semănături de toamnă și și de primăvară ovăz, cartofi, iar după ce se secera holda și se aduna de pe câmp, să publica în comună ca toată lumea să-și adune tot ce mai are hotarul de miriște. Până Duminică punea orz
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cam egale, adică trei hotare și se rânduia de venea fiecare hotar un an izlaz, adică pentru pășunat vitele satului, al doilea an era cu holdă, adică semănături de toamnă și și de primăvară ovăz, cartofi, iar după ce se secera holda și se aduna de pe câmp, să publica în comună ca toată lumea să-și adune tot ce mai are hotarul de miriște. Până Duminică punea orz căci atunci să sloboade, adică dă drumul la ciurda de vite în hotarul de miriște
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
comună ca toată lumea să-și adune tot ce mai are hotarul de miriște. Până Duminică punea orz căci atunci să sloboade, adică dă drumul la ciurda de vite în hotarul de miriște (miriște să zice la hotarul unde au fost holde adică săcarea). Al doilea hotar oprit era cu porumb, cartofi și ovăz. Și mai era (al treilea) hotarul cu izlaz și cu fânețea pentru animale. Hotarul care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de 120 de case din Transilvania (Sâncrai), în care eu aveam statutul de nepoată unică. Trăiam într-o curte uriașă, înconjurată de puii altor specii. Identitatea mea timpurie s-a conturat legată de ceea ce aflasem dintru început că îmi aparține - holda de „peste vale” - și de ceea ce aflasem dintru început că îmi lipsește - caracteristica bărbăției (n-aveam acces la altar, iar preotul a despurcat clopotnița în care urcasem inocent, împreună cu alți copii cu sex just pentru un loc tabu). Singurele volume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
despre „frații” bunicii mele, întemnițați pentru credința lor și percepția dură și directă a unui fenomen care nu mai apărea decât în poveștile bunicului din prizonieratul la ruși: colhozul. Am înțeles sensul acestui cuvânt într-o primăvară în care, inspectând holda mea, i-am găsit pe alții la arat. Când m-am întors să întreb de ce, răspunsul a fost: „N-ai auzit c-a venit și pe la noi colhozul?”. A fost lovitura de grație dată sentimentului identității personale în copilăria timpurie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
am întors să întreb de ce, răspunsul a fost: „N-ai auzit c-a venit și pe la noi colhozul?”. A fost lovitura de grație dată sentimentului identității personale în copilăria timpurie. A identității conturate în jurul lui: eu sunt X, cea cu holda „de peste vale”. Și a fost prima reacție de refuz al pierderii identitare: refuzul hranei asociat cu privarea de bucuria de a continua să trăiesc. Satul se proletariza într-un ritm incredibil. Uzina din Călan înghițea eco-comunitatea dându-i în schimb
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
arma. Atenționată de țipetele mele rusoaica a intervenit, oprindu-l la timp pe ocupantul violent. Explicându-i, probabil, femeii cauza neînțelegerii, rusul a pronunțat cuvântul "cartofel". Tata a priceput Vreți cartofi ?, întrebă el Da, da, confirmă femeia. Tata le arătă holda unde erau cartofii și plecă cu o sapă și o târnă să le scoată și să le aducă rușilor cartofii. Eu continuam să fiu speriat și plângeam. Rămăsesem singur cu rușii, nu știam ce mi s-ar putea întâmpla, oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
unui muzician activ care construiește cu dăruire, din muzică și poezie, o cronică entuziastă și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată a compozitorului, sentimentul responsabilității sociale care a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
avuție multă din vistieria împăratului și s-au dus. Unul dintre ei, ca un nebun și rău ce era, n-a cumpărat lucrurile prețioase pe care le iubea împăratul și nici nu s-a întors curând, ci a cumpărat case, holde, grădini și moșii care nu-i trebuiau împăratului și nici vreun câștig plăcut Lui nu-i aduceau. Până când a reparat casele și a lucrat grădinile și moșiile au trecut peste trei luni. Cealaltă slugă, ca un înțelept ce era
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
sub lună”, aceleași sunt clipele de extaz, în care încape iluzia nemuririi, același, poate, și „turnul vechi din sat”, cu clopotul lui sunând „de nuntă sau de moarte”. În atmosfera de patriarhalitate, în legănarea molcomă a distihurilor pline de mireasma holdelor de secară, e o melancolie dulce, o împăcare înfiorată: „Ca ieri sosi bunica și vii acuma tu:/ Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.// Același drum te-aduse prin lanul de secară./ Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scară”. Înapoiat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
