3,770 matches
-
obligați să macine la moara proprietarului care le dădea pământ în folosință. Această situație a durat pânăă la eliberarea și împroprietărirea țăranilor, la 1864. În Lunca a funcționat moara boierilor Rosetti, o moară purtată de forța apei adunată într-un iaz mare, despre care își mai aminteau cei bătrâni prin 1960-1970. Moara lui Rosetti de la Lunca trebuie să fi funcționat după reforma agrară din 1864 și toate muncile pentru funcționarea și întreținerea morii erau făcute de clăcași. În amintirea oamenilor a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care funcționa moara. Urmașii lui s-au integrat 210 societății românești și satului Lunca, îndeplinind, pânăă la vânzarea moșiei Dobreana, funcția de oameni de încredere ai proprietarului Sterian. Pentru morile acționate de forța apei, exista pericolul ca iarna să înghețe iazul, iar vara, pe secetă, să rămână insuficientă apă ca să poarte moara. Înainte de primul război mondial au funcționat în Lunca, pe dealul dinspre est de sat (de la fosta crâșmă a lui Cojocaru în sus, pe deal) două mori de vânt. Una
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dependenți. Acești țărani dependenți trebuie să fi locuit în sat sau înafara satului, dar ei nu sunt amintiți. De asemenea, nu ne putem imagina o gospodărie răzășească cu zeci și chiar sute de hectare de teren, cuprinzând țarini, fânețe, bălți, iazuri, vii, mori, vite mari, cai și oi fără argați, slugi și chiar robi. Nici boierii n-au declarat numărul țăranilor dependenți așezați pe moșie, încât chiar și atunci când s-a făcut un recensământ mai cuprinzător în 1772+17731774, n-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal, unul peste altul, și pari de stejar, iar în jurul ogrăzii, grădina, îngrădită cu gard de nuiele, cu pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un teren zisă „coada iazului”, proprietatea lui Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi, 5-6 goldani (varietate de pruni cu fructul rotund și dulce) și 5-6 perji (fruct alungit care se desfăcea ușor de pe sâmbure). În colțul dinspre sud-vest al gospodăriei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ușor de pe sâmbure). În colțul dinspre sud-vest al gospodăriei era un izvor din care tata, săpânăd 1,5m și pietruindu-l a făcut o fântână și azi în bună stare (1970). Alături erau alte izvoare unde tata a făcut un iaz mică cu pește. Între timp iazul s-a mâlit și se cunoaște numai locul unde a fost. Lângă iaz era un pădureț altoit cu crengi de măr și de păr; așa că acel pădureț face și mere și pere. Tata nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sud-vest al gospodăriei era un izvor din care tata, săpânăd 1,5m și pietruindu-l a făcut o fântână și azi în bună stare (1970). Alături erau alte izvoare unde tata a făcut un iaz mică cu pește. Între timp iazul s-a mâlit și se cunoaște numai locul unde a fost. Lângă iaz era un pădureț altoit cu crengi de măr și de păr; așa că acel pădureț face și mere și pere. Tata nu se culca niciodată seara până nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pietruindu-l a făcut o fântână și azi în bună stare (1970). Alături erau alte izvoare unde tata a făcut un iaz mică cu pește. Între timp iazul s-a mâlit și se cunoaște numai locul unde a fost. Lângă iaz era un pădureț altoit cu crengi de măr și de păr; așa că acel pădureț face și mere și pere. Tata nu se culca niciodată seara până nu se închina spunând toate rugăciunile. De la el am învățat „Tatăl nostru”. Când m-am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de aur În masa ei Înghețată, intona Eleanor către copacii care formau scheletul trupului nopții. Nu e totul ca o lume de fantome? Dacă poți să-ți convingi calul să ridice picioarele, hai s-o tăiem prin crâng, În căutarea iazurilor tainice. - E trecut de unu și o să intre diavolul În tine, a obiectat el, iar eu nu știu destule despre cai ca să mân unul În Întunericul ăsta ca smoala. - Taci din gură, prostule! a șoptit ea, parcă fără nici o legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
