633 matches
-
coboare. Tentaculele alunecau și ele În jos, urmărindu-l. Cum de știa calmarul unde se afla? Răspunsul Îl află când, trecând pe lângă hublou, văzu afară ochiul care-l privea. „Dar, Doamne Dumnezeule, ăsta mă poate vedea!“ „Ține-te departe de hublouri!“ Nu mai judeca lucid. Totul se petrecea prea repede. Târându-se pe lângă lăzile de explozibil din magazie, Își zise: „Ar fi bine să nu ratez“ și ateriză pe puntea sasului. Brațele calmarului alunecau În jos, apropiindu-se. Trase de unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
căzu cu greutate pe punte, zvârcolindu-se, separată de brațul animalului. Pereții interiori ai habitatului erau stropiți cu sânge. Un tentacul se mai mișca, celălalt arăta ca un ciot zdrențuit. Amândouă brațele se retrăseseră, alunecând prin trapă. Norman alergă la hublou: calmarul se Îndepărta cu iuțeală, strălucirea-i verde pierzându-se În depărtare. Reușise! Îl Învinsese! Reușise. DH-8 — Câte ai adus? Întrebă Harry, cântărind un harpon În mâini. — Cinci, răspunse Norman. N-am putut duce mai mult . Și zici că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
iar ecranele senzorilor periferici străluceau În roșu aprins. Norman se uită la monitoarele video. SOSESC. Beth trecu rapid În revistă ecranele. — Termicele interne sunt activate. Într-adevăr, sosește. Imediat simțiră o zguduitură și Norman se Întoarse ca să se uite prin hublou. Calmarul verde era deja afară, iar brațele-i uriașe, pline de ventuze, se Încolăciseră În jurul bazei habitatului. Unul din tentaculele sale lungi plesni peste hublou și o clipă Îi văzu, ventuzele deformate prin sticlă. SUNT AICI. — Harryyy! țipă Beth. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Într-adevăr, sosește. Imediat simțiră o zguduitură și Norman se Întoarse ca să se uite prin hublou. Calmarul verde era deja afară, iar brațele-i uriașe, pline de ventuze, se Încolăciseră În jurul bazei habitatului. Unul din tentaculele sale lungi plesni peste hublou și o clipă Îi văzu, ventuzele deformate prin sticlă. SUNT AICI. — Harryyy! țipă Beth. O zdruncinătură, provocată de strânsoarea brațelor calmarului. Apoi scrâșnetul lent, agonizant al metalului. Harry intră alergând În cameră. — Ce este? Știi prea bine ce este, Harry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Totul deveni terifiant de liniștit, cu excepția gâlgâitului ușor al apei, care se auzea de undeva din interiorul habitatului. Beth se mișca rapid, studiind un ecran după altul. — Interioarele - zero. Perifericele - zero. Totul e liniștit. Perfect! Nici un semnal. Norman alergă la hublou. Calmarul dispăruse. Afară, fundul oceanului era pustiu. — Lista avariilor! anunță Beth. Sursa principală de curent a căzut! Cilindrul E - căzut! Cilindrul C - terminat! Cilindrul B... Norman se Întoarse spre ea și o privi. Dacă și Cilindrul B picase, sistemele vitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
tentative nereușite. În venele lui Harry picura o mixtură anestezică. Respirația sa avea un iz acru, de cositor. În rest, era În regulă. Prin radio se auzi vocea lui Beth: Am ajuns la submarin. Acum mă duc la bord. Prin hubloul din DH-7, Norman o văzu pe Beth urcându-se În cupola de lângă submarin. Urma să apese pe butonul „Întârziere“, aceasta fiind ultima oară când era necesară o astfel de operație. Se Întoarse spre Harry. Computerul nu le furnizase nici o informație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Afurisita aia de sferă! Se Întrebă dacă aveau să știe vreodată ce se Întâmplase cu adevărat. Își aminti de luminițele ca niște licurici. Și ce spusese Harry? Ceva despre o spumă. Spuma. Norman auzi un huruit și privi afară prin hublou. Submarinul se afla În mișcare. Eliberat din ancore, minisubmarinul galben plutea la mică distanță de fundul oceanului, pe care se reflectau luminile sale strălucitoare. Norman apăsă pe butonul intercomului. — Beth? Beth? — Sunt aici, Norman. — Ce faci acolo? Stai liniștit, Norman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Apăsă pe F8 și alarma se opri. Acum submarinul ajunsese foarte aproape. O putea zări pe Beth, prin carlinga transparentă, cu luminile de la instrumentele de bord strălucindu-i În față. Apoi submarinul coborî, ieșind din câmpul vizual. Se duse lângă hublou și privi afară. Deepstar III se odihnea pe platou, depunând alte cutii cu ajutorul cleștilor. Inscripțiile erau acum vizibile: ATENȚIE! FUMATUL INTERZIS! EXPLOZIV TEVAC. — Beth! Ce mama dracului faci? — Îți spun mai târziu, Norman. Vocea ei părea normală. Oare se scrântise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Nu“, Își zise Norman. „Nu s-a scrântit. Sunt sigur că e În regulă“. Dar, de fapt, nu era sigur. Submarinul se mișcă din nou, cu luminile Încețoșate de norul de sedimente stârnit de elice. Norul se ridică până În dreptul hubloului, Întunecându-i vederea. — Beth! Totul e-n ordine, Norman. Mă Întorc imediat. Sedimentele se lăsau din nou la fund, așa că putu vedea submarinul Îndreptându-se spre DH-7. Câteva clipe mai târziu se opri sub cupolă. Apoi o zări pe Beth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
