1,133 matches
-
și sporadic de Cezar Petrescu în 1925 și 1926, iar din 1927 de Perpessicius, Mircea Eliade și Mihail Sebastian, care recenzează cărțile editate până în 1940, printre acestea numărându-se scrieri de referință ale lui Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu. Și Perpessicius ține o cronică literară în cadrul rubricii „Mențiuni critice”, iar Mircea Eliade și Mihail Sebastian se disting prin recenzii, articole de bilanț și alte studii și articole despre scriitori români și străini
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
Tăntica, artistă subtilă, apariție eterică, de o sensibilitate aproape maladivă, și frumosul, dar obtuzul Alexandru, are un deznodământ pe cât de neașteptat, pe atât de inexplicabil. Escapada eroului cu Sia (varianta bătrână a Siei din Concert din muzică de Bach al Hortensiei Papadat-Bengescu) nu-și găsește nici o motivare, iar moartea cumplită a lui Alexandru este o sancțiune mult prea drastică pentru mediocrul personaj. Tot astfel, tribulațiile erotice ale tânărului Andrei din al doilea roman, adonisul de un sezon al Sulinei, observate îndeaproape
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
a „Contemporanului” din 1881-1891, revista abordează, de pe poziții marxist-leniniste, din perspectiva politicii PMR (apoi PCR), problemele întregii culturi. Se publică frecvent articole de atitudine politică, semnate de înalți demnitari, mai ales din domeniul culturii, de personalități literare ca G. Călinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Emil Isac, Ion Călugăru, Zaharia Stancu. Se organizează anchete pe teme de actualitate, la care răspund oameni de știință, pictori, graficieni, actori și regizori, compozitori, muzicologi, scriitori, critici literari. Principiul orientativ este promovarea concepției comuniste
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
de preocupări, revista s-a angajat, în 1946, într-o ascuțită polemică, pe tema stării de atunci a culturii românești, cu Virgil Ierunca, în a cărui opinie cultura se găsea în criză. Poezie și proză semnează M. Sadoveanu, T. Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Geo Bogza, Ion Călugăru, M.R. Paraschivescu, Eusebiu Camilar, Marin Preda, Laurențiu Fulga, Méliusz Jószef, Mihail Davidoglu. Odată cu impunerea, în 1948, pe cale administrativă, a realismului socialist, C. devine o revistă fadă, aridă, adăpostitoare de literatură „militantă” absolut indigestă, scrisă după
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
comentarii preparatorii ; poetul Cuvintelor potrivite era un „romantic”. C. și-a exprimat părerile despre Lucian Blaga, Ion Barbu, G.Bacovia, V. Voiculescu, Ion Pillat, Adrian Maniu; de repetate ori se referă la Mihail Sadoveanu, la Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu, la Mircea Eliade, la scriitori de al doilea raft ori la debutanți, totdeauna cu acuitate și simț al proporțiilor. Nu o dată, exegetul operează cu criterii morale, psihologice ori sociologice, dar fără a le aduce în primul plan, utilizându-le
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
prietenii cu G. Topîrceanu, devenit și mentorul său literar. Colaborează la „Adevărul literar și artistic” (unde debutează în 1935), „Însemnări ieșene”, „Viața românească”, „Ramuri”. Prin teme și tehnică narativă, C. se încadrează în categoria autoarelor de proză psihologică, inaugurată de Hortensia Papadat-Bengescu. Romanul Jocuri de apă (1938) tratează un caz de bovarism într-o manieră de sorginte proustiană. Existența eroinei este subminată de conștiința singularității sale, a diferențierii de ceilalți, a lipsei instinctului gregar, ceea ce o face să se simtă străină
COTOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
literare”, „Arlechin”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Dialogue” (Montpellier), „Dacia literară”, „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași), „Timpul” a publicat numeroase eseuri, articole, cronici și studii. Apărută în 1982, Constructori ai romanului, carte consacrată lui Liviu Rebreanu, Hortensiei Papadat-Bengescu și lui Camil Petrescu, rămâne un titlu de referință ca lucrare de sinteză asupra artei romanului, studiată din perspectiva naratologiei moderne. Ca director al Editurii Junimea (1990-1994), a sprijinit debutul unor autori tineri. Spirit cu o reală disponibilitate pentru
CREŢU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
Horint. Rubrici: „Cronica literară”, „Bloc-Notes”, „Puncte”, „Carnet”. Revista nu anunță nici un program, dar adună în sumar câteva nume, mai târziu de rezonanță, încercând constituirea unei grupări: Al. Robot, Eugen Ionescu, Neagu Rădulescu, Horia Liman, Dan Petrașincu, Pericle Martinescu, Ieronim Șerbu, Hortensia Papadat-Bengescu (cu o recenzie la G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu). Poezia e mai puțin însemnată: Ștefan Corin, Aurel Chirescu, N.R. Iulian, Dan Petrașincu - în limitele unui academism întârziat. Revista, cu bune caricaturi, are vioiciune. V.T.
