922 matches
-
papură. Noi credem că aceste aserțiuni sunt scorniri[a] acelora ce n-au alt de lucru. Că e prea cu putință ca România sa fie târâtă în conflictul oriental e drept, dar că cineva ar căuta într-adevăr să încurce ițele nu-i adevărat. Altfel răspunsul lui Savfet Pașa, deși negativ, pare a fi destul de conciliant. În el se asigură că Poarta n-a avut niciodată intenția de a modifica poziția escepțională de care se bucură România în puterea tractatelor sale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
2 (două) icoane, una Maica Domnului și una Răstignirea și una candilă; -2 (două) sape vechi; 1 perechi fiară de plugu; 2 (două) topoară; -1 oghial nou cu fața de adamască; 12 (douăsprezăci) șărveti din cari unul lungu în două iță și unsprezăci în cinci iță; -3 (trii) cosunce mici din care două sunt di mătasă și una di lână; (multe obiecte de îmbrăcăminte și lenjerie pe care nu le mai notez); -2 (două) lăzi de Brașov; 1 (un) malacov di
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Domnului și una Răstignirea și una candilă; -2 (două) sape vechi; 1 perechi fiară de plugu; 2 (două) topoară; -1 oghial nou cu fața de adamască; 12 (douăsprezăci) șărveti din cari unul lungu în două iță și unsprezăci în cinci iță; -3 (trii) cosunce mici din care două sunt di mătasă și una di lână; (multe obiecte de îmbrăcăminte și lenjerie pe care nu le mai notez); -2 (două) lăzi de Brașov; 1 (un) malacov di criță; (urmează obiectele de bucătărie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
presupune că cea mai veche țesătură de pe teritoriul României a fost descoperită la Sucidava. Este vorba despre un așternut de pat, care aparținea perioadei de trecere de la neolitic la epoca bronzului și care era lucrat din in, în două ițe. În Epoca bronzului, țesutul cânepii și al inului câștigă în importanță. De pildă, referindu-se la traci, Herodot afirmă: „în țara lor crește cânepa, care seamănă nespus cu inul, numai că este mai groasă și mai înaltă. Crește și de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai groasă și mai înaltă. Crește și de la sine și semănată”. Se observă că numele celor două plante, cât și termenii referitori la prelucrarea acestora, sunt fie de origine latină (cânepă = lat. cannabis, in = lat. linum, pieptene, fus, furcă, ghem, iță, spată, (a) rășchia, (a) țese, (a) urzi), fie de origine autohtonă (pânză, caier, andrea) (I. I. Russu, op. cit., pag. 251- 252,283-284, 370-371, 408-409). Se poate deduce că, în acea vreme, inul și cânepa se topeau, se melițau, se periau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pânză, caier, andrea) (I. I. Russu, op. cit., pag. 251- 252,283-284, 370-371, 408-409). Se poate deduce că, în acea vreme, inul și cânepa se topeau, se melițau, se periau și se torceau cu mare pricepere. Țesutul se făcea în două ițe, iar pânza se diferenția, după întrebuințări, în trei categorii: fină - pentru cămăși și giulgiuri, intermediară - pentru îmbrăcăminte exterioară; și groasă - pentru saci. Această adevărată tehnologie era prezentă și în gospodăriile de pe teritoriul comunei noastre, fiind indispensabilă asigurării materiei prime pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țesut în casă, când se măsurau cu bata de încins, în diagonală, distanțele dintre extremitățile celor două părți care trebuiau să fie egale pentru ca pânza să nu facă „chisc’’. Se fixa războiul cu pene bătute în curmezișuri și se puneau ițele pe „scripeți”. Apoi se dădea prin ițe, procedeu ce presupunea trecerea fiecăruia dintre fire prin cele două sau patru ițe, după care se dădeau și printre dinții spetei. La aceste operațiuni participau două persoane, una dădea firele, iar cealaltă le
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bata de încins, în diagonală, distanțele dintre extremitățile celor două părți care trebuiau să fie egale pentru ca pânza să nu facă „chisc’’. Se fixa războiul cu pene bătute în curmezișuri și se puneau ițele pe „scripeți”. Apoi se dădea prin ițe, procedeu ce presupunea trecerea fiecăruia dintre fire prin cele două sau patru ițe, după care se dădeau și printre dinții spetei. La aceste operațiuni participau două persoane, una dădea firele, iar cealaltă le trăgea cu acușorul. Firele trecute prin ițe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să fie egale pentru ca pânza să nu facă „chisc’’. Se fixa războiul cu pene bătute în curmezișuri și se puneau ițele pe „scripeți”. Apoi se dădea prin ițe, procedeu ce presupunea trecerea fiecăruia dintre fire prin cele două sau patru ițe, după care se dădeau și printre dinții spetei. La aceste operațiuni participau două persoane, una dădea firele, iar cealaltă le trăgea cu acușorul. Firele trecute prin ițe și prin spată erau legate de sulul din față. După ce se țeseau câteva
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ițe, procedeu ce presupunea trecerea fiecăruia dintre fire prin cele două sau patru ițe, după care se dădeau și printre dinții spetei. La aceste operațiuni participau două persoane, una dădea firele, iar cealaltă le trăgea cu acușorul. Firele trecute prin ițe și prin spată erau legate de sulul din față. După ce se țeseau câteva rânduri, însemna că „s-a prins gura pânzei”. Cel care intra în casa unde era un război de țesut, după ce saluta, făcea următoarea urare: „Crească-vă rostul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
când era copilă de școală și era solicitată s-o ajute la țesut pe mama sa, Elena Savin: „Eu fiind cea mai mare dintre surori, mama, pricepută în ale țesutului, mă avea de mare ajutor la învelit, la datul prin ițe și spate, când urmăream cu mare atenție să nu sar un „coclet” sau dinte, la mutatul furceilor și la făcutul țăghiilor. Atunci când mi se făcea foame, biata mama, cu mâna pe treabă la război, îmi spunea: „Lasă, mamă, să treacă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pentru a fixa coloranții pe țesături, se foloseau următorii mordanți 1 borș de putină, oțet de vin, piatră acră, leșie și piatră vânătă. Astăzi se țese din ce în ce mai puțin, femeile lucrând în război așternuturi de pat în mai multe zeci de ițe, codare și velințe 2. Renumite pentru meșteșugul țesutului erau Elena Sandu. și Elena Savin. Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
