658 matches
-
a fost o secțiune controversată a Codului Penal al României care incrimina relațiile homosexuale săvârșite în public sau care produceau "scandal public". În plus, interzicea promovarea activităților homosexuale. Articolul a fost modificat la 14 noiembrie 1996 sub Guvernul Văcăroiu și a fost abrogat de Guvernul Năstase la 22 iunie 2001. Articolul a fost ultima lege românească care discrimina pe baza orientării sexuale, fiind abrogată cu presiune din partea societății
Articolul 200 () [Corola-website/Science/302399_a_303728]
-
rămas în vigoare o perioadă, când au loc foarte multe abuzuri față de membri ai comunității gay. În 1996, ca urmare a presiunilor internaționale și a unor dezbateri intense, alineatul (1) al articolului 200 a fost amendat astfel încât să incrimineze actele homosexuale "săvârșite în public sau dacă au produs scandal public" cu închisoare de la unu la cinci ani. În același timp, la ultimul alineat au fost adăugate prevederi care pedepsesc nu numai "îndemnarea sau ademenirea unei persoane", ci și "propaganda ori asocierea
Articolul 200 () [Corola-website/Science/302399_a_303728]
-
fost eliminat un subiect delicat care apărea în toate agendele internaționale privind homosexualitatea. Din punct de vedere legislativ, România a ales să respecte demnitatea umană, punând capăt unei culturi a fricii și a umilinței pe care cetățenii ei de orientare homosexuală sau bisexuală au fost nevoiți să o trăiască". În plus, ILGA a salutat abrogarea articolului 200, catalogând-o drept un "pas major și istoric în eliminarea completă a legilor care incriminează relațiile între persoane de același sex în Europa", dar
Articolul 200 () [Corola-website/Science/302399_a_303728]
-
în anul 1869, într-o scrisoare deschisă către ministrul de justiție al Prusiei prin care contesta legislația, care la acea vreme pedepsea aspru homosexualitatea. Înainte de acea dată, medicii foloseau termenul de "dorință sexuală inversată" ca pe un diagnostic pentru persoanele homosexuale. Foarte des a fost folosit și termenul de "nebunie morală". Legea vremii considera contactele sexuale dintre doi bărbați ca fiind o "perversiune", "sodomie", în timp ce homosexualii educați ai Europei se numeau pe ei înșiși ca fiind "inversați congenital", termen folosit pentru
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
al treilea gen". Dacă identitățile sexuale ale lesbienelor, homosexualilor și bisexualilor fac referire la orientarea sexuală a unei persoane, a fi transgen nu face acest lucru, deoarece este vorba strict despre genul față de care aparții; persoanele transgen pot fi heterosexuale, homosexuale, lesbiene sau bisexuale. Există multe variante, inclusiv cele în care doar se schimbă ordinea literelor, termenii cei mai comuni și frecvenți fiind "LGBT" și "GLBT". Deși identice din punct de vedere al sensului, "LGBT" poate avea conotații mult mai feministe
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
indivizii aceluiași sex (homosexualitate), sexul opus (heterosexualitate) sau ambele sexe (bisexualitate). Identitățile sexuale reprezintă experiențele subiective ale dorințelor sau atracțiilor sexuale ale unei persoane. Adoptarea unei identități lesbiene, gay sau bisexuale implică într-o anumită măsură acceptarea sinelui privind dorințele homosexuale; o astfel de persoană ar putea considera ca "s-a născut homosexual", deși cauzele apariției homosexualității (precum și a heterosexualității) sunt necunoscute, iar experimentarea dorințelor homoerotice sau participarea în cadrul unor experiențe homosexuale nu determină dezvoltarea unei identități LGB. Cu excepția Africii de Sud, drepturile
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
implică într-o anumită măsură acceptarea sinelui privind dorințele homosexuale; o astfel de persoană ar putea considera ca "s-a născut homosexual", deși cauzele apariției homosexualității (precum și a heterosexualității) sunt necunoscute, iar experimentarea dorințelor homoerotice sau participarea în cadrul unor experiențe homosexuale nu determină dezvoltarea unei identități LGB. Cu excepția Africii de Sud, drepturile LGBT în Africa sunt foarte limitate în comparație cu multe alte regiuni ale lumii. Din cele 55 de state recunoscute de NATO și Uniunea Africană, potrivit International Lesbian and Gay Association, homosexualitatea este
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
Lesbian and Gay Association, homosexualitatea este ilegală în 34 de țări. Human Rights Watch menționează și faptul că alte două țări, Benin și Republica Centrafricană, nu interzic homosexualitatea, dar au anumite legi care se aplică diferit indivizilor heterosexuali și homosexuali. Activitatea homosexuală între adulți nu a fost incriminată niciodată în Burkina Faso, Republica Centrafricană, Ciad, Republica Congo, Coasta de Fildeș, Republica Democrată Congo, Djibouti, Gabon, Madagascar, Mali, Niger și Rwanda, majoritatea foste colonii franceze. Începând cu anul 2011, numeroase țări dezvoltate din Vest au
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