BOBI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285772_a_287101]
-
cum să nu râzi în fața unui Eminescu nud și cum să nu-ți închipui instantaneu figurile altor scriitori în aceeași ipostază. Gândiți-vă la Maiorescu având un ștergar în jurul șoldurilor, la Caragiale camuflându-și Doamne iartă-mă cu pălăria, la Hortensia Papadat-Bengescu în costum de baie, la Sadoveanu cu șuncile revărsate peste șnurul boxerilor, închipuiți-vă cum i-ar sta lui Dosoftei cu deltoizii dezlegați, cât de stingher și vinovat s-ar simți sistemul osos expus de Bacovia și cu ce
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
conceptualizării. De aici, preferința pentru cumpătarea comentariului istorico-literar. Într-o primă etapă, cuprinsă între 1950 și 1970, se observă înclinarea către îmbinarea biografiei spirituale a creatorului cu biografia operei. Monografiile Calistrat Hogaș (1960), G. Topîrceanu (1966), Mihail Sadoveanu (1966) și Hortensia Papadat-Bengescu (1973) sunt „studii monografice” construite după o structură tradițională, cu dorință de obiectivitate și de claritate didactică. Premisele sunt însă frecvent subminate de adoptarea procedeelor eseului, prin care își fac loc observații rafinate, în contrast cu rigiditatea sociologizantă și maniheistă a
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
include, pe lângă maxime și amintiri, numeroase însemnări de călătorie, în care prevalează schița de portret făcută din tușe blânde și informații culturale particularizatoare. C. a îngrijit și prefațat ediții din operele lui Calistrat Hogaș, Otilia Cazimir, G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Topîrceanu, M. Codreanu ș.a. A tradus, singur ori în colaborare, din N. V. Gogol, Jean Boutière, Gaetano Salveti, Nino Muccioli. Profesorul Constantin Ciopraga reprezintă ceea ce un talentat publicist numea o „valoare fixă”, un reper în mobilitatea tranzițiilor prin care
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
străin, cu un «calm» propriu clasicului”. LIVIU LEONTE SCRIERI: Calistrat Hogaș, București, 1960; G. Topîrceanu, București, 1966; Mihail Sadoveanu, București, 1966; Mihail Sadoveanu, evocator al istoriei, București, 1966; Portrete și reflecții literare, București, 1967; Literatura română între 1900-1918, Iași, 1970; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1973; Personalitatea literaturii române, Iași, 1973; ed. 2, Iași, 1997; Ecran interior, cu un portret de Corneliu Baba, Iași, 1975; Între Ulysse și Don Quijote, Iași, 1978; Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare, București, 1981; Propilee. Cărți și destine, Iași
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
1966, 7; Eugen Simion, Constantin Ciopraga, „Mihail Sadoveanu”, GL, 1967, 19; Bălan, Condiția, 198-201; Al. Călinescu, Constantin Ciopraga, „Portrete și reflecții literare”, IL, 1968, 1; Mircea Popa, Constantin Ciopraga, „Literatura română între 1900-1918”, TR, 1971, 29; Mircea Iorgulescu, Constantin Ciopraga, „Hortensia Papadat-Bengescu”, RL, 1973, 37; Tomuș, Răsfrângeri, 57-62; Zaciu, Ordinea, 294-300; Pompiliu Marcea, Constantin Ciopraga, „Personalitatea literaturii române”, LCF, 1974, 14; Gabriel Dimisianu, „Personalitatea literaturii române”, RL, 1974, 18; Al. Andriescu, „Personalitatea literaturii române”, CREL, 1977, 4; Eugen Barbu, Constantin Ciopraga
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