zdrențuite-n spume, Din rodul în dospire se desfăcea trândav, Un vis de desfătare, un vis sătul și grav De lucruri presimțite abia, dar fără nume. Încât, cu pași nesiguri, cu trupul dus agale Și mintea stătătoare ca undele în iaz, Într-un târziu, când ziua trecuse de amiaz Împovărat de simțuri, mult istovit de cale, Mă pomenii în fața stingherului din luncă, Sălbatecului arbor întrezărit prin geam. Părea trudit și vârstnic... Un noduros mărgean Încununat cu alge, un trup răpus de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
furnica. Și dârdâind sub brumă și colții de migdale Rahatul părea urmă de-ngheț după topit. Un candel cât o nucă, prin perne de halvale, Dormea-n trandafiriul lui șters și aburit. (Răsfrîngeri vechi... Cuvântul nencăpător nu poate Să zică iazul verde ce-mi tremurați și-acum... Biet turc legat de biete cleștare...) Dintre toate, El candelul mi-alese, apoi, adus a drum, Porni mânat de seară și înghițit de cale, Târând opinca-ntoarsă și creață, fără spor, Cădelnițând din coșul cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Dacă este epigramă, Rimelor le dă valoare” Cele câteva fabule, sonete și rondeluri se înscriu în aceeași tonalitate umoristic-satirică, vizând demagogia, traseismul politicienilor, nepotismul sau alte defecte omenești: „Fabula cu pile” are ca personaje două broaște care-și dispută un iaz din Sectorul Doi, una din ele cu pile la Domnul Broscoi, cealaltă susținută numai de un nufăr, sfârșind înhățată de o barză. Morala: „Uite-te în spate // Dacă n-ai nimic // Fă-te mai mic // Titlul fabulei „Nasul și prăjina
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
populare la aniversări și sărbători. Lucrul acesta a atras mulți turiști străini, ceea ce a adus belșug în viața sătenilor, dar și un schimb cultural între etnii. Pentru că verile erau foarte călduroase, prințesa i-a îndemnat pe săteni să-și facă iazuri în fundul curților pentru pești, dar și pentru scalda copiilor. În câțiva ani, locuitorii acelei localități au ajuns bogați, fericiți, prietenoși și comunicativi, păsându-le unora de alții, ceea ce se cheamă Spiritul de solidaritate uman. Oameni din alte sate au venit
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
buzduganul vei prelua comanda în locul meu. - Aș fi onorat, dar până atunci este nevoie de tine. Când trupul ți se va înmuia, ne vei fi de folos prin sfaturile tale. - Atunci arată-ți curajul și să tragem o raită până la iaz. Să nu ne abatem de la drum indiferent de ispite. Cei doi se afundară în adâncurile codrului, iar ceilalți oșteni rămaseră în așteptare. După o goană nebună ajunseră la marginea iazului și mare le fu uimirea, când zăriră în mlaștină leșurile
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Atunci arată-ți curajul și să tragem o raită până la iaz. Să nu ne abatem de la drum indiferent de ispite. Cei doi se afundară în adâncurile codrului, iar ceilalți oșteni rămaseră în așteptare. După o goană nebună ajunseră la marginea iazului și mare le fu uimirea, când zăriră în mlaștină leșurile cailor din care câțiva corbi se înfruptau croncănind la drumeții nepoftiți. Se înfiorară atât de spectacol cât și de ce se întâmplase noaptea trecută spre plăcerile și deliciul vicleanului. Fără să
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
deliciul vicleanului. Fără să zăbovească, făcură cale întoarsă în galop până la poarta cetății. Căpitanul Preda porunci celor prezenți să-și strângă în grabă lucrurile de valoare și să părăsească fără zăbavă așezarea și pădurea. Oștenii se supuseră, bănuind că la iaz se petrecuse o tragedie groaznică. Peste două zile, Preda însoțit de Mircea Potcoavă și încă doi călăreți, porniră în zori cu durerea în suflet spre ținutul Severinelor cu trista veste a dispariției principelui și a fiului său cel mare, moștenitorul