homosexualitatea a fost mult timp parte a diverse culturi africane. În Mauritania, Sudan și nordul Nigeriei (controlat de gruparea extremistă Boko Haram), homosexualitatea este pedepsită cu moartea. În Uganda, Tanzania și Sierra Leone, nelegiuitorii pot primi închisoare pe viață pentru acte homosexuale. În plus față de incriminarea homosexualității, Nigeria a introdus legi care le interzic familiilor, aliaților și prietenilor heterosexuali ai LGBT să fie suportivi. Potrivit legislației nigeriene, un aliat heterosexual "care aplică, este martor, instigă sau ajută" la promovarea oricărei forme de
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
au dus o luptă continuă pentru toleranță și recunoașterea drepturilor egale în cele doua Americi, doar recent existând un progres semnificativ în unele regiuni privind egalitatea totală. Cu toate acestea, mai există numeroase țări în care simpla existență a populației homosexuale este percepută ca o amenințare la statutul social, existând astfel acte zilnice de violență și discriminare a acestei comunități. Colonizarea spaniolă, portugheză, cea a Țărilor de Jos, precum și cea franceză și engleză, alături de fluxul sclavilor africani au modificat în mod
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
a cărei credință se bazează pe învățătura hindusă) este încă constrânsă de vechea legislație britanică ce condamna sodomia și îi marginaliza pe cei care nu se conformau normelor heterosexuale. În regimurile islamice din Afghanistan, Brunei, Iran, Arabia Saudită și Yemen, activitatea homosexuală este sancționată cu pedeapsa capitală. La polul opus, Israel, Nepal, Filipine, Taiwan, Thailanda, Hong Kong, Japonia și Cipru sunt cele mai deschise față de comunitatea LGBT din Asia; Filipine este clasată pe locul nouă în lume într-un top al celor mai
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
Cipru sunt cele mai deschise față de comunitatea LGBT din Asia; Filipine este clasată pe locul nouă în lume într-un top al celor mai prietenoase țări cu persoanele gay în ciuda faptului că nu există nicio legislație care să recunoască căsătoriile homosexuale sau uniunile, în principal din cauza populației predominant catolice. Primul și singurul partid LGBT din lume, Ladlad, a fost fondat tot în Filipine, în 2003. Forțele geopolitice implicate în spațiul european sunt foarte complexe; cu fiecare modificare a puterilor guvernante sau
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
conducătorul Mieszko I convertise la creștinism și unise mai multe regiuni ce vor constitui Polonia actuală. Înainte de această convertire, religia locală era un amalgam de credințe păgâne, unele care acceptau homosexualitatea, altele care o respingeau. În ciuda adoptării credinței creștine, comportamentele homosexuale erau uneori acceptate sau nu, în funcție de forțele culturale existente. În următoarea mie de ani, Polonia fusese subiectul numeroaselor schimbări ca imperiu, declarându-și supremația administrativă în anul 1025, iar către finele secolului al XIX-lea va adopta codul ce va
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
homosexualitate. Aderarea Poloniei la Uniunea Europeană în 2004 avea ca și condiție la nivel național implementarea unei legislații antidiscriminare, care interzicea discriminarea pe baza orientării sexuale la angajare. 13 din cele 20 de țări la nivel global care au legalizat căsătoriile homosexuale sunt situate în Europa. De asemenea, alte 13 țări europene au legalizat uniunile civile sau alte forme de recunoaștere a cuplurilor homosexuale. Austria, Germania, Italia, Ungaria și Elveția intenționează să legalizeze căsătoriile homosexuale în viitorul apropiat. Pe cealaltă parte, constituțiile
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
baza orientării sexuale la angajare. 13 din cele 20 de țări la nivel global care au legalizat căsătoriile homosexuale sunt situate în Europa. De asemenea, alte 13 țări europene au legalizat uniunile civile sau alte forme de recunoaștere a cuplurilor homosexuale. Austria, Germania, Italia, Ungaria și Elveția intenționează să legalizeze căsătoriile homosexuale în viitorul apropiat. Pe cealaltă parte, constituțiile statelor Belarus, Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Moldova, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia și Ucraina recunosc căsătoria doar ca uniunea consimțită între un
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
la nivel global care au legalizat căsătoriile homosexuale sunt situate în Europa. De asemenea, alte 13 țări europene au legalizat uniunile civile sau alte forme de recunoaștere a cuplurilor homosexuale. Austria, Germania, Italia, Ungaria și Elveția intenționează să legalizeze căsătoriile homosexuale în viitorul apropiat. Pe cealaltă parte, constituțiile statelor Belarus, Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Moldova, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia și Ucraina recunosc căsătoria doar ca uniunea consimțită între un bărbat și o femeie. În România, situația cuplurilor homosexuale este complicată
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
