1,902 matches
-
a viticulturii, de identificare a terenurilor pentru producerea de material săditor și înființarea de plantații viticole, inclusiv de portaltoi. În această perioadă, paralel cu organizarea stațiunii și a liceului agricol, i-au apărut peste 50 de lucrări tehnico-științifice în periodicele Horticultura; Anuarul I.C.H.V.; Lucrări științifice ale Institutului Agronomic Iași etc. Merită amintit Cursul de Viticultură și Vinificație, editat în colaborare cu acad. Gh. Constantinescu, participarea sa la elaborarea Tratatului de Ampelografie, precum și activitatea deosebită în cadrul conducerii publicației Cercetări agronomice în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1949 a susținut examenul de doctorat la Facultatea de Științe Naturale de la Universitatea Al.I.Cuza. Din 1959 a ocupat prin concurs funcția de conferențiar, iar din 1968 pe cea de profesor la disciplina Entomologie de la facultățile de Agronomie și Horticultură, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1980 când s-a pensionat. Sa distins ca un cadru didactic de prestigiu, aducându-și contribuție la pregătirea a peste 50 de serii de studenți agronomi, horticultori și zootehniști. În sprijinul procesului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
perseverență și pasiune, prof.dr.doc. Mihail Peiu a adunat un bogat material entomologic, îmbogățind disciplina cu o colecție de lepidoptere, care cuprinde circa 20.000 de exemplare, reprezentând în special fauna Moldovei; a contribuit, astfel, la dotarea facultăților de Agronomie și Horticultură cu un valoros material didactic original. În activitatea de conducător de doctorat, a înregistrat, de asemenea, realizări deosebite: 11 specialiști, din care 3 străini, și-au susținut, între 1978-1985, tezele de doctorat, care constituie bogate monografii ale unor specii de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fenomenelor colective, din care rezultă legi generale; filologia clasică este mai mult o artă, trăgând precepte din studiul fenomenelor izolate" (Hașdeu, 1881/1984, p. 27; cf. și Hașdeu, 1879/1984, pp. 9-10). Mai departe, el chiar compară filologia clasică cu horticultura și filologia comparativa cu botanica. Într-adevăr, din felul în care discută Hașdeu, rezultă că filologia clasică este un fel de hermeneutica, o "artă" ce studiază fenomene reduse ca număr (adică textele scriitorilor clasici) și care implică o anumita artificialitate
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
primită de mine cere să intervin la rege a nu forța asanarea băncii Blanck căci ,,se vorbește că el - regele - ar căpăta din această afacere trei sute de milioane”. Luni, 2 noiembrie. La ora 12, Mihai și Carol vizitează Expoziția de Horticultură din Parcul Carol, organizată din inițiativa Societății Horticole din România. Au fost însoțiți de șeful guvernului, N. Iorga, iar explicațiile au fost date de ministrul Agriculturii, G. Ionescu Sisești. ,,La 5, Regele și Prințul Mihai vizitează Salonul Oficial. O parte
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
asupra avionului IAR 37, de vânătoare și recunoaștere, și asupra avioanelor Nardi, de antrenament. (Vezi foto nr. 22.) Joi, 4 mai. La orele 11:30, Mihai, însoțit de colegii de clasă, a vizitat Ferma Băneasa, Stațiunea Avicolă și Școala de Horticultură. Luni, 8 mai. La ora 11, în prezența lui Carol al II-lea și Mihai, a avut loc la Turnu Severin „solemnitatea desvelirii lespedei comemorative pe locul unde a pus piciorul pentru prima dată la sosirea în țară Regele Carol
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a dat uitării locul natal și în curând ne va bucura cu o nouă și valoroasă lucrare "Monografia satului Costișa". Leșanu Petru-Paul (23.V.1964), Costișa, jud. Suceava inginer agronom. Studii: Liceul "Ștefan cel Mare" Suceava (1964) și Facultatea de Horticultură din Iași (1971). Șef de fermă, inginer șef la CAO Fântânele (1971-1984); inginer șef CUASC Liteni (1984-1985); director protecție vegetală DGAIA Suceava (1985-1987); director SC. COMIMEX SRL Suceava (19931995); director inginer principal la OCAOTA Suceava (1995-1997); director OSPA Suceava (1997-2000
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai trăit trei decenii pentru a fi martorul schimbărilor și a-și retrăii viața prin memoriile sale, scrise între 1971-1974. Personalitatea lui Gheorghe N. Rădășanu se poate vedea și din activitățile sale extrașcolare. Între principalele sale preocupări s-a aflat horticultura, specializându-se, în mod autodidact, în plantarea pomilor, aclimatizarea lor și îmbunătățirea sortimentelor de pomi. În august 1908, Ministrul Spiru Haret atenționa școlile de necesitatea dotării școlilor rurale cu terenuri pe care să se predea elevilor reguli de agricultură 58