părăsit în favoarea stilului naturalist reprezentat de flori și ornamente vegetale. Din punct de vedere cromatic, avem de-a face cu culori având tonuri stridente, uneori chiar țipătoare. Țărăncile din aceste sate știau să țese cu mult meșteșug covoare în două ițe, cu două fețe, în tehnica denumită în literatura de specialitate „chilim” (un fel de broderie făcută cu fire de lână sau de mătase pe etamină sau pe canava). În evoluția lor ornamentală, aceste țesături au avut mai multe etape: cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
războaie mondiale și după aceea până la colectivizare, femeile din satele noastre au țesut fețe de plapumă, cearșafuri de pat și de culme, ștergare de uz gospodăresc și pentru împodobit pereții. Acestea din urmă erau țesute în două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute în două sau patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau bumbac, cu câteva dungulițe la capete. Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de culme, ștergare de uz gospodăresc și pentru împodobit pereții. Acestea din urmă erau țesute în două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute în două sau patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau bumbac, cu câteva dungulițe la capete. Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele de icoană și cele de oglindă, pe care erau brodate cu roșu și negru ornamente geometrice, flori
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de textile necesare în gospodăria țărănească. Atât portul femeiesc, cât și cel bărbătesc se caracterizează prin strălucirea albului imaculat al cămășilor și prin sobrietate datorită ornamentației reduse. Specific local este preferința pentru ornamentarea obținută în tehnica țesutului în mai multe ițe, de la țesutul în două, trei, patru și cinci ițe folosit la textilele de interior și de port, la macaturile și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cât și cel bărbătesc se caracterizează prin strălucirea albului imaculat al cămășilor și prin sobrietate datorită ornamentației reduse. Specific local este preferința pentru ornamentarea obținută în tehnica țesutului în mai multe ițe, de la țesutul în două, trei, patru și cinci ițe folosit la textilele de interior și de port, la macaturile și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este preferința pentru ornamentarea obținută în tehnica țesutului în mai multe ițe, de la țesutul în două, trei, patru și cinci ițe folosit la textilele de interior și de port, la macaturile și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net de cele ale „cojanilor” La bâlciurile periodice de la Bărboasa, hora dornenilor se distingea de cea a răzeșilor prin portul specific
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lărgimea subțiorii. Mânecile se terminau cu manșetă sau cu brățări cu gumă, formând volănașe cu garnituri de dantelă. Părțile componente sunt încheiate „în cheiță” 7 cu ață de mosorel. Cămașa bătrânească este ornamentată în război, în tehnica alesului în cinci ițe, cu ornamente din romburi, din bumbac mai gros, ușor reliefate, intercalate cu vârste de borangic (o preocupare constantă în industria casnică o constituia și creșterea viermilor de mătase). Pe piept și pe umeri, pe suprafața de prindere a mânecilor de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de prindere a mânecilor de platcă 1 se coseau mulți creți, numiți „faldări” sau „faldări înnodați”. Peste cămașă, femeile și fetele purtau ilic alb de lână, împletit în „sadea”. Fâsta în feluri (androcul) acoperea poalele cămeșoiului, fiind țesută în cinci ițe, cu două sau trei „bențe”2, încrețită la bata de sus și foarte largă. Fusta, croită dintr-un lat și jumătate de pânză, era învârstată 3 cu roșu, verde și negru, predominând culoarea roșie. Peste fustă se purta pestelca din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
croită dintr-un lat și jumătate de pânză, era învârstată 3 cu roșu, verde și negru, predominând culoarea roșie. Peste fustă se purta pestelca din lână de culoare naturală, cu falduri la bata de sus țesută în patru sau cinci ițe învârstate. Pestelcile mai recente erau confecționate din pânză de bumbac, cumpărată din comerț. Femeile se încingeau cu bete înguste, de până la 5 cm lățime, cu o lungime până la 2 m. Betele pentru purtat erau simple, pe când cele de sărbătoare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lucrase prea mult și năzuia pentru repaus. Au fost speranțe de însănătoșire, medici mari veniți din centrele Apusului să lecuiască pe domnitorul neîncoronat al Rusiei dar totul a fost în zadarʺ... ...Ziarul, tot după obiceiul timpului, avea ș i Fo ița în care se publicau de toate... Iată ce se scria în Foița la Cuvântul Țărănimii din 5 august 1934: „Despre Tezaurul român de la Moscovaʺ preluând afirmațiile din lucrarea „T ezau rul român de la Moscovaʺ scrisă de Gr. Romașcan la Cartea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
marii artiste Tamara Buciuceanu Botez, care nu făcea niciodată rabat la calitate, întotdeauna intransigent dar corect, chiar dacă și după zece ani de la absolvire le mai vorbea întâlniților despre romanul stalinist „Așa s a călit oțelul” de N. Ostrovski; Ion Bujen iță, profesor de matematică ce se străduia să i învețe obiectul pr etențios și care, după ce avea deficiențe de comunicare cu elevii se mai și fâstâcea dacă avea inspecții; domnișoara Floarea Irimescu, tot profesoară de matematică „zveltă, nu prea înaltă, brunetă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]