legalizeze căsătoriile homosexuale în viitorul apropiat. Pe cealaltă parte, constituțiile statelor Belarus, Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Moldova, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia și Ucraina recunosc căsătoria doar ca uniunea consimțită între un bărbat și o femeie. În România, situația cuplurilor homosexuale este complicată, în pofida îmbunătățirii legislației în acest domeniu de la abolirea controversatului Articol 200 în anul 2001. Acestea sunt deseori subiectul discriminării din partea populației predominant ortodoxe. Oceania, asemenea altor regiuni, are o legislație diversificată în ceea ce privește homosexualitatea. Aceasta variază de la drepturi garantate
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
cunoscători în domeniu, precum Plutarh, Marc Antonius a petrecut anii adolescenței rătăcind pe străzile din Roma, cu frații și cu prietenii săi, mai ales cu Gaius Curio (ultimul tribun 50 î.Hr.), cu care se spune că a avut o relație homosexuală de durată. Plutarh scrie că până să împlinească 20 de ani era deja îndatorat cu suma de 250 de "talentum". (Aproximativ 5 milioane de dolari americani.) După această perioadă de nepăsare, Antonius a fugit în Grecia pentru a scăpa de
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
La un oraș cu cca. 40 000 de locuitori, în 70 de ani, ar însemna cca. 42 de condamnări anual, adică aproape 1 la mie din populația orașului. Ca și procesul intentat lui Leonardo da Vinci în 1476, pentru sodomie homosexuală, și acest dosar a fost clasat, din lipsă de dovezi și pentru că era nesemnat, fără a afecta în vreun fel cariera lui Machiavelli, care a continuat să o frecventeze asiduu pe această La Riccia. Într-o scrisoare adresată lui Francesco
Niccolò Machiavelli () [Corola-website/Science/302459_a_303788]
-
Principalul oponent a fost Biserica Catolică, argumentând că o astfel de lege slăbește instituția căsătoriei. Alte asociații și-au exprimat la rândul lor îngrijorarea față de viitorul familiei în eventualitatea că dreptul de a adopta copii ar fi acordat și cuplurilor homosexuale. În toate părțile Spaniei au avut loc demonstrații publice cu participarea a zeci de mii de persoane, unele în favoarea și altele împotriva promulgării acestei legi. După ce căsătoria între persoane de același sex a fost aprobată, Partidul Popular, de orientare conservatoare
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
orientare conservatoare, a atacat legea în Curtea Constituțională. Aproximativ 4.500 de cupluri de același sex s-au căsătorit în Spania în primul an de la legalizare. La scurt timp după aprobarea legii au apărut întrebări în privința statutului legal al cuplurilor homosexuale căsătorite în Spania dar care provin din țări în care astfel de căsătorii nu sunt legale. Ministerul Justiției a dispus printr-un ordin ca legea să se aplice numai cuplurilor în care cel puțin o persoană să fie de cetățenie
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
spaniolă, indiferent dacă țara celui de-al doilea recunoaște sau nu căsătoria între persoane de același sex. Totuși, două persoane care nu au cetățenie spaniolă se pot căsători dacă ambele au reședință legală în Spania. Prima recunoaștere legală a cuplurilor homosexuale în Spania a avut loc în 1998, când Catalonia a început să permită uniunile civile între persoane de același sex. Aceste parteneriate ofereau doar o parte din drepturile specifice căsătoriei, precum dreptul la proprietate comună sau la moștenire. După exemplul
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
Justiției și a fost trimisă Consiliului General al Puterii Judiciare ("Consejo General de Poder Judicial") pentru analiză. Deși a admis că discriminarea existentă împotriva homosexualilor este inacceptabilă, Consiliul a fost destul de critic pe subiectul extinderii dreptului de căsătorie la cuplurile homosexuale. Consiliul a argumentat că acest drept nu este impus de Constituția Spaniei și că discriminarea se poate rezolva și prin alte căi, precum legalizarea națională a uniunilor civile. În ciuda acestui raport negativ, guvernul a trimis legea propusă Congresului Deputaților la
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
Familiei și-a exprimat îngrijorarea asupra posibilității cuplurilor gay de a adopta și de a crește copii, și a argumentat că înfierea nu este un drept al părinților, ci al copiilor adoptați. Asociațiile gay au răspuns că adopția de către cuplurile homosexuale a existat de mult timp, într-o formă "de facto", fiindcă multe cupluri creșteau copii care erau oficial adoptați doar de unul dintre părinți. Chiar înaintea legalizării căsătoriei între persoane de același sex adopția din partea cuplurilor homosexuale era deja legală
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
adopția de către cuplurile homosexuale a existat de mult timp, într-o formă "de facto", fiindcă multe cupluri creșteau copii care erau oficial adoptați doar de unul dintre părinți. Chiar înaintea legalizării căsătoriei între persoane de același sex adopția din partea cuplurilor homosexuale era deja legală în Navarra, Asturias, Aragon, Țara Bascilor și Catalonia. De asemenea asociațiile gay au susținut că nu este niciun argument științific cum că orientarea sexuală a părinților ar cauza probleme de dezvoltare la copiii adoptați. Acest punct de
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]