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pomi pe timp de iarnă"73. Materialele sale erau diverse; de la recomandări pentru achiziționarea de soiuri de meri de la cele mai bune pepiniere din țară, la modul de altoire, de creștere, de întreținere a pomilor, până la valorificarea lor. Articole despre horticultură a publicat și în alte reviste: "Calendarul sătenilor", ""Neamul românesc pentru popor", "Duminica poporului", condusă de Simion Mehedinți sau "Lamura" lui Al. Brătescu-Voinești și Al. Vlahuță 74. Pomicultura în special, și agricultura în general era, în opinia lui Rădășanu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dezvoltând nobile însușiri în ființa cu roade acre a merilor autohtoni 78. Un alt articol interesant este al dr. ing. Teodot Groza, directorul "Stațiunii experimentale pomicole" Fălticeni, publicat sub titlul: Gh. Rădășanu unul dintre pionierii pomiculturii fălticenene, în "Revista de horticultură și viticultură" în care arată cum acest învățător a întreprins o propagandă prodigioasă pentru cultura pomilor, îmbunătățirea sortimentului și însușirii cunoștințelor pomicole de către locuitori; a înființat în 1909 o pepinieră cu 30 soiuri de măr și 15 de păr procurate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acel odor de carte, scrisă cum numai francezii știu să scrie. Și câte cărți au fost scrise despre pomicultură le-am cumpărat: Grigore Mărunțanu Sfinx. Pepiniera de Emilian Gibescu fiu de preot din București și absolvent al Școalei Naționale de Horticultură de la Versailles din Franța, dar a murit foarte de tânăr de tuberculoză. Dar tot ce-am făcut m-am condus după tratatul de pomicultură a profesorului Neculai D. Cojocariu [60] din Comuna Bărbătești județul Gorj, cari azi trăiește în București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în 1947 în specialitatea entomologie. În 1949 primește titlul de doctor. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca cercetător și cadru didactic universitar: - Ca profesor (asistent, șef de lucrări, conferențiar, profesor) la Institutul Agronomic Iași, Facultățile de Agronomie și Horticultură (1959- 1980). - Ca cercetător în entomologie a stabilit dăunătorii și bolile la culturile cerealiere și pomicole din Moldova și Basarabia. Studiile sale sunt deosebite asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte zone ale României. Sunt și astăzi
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
1949 a susținut examenul de doctorat la Facultatea de științe Naturale de la Universitatea Al. I. Cuza. Din 1959 a ocupat prin concurs funcția de conferențiar, iar din 1968 pe cea de profesor la disciplina Entomologie de la facultățile de Agronomie și Horticultură, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1980 când s-a pensionat. S-a distins ca un cadru didactic de prestigiu, aducându-și contribuție la pregătirea a peste 50 de serii de studenți agronomi, horticultori și zootehniști. În sprijinul procesului
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
pasiune, prof. Dr. Doc. Mihail Peiu a adunat un bogat material entomologic, îmbogățind disciplina cu o colecție de lepidoptere, care cuprinde cca 20 000 de exemplare, reprezentând în special fauna Moldovei; a contribuit, astfel, la dotarea facultăților de Agronomie și Horticultură cu un valoros material didactic original. În activitatea de conducător de doctorat, a înregistrat, de asemenea, realizări deosebite: 11 specialiști, din care 3 străini, și-au susținut, între 1978-1985, tezele de doctorat, care constituie bogate monografii ale unor specii de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
inversă. Deci sau blocat toate promovările. 3. Mai mult, În 1986/87 facultățile au fost transformate În catedre. În Institutul Agronomic din Iași prof. dr. ing. Halga Petru a devenit unicul decan al Facultății de Agronomie cu patru catedre: agronomie, horticultură, zootehnie și medicină veterinară, iar prof. dr. ing. Ionel Adrian, rector al unui institut cu o singură facultate. Eu am fost numit șeful catedrei de medicină veterinară, funcție pe care am deținut-o până În 1990, continuând astfel conducerea bărcii Învățământului
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
această onoare și după pensionare, În 1994. Am abordat o altă tematică de interes general Fă-te și fabricant de ace, dar acele tale să fie cele mai valoroase din lume. Mă adresam studenților celor patru specialități din Institut: agricultură, horticultură, zootehnie și medicină veterinară. Alege oricare dintre aceste specialități, dar fi cel mai bun În specialitatea pe care ți-ai ales-o. Colegii de la alte specialități m-au felicitat și mi-au propus să public prelegerea. N-am făcut-o
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cuprinzand profesorii, conferențiarii universitari și cercetătorii științifici principali din promoțiile 1950-1953 care au fost elevi ai liceelor „Eudoxiu Hurmuzachi” și „Elisabeta Doamna” din Rădăuți 1. Prof.dr.ing. Pomohaci Nicolai - enolog, fost decan al Facultății de Horticultura și rector al Universității de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară București 2. Prof. dr. Sorohan Mardare - fizician, fost decan în 3 legislaturi al Facultății de Fizică a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași 3. Prof. dr. Siretchi Ghorghe - matematician, Facultatea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93339]
-
