1,233 matches
-
nedreptate și, o dată cu ele, a ideilor de proprietate, drepturi și obligații. Pentru că aduc beneficii, virtuțile naturale nu au nevoie în mod normal de reguli ori legi care să le îndrume. Nici în cazul dreptății, inițial nu este nevoie de niciuna. Hume consideră că dreptatea ne cere, în cele din urmă să respectăm legile ori obiceiurile legate de proprietate și în general acceptate de societatea noastră, deși oamenii pot poseda bunuri înainte de a exista obiceiuri sau legi. Prin urmare, legea servește doar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
face posibilă existența dreptății nu este capacitatea de formare a unor deprinderi de supunere față de reguli, ci capacitatea de a ne extinde simțul eului, astfel încât să devenim preocupați de interesele celorlalți cu care formăm o societate cooperantă. Virtuțile prezentate de Hume pe care le iubim nemediat nu au nimic de-a face cu legea. Nici chiar virtutea care are nevoie de lege nu are nevoie de ea pentru a exista. Legile pozitive specifică și comunică pur și simplu convențiile de care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
le iubim nemediat nu au nimic de-a face cu legea. Nici chiar virtutea care are nevoie de lege nu are nevoie de ea pentru a exista. Legile pozitive specifică și comunică pur și simplu convențiile de care beneficiază fiecare. Hume își propune să elimine din înțelegerea moralei orice apel la un sprijin ori la origini supranaturale. Teoria dreptului natural invocă înțelepciunea divină pentru a explica armonia dintre legile morale și binele uman, precum și poruncile și sancțiunile divine care explică natura
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în termenii cărora să putem judeca dacă moralitatea este bună sau rea. Moralitatea trebuie aprobată sau respinsă dintr-un punct de vedere care, la rândul său, revendică pretenții asupra noastră și care are cel puțin un potențial normativ 141. Potrivit lui Hume, judecățile morale se bazează pe sentimentele de aprobare sau dezaprobare pe care le simțim când analizăm caracterul unei persoane din ceea ce el numește "un punct general de vedere". Punctul general de vedere ne reglementează sentimentele în două modalități. În prima
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
general de vedere". Punctul general de vedere ne reglementează sentimentele în două modalități. În prima modalitate nu privim persoana din perspectiva propriului nostru interes, ci cu simpatie față de ea. Aceasta este situația prietenilor, rudelor, vecinii, altor persoane apropiate, numiți de Hume "cercul îngust". Noi ne bucurăm sau suferim în mod simpatetic cu cei cu care interacționăm în mod obișnuit. În cea de-a doua modalitate noi judecăm anumite caracteristicile ale unei persoane în conformitate cu efectele obișnuite pe care acestea le au, nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
capabili să ajungem la o înțelegere, în sensul unei convergențe a sentimentelor, asupra caracterului unei persoane. Noi toți aprobăm sau dezaprobăm anumite caracteristici, iar ca rezultat ajungem să împărtășim același ideal al caracterului bun142. Bernard Williams, la fel ca și Hume, neagă orice formă de realism și susține că moralitatea își are rădăcinile în dispozițiile umane. Dacă la Hume aceste dispoziții sunt naturale, în schimb la Williams acestea sunt cultivate doar trăind într-o societate. Potrivit lui Williams, valorile și credințele oamenilor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aprobăm sau dezaprobăm anumite caracteristici, iar ca rezultat ajungem să împărtășim același ideal al caracterului bun142. Bernard Williams, la fel ca și Hume, neagă orice formă de realism și susține că moralitatea își are rădăcinile în dispozițiile umane. Dacă la Hume aceste dispoziții sunt naturale, în schimb la Williams acestea sunt cultivate doar trăind într-o societate. Potrivit lui Williams, valorile și credințele oamenilor formează o parte din structura lumii sociale în care ei trăiesc. Noi putem întreba dacă lumea construită pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un anumit sistem de valori ajută sau nu la propășirea umanității 143. Williams stabilește că o lume socială care promovează cea mai bună sau, cel puțin, cea mai înfloritoare viață pentru ființele umane, justifică valorile pe care le încorporează. Așa cum Hume argumentează că viciile sunt rele pentru că noi le dezaprobăm, Williams crede că valorile etice sunt proiectate în lume de convingerile noastre etice, iar valorile noastre sunt dependente de sentimentele noastre morale. Singura întrebare care mai poate fi ridicată în acest
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