neutră. — Tu ce crezi, Norman? — Că nu e de vină Harry. — Nu. Nu este. — Atunci, ce se Întâmplă? Norman se ridică, Înfășurându-se mai strâns În pături, Își Îndoi genunchiul bandajat: Îl durea, dar nu prea tare. Se apropie de hublou și se uită afară. În depărtare se Întrezărea șirul de lumini roșii ale explozibilelor interconectate de Beth. Nu putea pricepe de ce ținuse morțiș să facă asta. Se comportase straniu. Se uită În jos, Înspre baza habitatului. Și acolo, chiar sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
și se uită afară. În depărtare se Întrezărea șirul de lumini roșii ale explozibilelor interconectate de Beth. Nu putea pricepe de ce ținuse morțiș să facă asta. Se comportase straniu. Se uită În jos, Înspre baza habitatului. Și acolo, chiar sub hublou, străluceau niște lumini roșii. „Beth a armat și explozibilele din jurul habitatului.“ — Beth, ce-ai făcut? — Ce-am făcut? — Ai armat și explozibilele din jurul lui DH-8. — Da, Norman, spuse ea, privindu-l calmă, nemișcată. — Beth, mi-ai promis că n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Caută să te folosești de ceea ce găsești prin cameră. Nu pot; n-a mai rămas nimic care să-mi fie de folos. Atunci ieși de acolo. Nu pot. Am... Se opri. Asta nu era adevărat. Putea ieși dacă spărgea un hublou sau, și mai bine, prin deschiderea tambuchiului din tavan. Dar nu avea unde să se ducă. Nu avea costum. Apa era Înghețată. Fusese expus la apa aceea doar câteva secunde și fusese gata-gata să moară. Dacă ar fi părăsit camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
șuvoaie de bule ridicându-se din cilindrii A și B, cavitățile din D și spărtura din E, cilindru care era deja inundat. Habitatul era zdrobit și pe moarte. Dar de ce venise atât de aproape de habitat? Privi cu coada ochiului la hublouri și Își dădu seama că, de fapt, spera să-i vadă pentru ultima oară pa Harry și Beth. Voia să-l vadă pe Harry inert, În stare de inconștiență. Voia să o vadă pe Beth stând la fereastră și agitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
sfârșit marea liniștită, cerul, norii pufoși. — Ai văzut? strigă Harry În urechea lui Norman. Ai văzut? E o zi a dracului de perfectă! 00.00 ORE Când se trezi, Norman văzu o rază strălucitoare de lumină ce pătrundea prin singurul hublou, luminând toaleta dintr-un colț al camerei de decompresie. Lungit pe banchetă, privi În jurul său: un cilindru orizontal, lung de cincisprezece metri; câteva banchete, o masă metalică și niște scaune În mijloc, toaleta din spatele unui mic paravan. Harry sforăia În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de deasupra lui. Vizavi, Beth dormea, cu brațul Îndoit peste față. De undeva, din depărtare, se auzeau slab glasuri de oameni. Norman căscă și se ridică din pat. Corpul Îl durea, dar, În rest, se simțea bine. Se Îndreptă spre hubloul luminos și privi afară, clipind la soarele strălucitor al Pacificului. Aruncă o privire asupra punții-spate a vasului de cercetare John Hawes: platforma albă pentru aterizarea elicopterelor, colacii masivi de cablu, cadrul tubular metalic al unui robot subacvatic. Un echipaj al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
solid rostogolea un rezervor verde uriaș cu inscripția „Oxigen“, aliniindu-l lângă o duzină de alte asemenea recipiente. Cei trei membri ai echipei medicale care supraveghea camera de decompresie jucau cărți. Privind prin sticla groasă de aproape trei centimetri a hubloului, Norman avu senzația că pătrundea cu privirea Într-o lume miniaturală cu care avea puține lucruri În comun, un soi de terarium populat cu specimene interesante și exotice. Această nouă lume Îi era la fel de străină cum i se păruse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