cu efortul necesar pentru a-l dobîndi.” (Cl.A. Helvetius) Însă și E. Estaunié are dreptate atunci cînd spune: „Așteptarea unei bucurii valorează uneori mai mult decît Însăși bucuria”. „Despre cei de aproape e bine să te informezi de departe.” (Hortensia Papadat-Bengescu) Cu ochii altora putem corija subiectivismul părerilor noastre, generat de familiaritatea cu cei de aproape. * „GÎndurile unui om nu pot fi niciodată exprimate Întocmai de altul.” (J. Ruskin) Dacă ar fi altfel, n-am mai vorbi de „stil”: „Stilul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pagini fundamentale. Părtinirile lui de cenaclu nu sunt cu mult mai îndărătnice și mai disproporționate decât ale lui Lovinescu și oricând Luciei Mantu, de pildă, îi poate fi opusă Ticu Arhip. Dar nu strică să „reamintim” și faptul că pe Hortensia Papadat-Bengescu a publicat-o mai întâi Ibrăileanu, tot așa cum pe Ion Barbu l-a publicat mai întâi Lovinescu (și amândoi criticii au prizat, bineînțeles, la acești mari scriitori mai ales partea imatură a operei lor, dar pe care o giraseră
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
unele lucruri cu privire la așa-zisul „poporanism” al lui Ibrăileanu, mai exact al lui Stere, dar aici nu e vorba de Ibrăileanu decât în măsura în care de el vorbește M. Ungheanu. „Între acești autori lipsiți de eleganță - scrie Ungheanu - lângă Slavici, Rebreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu, îl așezăm pe Ibrăileanu. Ca și aceștia, criticul «Vieții românești» e un scriitor dens, substanțial”. Între aceștia îl așezăm și noi pe Ungheanu care ca și ei și mai ales ca Rebreanu e un scriitor dens și substanțial și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
stil. Nu toate stilurile sunt făcute să placă și nu toți autorii țin să nu-și incomodeze cititorii”, iar în alt loc citează un lung pasaj al lui Lovinescu în care acesta spune că stilul „pletoric”, „supărător”, „obscur”, „pedant”, al Hortensiei Papadat-Bengescu, „raportat la bogăția fondului și la ritmul sufletesc, e nu numai un stil necesar, ci și unul perfect”. Lui Ibrăileanu, cu toată lipsa lui de eleganță, nimeni din cei care l-au citit nu are imprudența să-i conteste
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și proză destul de mediocră. Ce era bun atunci continua epoca anterioară sau o anunța pe cea următoare, dintre cele două războaie. Atunci am avut iarăși mare poezie și mare proză: Arghezi, Ion Barbu, Bacovia, Blaga - Iorga, Sadoveanu, Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Matei Caragiale, E. Lovinescu. Dar cred că într-o societate civilizată, adică diferențiată, ieșită din starea de comunitate primitivă și intrată în dinamica și dialectica istorică, fenomenul normal este marea proză; absența acesteia nu e un semn bun. Poezia
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
analiza” fără creație nu dă nimic. E de altminteri o naivitate a crede că analiza e în afara realismului: subiectul analizat nu e mai puțin de domeniul realului. Nicolae Breban, de pildă, care, mutatis mutandis bineînțeles, reia într-un fel filonul Hortensiei Papadat-Bengescu, e un scriitor care tocmai fiindcă are ceva de spus despre zonele ascunse ale conștiinței individuale reușește o foarte coerentă creație în plan obiectiv (adică al realității sociale). Nu cred că un mare scriitor, adică un artist preocupat de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o proză fantastică de Lucian Blaga, cu o postfață de Ion Vlad. Mai sunt de semnalat proze aparținând lui Gib I. Mihăescu (variante la Brațul Andromedei, 1/1978), Ion Agârbiceanu (1/1983), Marin Preda (3/1984), Zaharia Stancu, M. Blecher, Hortensia Papadat-Bengescu (varianta definitivă a nuvelei Rochia miresei, 4/1989), Ion Vinea (povestirea Mireasmă pe calvar, 1/1990), Mircea Vulcănescu (prozele Rada, Spre casă, Prin miriște, 1-2/1996), G. Bacovia (poemele în proză Tăcere de savant și Oameni civilizați, 1-4/2001