valorile etice sunt proiectate în lume de convingerile noastre etice, iar valorile noastre sunt dependente de sentimentele noastre morale. Singura întrebare care mai poate fi ridicată în acest caz este dacă este bine pentru noi să avem aceste sentimente. Dacă Hume a stabilit normativitatea arătând că moralitatea este congruentă cu interesul propriu, Williams crede că aceasta ar trebui stabilită în congruență cu propășirea umanității 144. . În aceeași categorie a sentimentaliștilor, C. Korsgaard îl include și pe John Stuart Mill, deși, spune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
arătând că moralitatea este congruentă cu interesul propriu, Williams crede că aceasta ar trebui stabilită în congruență cu propășirea umanității 144. . În aceeași categorie a sentimentaliștilor, C. Korsgaard îl include și pe John Stuart Mill, deși, spune ea, "Mill, spre deosebire de Hume sau Williams, este citit în mod natural ca un fel de realist moral, un realist naturalist care crede că este de dorit să fim buni"145. Așa cum rezultă din lucrarea sa Utilitarismul, Mill crede că dorința este sursa normativității, în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
233, 235 Hegel, G.W.F., 15, 194, 195, 199, 200, 201, 202, 203 Hirsch, A. von, 206 Hobbes, Th., 26, 40, 41, 42, 43, 45, 63, 77, 89, 141, 142, 143, 144, 145, 184, 210, 212 Honore, A.M., 176 Hume, D., 26, 29, 81, 103, 148, 149, 150, 151, 152 K Kalinowski, J., 98, 129 Kant, I., 15, 23, 24, 25, 29, 33, 46, 47, 54, 65, 66, 85, 86, 88, 89, 102, 112, 141, 154, 155, 156, 167, 194
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morală a lui Richard M. Hare, Editura Paideia, București, 2006. 131 H. A. Prichard, op. cit., p. 410. 132 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 32. 133 H. Kelsen, op. cit., p. 238. 134 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 33-34. 135 Ibidem, p. 50. 136 David Hume, A Treatise of Human Nature, Oxford University Press, 1978, pp. 468-469, apud. Christine M. Korsgaard, op. cit., p. 50. 137 J. B. Schneewind, op. cit., p. 471. 138 D. Hume, op. cit., p. 543, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 484. 139 P.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
134 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 33-34. 135 Ibidem, p. 50. 136 David Hume, A Treatise of Human Nature, Oxford University Press, 1978, pp. 468-469, apud. Christine M. Korsgaard, op. cit., p. 50. 137 J. B. Schneewind, op. cit., p. 471. 138 D. Hume, op. cit., p. 543, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 484. 139 P. Kelly, Hume, în: Boucher, David, Kelly, Paul (editori), Mari gânditori politici: de la Socrate până astăzi, trad.: Camil Golub, Diana Popescu, Raluca Ana Alecu, Dragoș Bîgu, Editura All, București
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Treatise of Human Nature, Oxford University Press, 1978, pp. 468-469, apud. Christine M. Korsgaard, op. cit., p. 50. 137 J. B. Schneewind, op. cit., p. 471. 138 D. Hume, op. cit., p. 543, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 484. 139 P. Kelly, Hume, în: Boucher, David, Kelly, Paul (editori), Mari gânditori politici: de la Socrate până astăzi, trad.: Camil Golub, Diana Popescu, Raluca Ana Alecu, Dragoș Bîgu, Editura All, București, 2008, p. 189. 140 J. B. Schneewind, op. cit., pp. 486-487. 141 C. M. Korsgaard, op. cit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
empirismului și asociaționismului (conform cărora întreaga cunoaștere umană ar fi dobîndită numai prin experiență) și care susține că filosofia ar trebui să fie o disciplină științifică ce nu se limitează la speculații metafizice. Reid îi contesta pe Locke, Berkeley și Hume. Pentru el "simțul comun" înseamnă atît "o facultate a minții", cît și un ansamblu de credințe imuabile sădite de Dumnezeu în mintea umană. Reid propune o nouă știință a minții, ceea ce acum este cunoscut sub denumirea de psihologia de aptitudini
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
loc "masacrul din Boston". ¶ Apare The Deserted Village de William Goldsmith. ¶ James Beattie publică Essay on the Nature and Immutability of Truth, în Opposition to Sophistry and Scepticism, în care incearca, de pe o poziție creștină, să demonstreze inconsistenta doctrinelor lui Hume și Berkeley. ¶ Paul, Baron d'Holbach publică lucrarea Le système de la nature / Sistemul naturii (sub preudonim: Mirabaud), în care atacă bazele creștinismului, și apăra materialismul și ateismul. ¶ Mor Thomas Chatterton la vîrsta de 17 ani; George Whitefield; Mark Akenside. ¶ Se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cosmo-mitologiei sale. ¶ În Revoluția Americană este folosit pentru prima oara submarinul în lupta (vasul "Țestoasă de Connecticut", conceput de David Bushnell, era alcătuit din lemn, oțel și gudron, si era propulsat de o elice acționata manual). ¶ Moare filosoful scoțian David Hume. *1777 Generalul Burgoyne capitulează în fața americanilor la Saratoga. ¶ În acest an și următorul apar genialele poeme ale lui Thomas Chatterton (scrise între 1765-1770), care pretinsese că acestea ar fi fost scrise de un poet imaginar, Thomas Rowley, care ar fi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de exemplu, pentru române că Don Quixote sau periodice precum Ladies' Magazine). Totuși, este cert că mulți ani la rînd după aceea avea să iși expună desenele în expozițiile anuale ale Academiei. *1779 Apare Dialogues concerning Natural Religioin de David Hume, publicate de nepotul său. ¶ Apare Ancient Metaphysics de James B. Monboddo. ¶ Lazzaro Spallanzani arată că spermă trebuie să ajungă în contact fizic cu ovului pentru că fertilizarea să se producă. ¶ Lavoisier propune termenul oxigen pentru partea respirabila din aer. ¶ Contele Buffon