extinsă a misiunii, la veștile pe care supraviețuitorii le aduseseră cu ei la suprafață. Acești zglobii jucători de cărți ai Marinei Militare păreau că nu dau doi bani pe misiunea lui Norman. Dar poate că nu știau. Se Îndepărtă de hublou și se așeză la masă. Genunchiul Îi palpita, iar În jurul bandajului pielea era umflată. Primise Îngrijiri de la un medic al marinei, În timpul transbordării din submarin În camera de decompresie. Fuseseră scoși din Deepstar III Într-un clopot presurizat, iar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
timpul. Se ridică de la masă. Se gândi că sosise timpul să mănânce ceva. Aveau nevoie de hrană. — Am să cer ceva de mâncare. — Mie nu mi-e foame, spuse Beth. — Știu, dar trebuie totuși să mâncăm. Norman se duse la hublou. Supraveghetorii de la Marina Militară Îl observară imediat și conectară intercomul radio. — Domnule Johnson, vă trebuie ceva? — Da, spuse Norman. Avem nevoie de ceva mâncare. — Imediat, domnule. Norman văzu simpatia Întipărită pe fețele lor. Acești oameni Înțeleseseră ce șoc suferiseră cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
devenit nefuncționali și atmosfera ambientului a devenit toxică. — Înțeleg. — Probabil că s-a Întâmplat foarte brusc, domnule. — Da, spuse Johnson. Da, așa a fost. — Așadar, sunteți gata să discutați acum cu cineva? — Cred că da... Da. Norman se Îndepărtă de hublou. Își vârî mâinile În buzunarul hainei și dădu peste o bucățică de hârtie. O scoase și o studie cu curiozitate. Era fotografia unei mașini roșii, o Corvette. Norman se Întrebă de unde apăruse acolo fotografia aceea. Probabil că mașina aparținuse celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
sfîrșit fericit. Vă poves tesc visul și vă propun să-l judecați singuri. se făcea că eram într-un avion care începuse să se prăbușească. era un avion mare, unul dintre acele avioane destinate curselor transatlantice. eu eram așezat lîngă hublou, deci aveam posibilitatea să privesc ce se întîmpla afară. nu vedeam de fapt mare lucru, doar niște nori albicioși. Zborul se derula în plină zi, iar în momentul cînd avionul a început să cadă am putut vedea, într-o primă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
posibilitatea să privesc ce se întîmpla afară. nu vedeam de fapt mare lucru, doar niște nori albicioși. Zborul se derula în plină zi, iar în momentul cînd avionul a început să cadă am putut vedea, într-o primă fază, prin hublou, cum se derula prăbușirea. Vedeam de fapt un fel de cascadă de aer, era ca și cum am fi căzut într-o imensă pîlnie de apă, aerul devenise aproape lichid și defila prin fața mea. secundele mi se păreau extrem de lungi, simțeam în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
și brusc mi-am spus, plin de speranță : „ia te uită, de fapt nu e cădere, pilotul a vrut să-l izbească în felul acesta pe terorist de toți pereții”. în secundele următoare totul s-a calmat, am văzut prin hublou cum se apropie pămîntul, avionul zbura acum în condiții de control total... a urmat apoi aterizarea, contactul fin cu solul, eram salvat, scăpasem de moarte, dar nu și de unele sentimente contradictorii. nu-mi era rușine de cum reacționasem în acele
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
echipajului, Jim părăsi bordul și Își făcu drum În jos spre punte. Marinarul veni mai aproape, vîslind cu mișcări puternice, scurte, atent să nu tulbure apa. Din cînd În cînd, marinarul se uita peste umăr spre Jim și privea prin hublouri, de parcă bănuia că acel cargou ruginit era plin de băiețași. Barca de salvare se lăsa mult În jos sub greutatea spinării late a marinarului. Acesta trase lîngă vas și Jim văzu Între ghetele lui o rangă, un bomfaier și stinghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ruginit era plin de băiețași. Barca de salvare se lăsa mult În jos sub greutatea spinării late a marinarului. Acesta trase lîngă vas și Jim văzu Între ghetele lui o rangă, un bomfaier și stinghii. Pe bancă erau rame de hublou luate din corpurile navelor. — Hei, băiete - mergi pe coastă? Cine mai e cu tine? — Nimeni. Cu toată siguranța pe care o oferea acest tînăr american, Jim nu era nerăbdător să părăsească vasul. Îi aștept pe mama și pe tata. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
vină mai tîrziu. Se pare că ai nevoie de ajutor. Întinse mîna ca să se urce la bord, dar cînd Jim i-o apucă, marinarul Îl trase brusc În barcă, genunchii lovindu-i-se de inelele de alamă ale ramelor de hublou. Îl ridică și Îi pipăi reverele hainei și insigna. Părul lui lung, blond Încadra o față sinceră de american, dar marinarul cerceta spre rîu pe furiș, de parcă s-ar fi așteptat ca un scafandru japonez, În echipament complet, să apară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]