române. Truda etimologică a lui Hasdeu a fost din capul locului zădărnicită de viziunea eronată asupra constituirii peisajului etnolingvistic din estul Europei. Perceperea realistă a acestui peisaj impune să considerăm pe gordin produs al limbii române, cum sunt și goldan, holdă, plod, rod, norod, grunz, grăunță, glod, glonț și multe altele, ferindu-ne în același timp de tentația de a căuta limba dacilor în albaneză. Limbile apropiate istoric limbii române, dar și cele mai îndepărtate, arată că la baza lui gordin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tracic în urma cuceririlor romane și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic cu cuvântul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz, 130 gură, 103 a gurăi, 103 Haemus, 69 Halici, 69 han, 66 hapcă, 44 harag, 131 a hălădui, 53 heleșteu, 103 Heleșteu, 103 Herăstrău, 103 hoardă, 134 a holba, 69 holdă, 130 horvat, 52 hotar, 44 hrubă, 46 hulubă, 46 Hunedoara, 67 huni, 57 Hunia, 67 hurtă, 133 Iași, 57 iazigi, 193 ind, inzi, 68 ins, 66 a intra, 43 Io, 110 Iosa, 57 Iosaș, 57 Isaci, 57 Isca, 57 islam
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
putut opri haosul din expansiune și a fost el însuși absorbit. Ca și în cazul defrișării, curățarea locului stăpânit de plantele inutile social o fac ajutoarele năzdrăvane: „Vezi tu acolo leasa aia de mărăcini? Până mâine s-o prefaci în holdă de grâu, iar dimineață să-mi aduci pâine caldă pe tavă. Altfel, unde-ți stau talpele o să-ți stea și capul!”. Toate însămânțările miraculoase germinează și dau în pârg pe timpul nopții, ca metaforă a lumii de dinainte de creație. Regimul nocturn
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
știm ce „aruncătură de zar a zeilor, a lui Zeus”, cum credea Heraclit?!...Ă 8 Ceea ce nu Înțelegem!... Și această spaimă teribilă a „neînțelesului”, de parcă am fugi, ca În medievalitatea timpurie, de taifunurile holerei ce Înainta victorioasă pustiind satele, cetățile, holdele și căminele. Nu este cumva, această „isterică nesiguranță” față de ceea ce e „neînțeles”, una dintre ultimele consecințe, nu ale victoriei raționalului și legicului, a științei sub toate formele ei, ci a zeificării, nu a „științei”, ci a absolutizării principiului ei, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
grâu, secară, ovăz. Gazda pleca acasă mai din timp, pentru pregătirea mesei, iar secerătoarele, mai ales femeile și nevestele mai tinere realizau din spice o cunună cu o cruce la mijloc și se întorceau în sat, cântând cântecul cununii, de la holdă până la casa gazdei unde erau așteptate cu masă întinsă și cu fluerași. Se încingea petrecere până în zori. Gospodarul păstra cununa până în preajma semănatului de toamnă când recupera boabele din spice, le ducea la sfințit la biserică și apoi le amesteca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și care unelte sunt mai bune.” În vederea educării țărănimii rurale, Șincai publica lucrarea Povățuire pentru economia de câmp, care conține sugestii și indicații cu referire la aspectele de bază ale muncilor agricole, precum ,,dirigarea țarinilor”, ,,amestecarea pământurilor”, ,,despre gunoire”, ,,plivirea holdelor”, ,,goangele cele mai de folos oamenilor” ș.a.m.d. În secolul XVIII și la începutul celui de-al XIX-lea, în lumea urbană, bibliotecile au constituit un alt instrument eficient de educație și instrucție a adulților, în special cele care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se transmită până la a nouă generație. Ca și ceilalți români, de Paști ei vopsesc ouă. Având ca ocupație de bază agricultura, românii din ținutul Meglen au obiceiul ca În a doua zi de Paști să facă o procesiune pentru binecuvântarea holdelor. O altă mare sărbătoare este hramul bisericii din cătun cu care ocazie se face un mare panaghiur (bâlci). De asemenea fiecare casă are un sfânt protector pe care Îl serbează În familie și Între neamuri. Există și un protector al
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o dreaptă și sinceră cinstire, așa cum e vrednică de laudă ziua, când e înaltă și cuprinzătoare, cum e vrednic de laudă stejarul, când e înalt și falnic, cum e vrednic de laudă și de cinstire soarele, când ajută ierburile și holdele, și pomii din grădini, și copacii nenumărați ai pădurilor să se înalțe cu semeție în lumina în veci nepieritoare a vieții.“ (Partidul Comunist Român. Omagiu 65, București, Cartea Românească, 1986) LĂZĂRESCU Traian „Annosque multos Praeses amabilis Ceaușescu vivat, qui sapiens
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
marea dumneavoastră putere de acțiune, de spiritul dumneavoastră, pe care aș îndrăzni să-l numesc genial.“ („Gânduri la sărbătoarea întregului popor“, Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 445) „Dai seamă pentru-a țării primeniri Pentru oțel și holdele câmpiei În fața dârzei noastre moșteniri El, Ceaușescu, fiul României.“ („Proclamația inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1978) „Anii veneau ca valul după val Treceam din cincinal în cincinal Cu el în frunte spre înaltul țel Mândru că ești contemporan cu el. Prin
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]