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
imoralitate mediocră. Volumul Anii de ucenicie ai lui August Prostul (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e constituit din două secțiuni, prima cuprinzând eseuri sau recenzii empatice despre Geo Bogza, Marin Preda, Paul Georgescu, Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mario Vargas Llosa, Italo Svevo, Saul Bellow ș.a., iar a doua fiind compusă din „fișe” despre persoană (personalitate, personaj) ca variantă. August, tip de paiață, apropiat de Polichinelle, „omul care primește palmele” și încurcă treburile altora, are variantele sale
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
colaborat la Dicționar de literatură (1979). Adoptând încă din studiile incluse în Permanență și modernitate o atitudine echilibrată și îndrăzneață, M.C. propune puncte de vedere noi asupra scrierilor unor autori foarte diferiți, cum sunt Radu Ionescu, Mihail Dragomirescu, G. Călinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, F. Aderca, V. Voiculescu, Sextil Pușcariu, Al. Sahia ș.a. Ceea ce atrage cu precădere atenția este modul în care autoarea izolează și (re)interpretează acele elemente care conferă actualitate operelor, plasându-le într-un cadru mai vast, de amplă respirație
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
printr-o adecvată formulă de sinteză: „realism expresionist”. În același spirit se face diagnosticarea critică în cazul unui prozator ca D.D. Pătrășcanu, comparat cu Mihail Sadoveanu și plasat sub categoria „umorului duios”. De reținut sunt și comentariile pe marginea însemnărilor Hortensiei Papadat-Bengescu, din care comentatoarea încearcă să extragă datele unei poetici a prozei. Cu aceeași rigoare este construită lucrarea Originile conștiinței critice în cultura română (1981). Plecând de la conceptul propus de Georges Poulet, cercetătoarea își propune să contrazică prejudecata curentă conform
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
pentru lucruri mai alese”, suferind de „acea asfixie a tot ce-i frumos, bun, sfânt în suflet” resimțită în căsnicie, M.-M. și-a căutat salvarea în jurnal, în literatură, în corespondență. Scrisorile către G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Hortensia Papadat-Bengescu vibrează de pasiunea comunicării și dau măsura adevărată a talentului său. Totodată, autoarea face aici numeroase precizări și comentarii cu privire la intențiile și credințele ei literare, apărându-și cu tenacitate atitudinea naturală, fidelitatea față de realitatea descrisă. Dăruită cu o capacitate
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
din urmă, tipărit cu roșu și subintitulat „De carnaval”, reunește, prin fragmente din opere sau declarații de principiu, nume importante ale literaturii, culturii, vieții politice și științifice românești a vremii. Dintre literați, sunt prezenți G. Bacovia, Lucian Blaga, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Ion Barbu și Ion Pillat. În numărul 70/1921 Petre Grimm propune, sub titlul Cele mai bune cărți, un scurt îndreptar de cultură generală. Numărul 84/1922 e consacrat marilor reviste cultural-literare românești din epocă
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]