implicațiile acestora pentru explicarea evoluției filogenetice. Ca specialist de profunzime a fost solicitată și a participat activ și eficient la elaborarea și redactarea unor valoroase lucrări cu conținut anatomo-farmacognostic, morfo-biometric, anatomo-ecologic, histo-anatomice și experimentale cu largă aplicabilitate în agricultură, silvicultură, horticultură și valorificarea pajiștilor. Pentru calitatea lor, cercetările efectuate au fost comentate, pozitiv apreciate și solicitate în țară și străinătate (Cehoslovacia, Italia, Turcia, Germania, Japonia, Australia, India), de către cei interesați în domeniul biologiei vegetale. Principalele sale preocupări au fost menționate în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din învățământul și cercetarea horticolă. S-a născut la 31 august 1929, în Iași. A absolvit Liceul Național din Iași (1948) și Facultatea de Silvicultură din Brașov (1953). După absolvirea facultății a fost reținut în învățământul universitar, la Facultatea de Horticultură, din cadrul Institutului Agronomic Iași, unde a parcurs treptele ierarhiei didactice universitare: asistent (1953); șef lucrări (1963), conferențiar (1969), profesor (1990-1999). În 1966 a obținut titlul de Doctor în agronomie, la Universitatea Agronomică „Nicolae Bălcescu“ din București. A desfășurat o activitate
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
unde a parcurs treptele ierarhiei didactice universitare: asistent (1953); șef lucrări (1963), conferențiar (1969), profesor (1990-1999). În 1966 a obținut titlul de Doctor în agronomie, la Universitatea Agronomică „Nicolae Bălcescu“ din București. A desfășurat o activitate prestigioasă în cadrul Facultății de Horticultură din Iași, la disciplinele de Arboricultură ornamentală și Arhitectură peisageră. A editat 5 cursuri universitare și 2 caiete de lucrări practice, în calitate de autor și coautor. În 1967 a efectuat o specializare în domeniul Arboricultură și Arhitectură peisageră la Budapesta (Ungaria
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
domeniul viei și vinului. La Huși, în perioada 1946-1955, a ocupat și funcția de director al acestei școli. În anul 1954 a fost chemat la Iași și numit (1.X.1954) lector și șeful Catedrei de Viticultură a Facultății de Horticultură din cadrul Institutului Agronomic Ion Ionescu de la Brad Iași, unde a predat cursurile de Viticultură și Ampelografie. În anul 1956 ocupă, prin concurs, postul de conferențiar la Catedra de Viticultură din cadrul Institutului Agronomic Iași. În perioada 1959 - 1962 a fost conferențiar
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
În perioada 1959 - 1962 a fost conferențiar la Institutul Interregional de Perfecționare a Cadrelor Didactice Iași. În anul 1962 se transferă la Institutul Pedagogic de 3 ani din Iași, de unde, prin trecerea Institutului la Universitate, ajunge conferențiar la disciplina de Horticultură din cadrul Catedrei de Fiziologie Vegetală de la Facultatea de Biologie. În anul 1968 ocupă, prin concurs, postul de profesor, post pe care l-a deținut până în anul pensionării (1972), rămânând în continuare profesor consultant. A fost un dascăl de superelită. Lecțiile
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a studenților, prof. dr. ing. Gheorghe Bălțatu a editat sau multiplicat numeroase manuale și cursuri (Noțiuni de entomologie, manual pentru școlile viticole; Vinificația, chimia și microbiologia vinului, manual pentru școlile de maiștri viticoli; Ampelografia și viticultura , cursuri pentru facultatea de Horticultură ș.a.). A scris peste zece lucrări de popularizare a științei și cca 20 de articole de popularizare în presă. În paralel cu munca didactică, prof. dr. ing. Gheorghe Bălțatu a desfășurat o vastă și meticuloasă activitate de cercetare științifică. Din
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Comarovschi a fost doborât de o boală necruțătoare, la 3 octombrie 1982, și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -CIREAȘĂ, VICTOR; GAVRILESCU, MARIACRISTINA; DRAGHIA, LUCIA; CHELARIU, ELENA LILIANA; FRIEDEER, PAULA SUZANA, Ctitori harismatici ai Facultății de Horticultură Iași, Ed. Univ. Științe Agricole și Medicină veterinară Ion Ionescu de la Brad, Iași, 1999, p. 114-115 ARTICOLE:CIREAȘĂ, VICTOR, Conf. dr. ing. GHEORGHE COMAROVSCHI (1927-1982), Curriculum vitae, Iași, august 2002, 3 p. mss (în arhiva autorului) CONSTANTINESCU, IOAN (1938-2002) PROFESOR
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
geograf principal în Colectivul de cercetare de la Facultatea de Biologie - Geografie - Geologie a universității ieșene, până în 1990, când a trecut la Academia Română - filiala Iași. În 1975 a devenit cercetător științific principal, gradul 1. În 1981 a absolvit și Facultatea de Horticultură a Institutului Agronomic Ion Ionescu de la Brad din Iași. În 1991 a obținut titlul de doctor în geografie, cu teza Depresiunea Cracău - Bistrița, studiu pedogeografic, sub conducerea profesorului doctor Constantin Martiniuc. La Facultatea de Geografie - Geologie a Universității Al. I.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]