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
observăm influență exercitată de Hutton prin instituția numită Oyster Club, al cărei fondator era împreună cu alți oameni de știință că Joseph Black (descoperitorul dioxidului de carbon), și în care se întîlnea cu tovărășii sau favoriți, printre care Adam Smith, David Hume, James Watt, Benjamin Franklin, Adam Ferguson (unul dintre fondatorii Societății Regale din Edinburgh) ori Robert Adam (important arhitect care a proiectat în Scoția mai multe castele în stil romantic, ușor neogotic; tot el a proiectat în 1789 fațadă principala a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mod eronat plasează Soarele în vecinătatea centrului ei). ¶ Marie-Jean de Condorcet publică una dintre primele și cele mai importante lucrări de stiință probabilităților. ¶ Thomas Reid publică Essays on the Intellectual Powers of Man în care este continuată critică epistemologiei lui Hume. Apare dialogul critic The Progress of Românce de Clară Reeve. ¶ Edmund Cartwright inventează un război de țesut total mecanizat; îl folosește în 1787 în fabrica să, dar, fiind imperfect, trece la producția în masă abia în secolul al XIX-lea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i risipit din trupul său nemuritor În chipurile-Elementare a' tuturor fapturilor ce cresc. El cearcă îmbufnatul vînt din moazănoapte, plutind pe miniate brazdele-i, 560 Năbușitoarea miazăzi cînd soarele răsare și miniatul răsărit Cînd soarele se cúlcă; cînd bulgarii de huma se-ntăresc și vitele stau Istovite și păsările se ascund în cuiburile lor tăcute, el gîndurile și le-adúnă Ca-ntr-o cămară-n amintire; el rînduiește chipurile Tuturor celor de dedesubt și ale celor de deasupra, și-n blîndu-Apus 565
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
zilele de-odinioară. Și Unul dintre Cei Veșnici glăsui. Totul era tăcut la sărbătoare. "Omul e Vierme; satul de bucurie, caută peșterile somnului Printre Florile lui Beula, în egoista-i tihna rece Frăția părăsind-o și dragostea Universală, în egoistă huma 630 Înfășurîndu-și áripile caste ale minții, căutînd întunecoasele unghere Scoase 328 din rădăcinile Științei; apoi cuprinși în jur De muri de Aur îl azvîrlim că pe-o sămînță în Pămînt Pîn' ce trecut-au vremi și spații peste el; așa cum
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
I, 193) Noon însemna inițial "oră nouă", cf. engl. non, lat. nona (hora), care semnifică ora trei după-amiază (nouă ore după răsăritul soarelui). 19 (I, 200) Scris cu majuscula goat semnifică semnul zodiacal al Capricornului. 20 (I, 200) Sau "țarina, huma"; există însă și sensul de "matrice", "tipar" (cf. lat. modulus = măsură), indicînd probabil rolul formator al "lutului" că receptacul al ideilor divine. 21 (I, 222) Este sensul creației față de Dumnezeu: Dumnezeu voiește să se arate Celuilalt, Prietenului, voiește să dezvăluie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
figurat de "zenit", i.e. "cel mai înalt punct". [Cf. The Shorter Oxford English Dictionary on Historical Principles, 1970 (1933) și Brockhaus ABC der Astronomie, 1960]. 94 (ÎI, 279) Humble înseamnă și "umil"; cf. lat. humilis = de jos; humus = pămînt, țarina, huma. 95 (ÎI, 283) Scalen: Gr. skalēnos = inegal, neregulat. Despre un triunghi, care are trei laturi inegale (cuvînt atestat în engleză din 1642: "scalene"). În pitagorism, scalenul era conceput că "jumătate" din triunghiul echilateral, deci că hemi-trigon sau semi-triunghi. Divizarea echilateralului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
umanism, în vol. Repere pe drumul gândirii. HEIDEGGER, M., Ființă și timp, traducere de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2003. HEIDEGGER, M., Timp și ființă, traducere de Dorin Tilinca și Mircea Arman, Editura "Jurnalul Literar", București, 1995. HUME, D., Cercetare asupra intelectului omenesc, traducere de Mircea Flonta, Adrian-Paul Iliescu, Constanța Niță, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. HUSSERL, E., Criza științelor ca expresie a crizei existențiale radicale a umanității europene, traducere de Thomas Kleininger, în vol. col. Filosoful
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]