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Bran. Râsetele se aud de afară, din stradă, pentru că nu ai cum să nu râzi de acești mari maeștrii ai gagurilor, mai cu seamă că, este știut, domnișanii au simțul umorului. Și în Parcul comunal, așezat între Râul Doamnei și iazul lui Nae Ionescu, e multă zarvă. Pe băncile din lemn ce străjuiesc aleile se odihnesc, în frumoaele lor costume naționale, supraveghind câte un nepoțel, cei de vârsta a doua. Mai sorb, din când în când, bătrânește, câte o halbă de
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
și astăzi, salonul și dependințele din curte fiind intacte) O șatră mare adăpostea butiile din stejar unde se depozitau prunele pentru borhot, dar și un fel de garaj pentru mașină. Apoi grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de mare. Pe iaz o roată ce punea în funcțiune cazanul de țuică. O frumusețe! Mai sus - stăvilarul Bârzu - unde se încâlceau bilele și buștenii ce pluteau din munte - cel mai
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
butiile din stejar unde se depozitau prunele pentru borhot, dar și un fel de garaj pentru mașină. Apoi grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de mare. Pe iaz o roată ce punea în funcțiune cazanul de țuică. O frumusețe! Mai sus - stăvilarul Bârzu - unde se încâlceau bilele și buștenii ce pluteau din munte - cel mai ieftin transport. Aici îi așteptau bilarii și țapinarii căutând semnele încrustate cu barda
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
înseamnă mare lucru, au tăria de a spune în continuare un NU hotărât. La doar 10 kilometri de Roșia Montană, se află dovada palpabilă a urmărilor pe care exploatarea irațională și haotică a aurului le pot avea asupra mediului înconjurător. Iazul de decantare din Roșia Poieni este otrăvit, iar concentrațiile depășesc cu mult limitele admise de normele europene sau chiar românești. Zona va trebui reconstruită ecologic, ceea ce implică cheltuieli imense, dar acestea sunt necesare pentru a salva și a reduce la
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
crini, și au o toamnă imensă luminată în piept, de parcă sufletul le-ar fi un nor auriu care emană efluvii. Cu zâmbetul lor înălțându-li-se pe chip tot timpul ca un porumbel, care le face ochii vii ca niște iazuri limpezi în cap, au tot timpul o vorbă bună pentru tine. Dacă ai nevie de ceva, sau, Doamne ferește, te afli într-un impas, îți sar ei în ajutor, fără să mai aștepte să-i rogi, pentru că îngerii lor ajutători îi
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
șoptește tainic Demiurgul: „Veghează-i umbra ațipind pe-o carte...” CÂND CURCUBEIELE VOR SCRIE-AMURGURI Când curcubeiele vor scrie-amurguri, Smaralde înflorind sclipiri prin iarbă Desprinde-ți gândul din trăirea oarbă Zăgăzuită-n bocetul din burguri. Privirea-ți scaldă-n limpezimi de iazuri, Pe pleoape moi purtând oglinzi de rouă Când se-nroșesc sub strai de lună nouă Mușcatele-amorțite pe pervazuri. Așteaptă, sub o ploaie de narcise, Să zemuiască-n mâna ta un mugur, Când buzele-ți vor aromi a strugur Din via
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
plecat cu autoturismul fiului nostru un model Opel Astra. Ziua începuse cu un soare palid care însă avea să-și revină în forță în zilele următoare. Ieșim din cartierul nostru Orașul Nou și din Moldova Veche. Primele priveliști sunt ale iazului de decantare acum secat și devenit un pustiu arid. Norocul locuitorilor din zonă este că acest iaz este înconjurat de plantațiile de lozioară și salcâmi care nu lasă să se extindă nisipul. Podul peste care trecem râul Boșneagului unul din
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
avea să-și revină în forță în zilele următoare. Ieșim din cartierul nostru Orașul Nou și din Moldova Veche. Primele priveliști sunt ale iazului de decantare acum secat și devenit un pustiu arid. Norocul locuitorilor din zonă este că acest iaz este înconjurat de plantațiile de lozioară și salcâmi care nu lasă să se extindă nisipul. Podul peste care trecem râul Boșneagului unul din afluenții locali ai Dunării este ascuns acum de o zonă acoperită de arbuști și nu se observă
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
lut, de lậngă icoana, s-a adunat, domnule Ioane, toata durerea și credința Lumii - măcar, în ultima-ți ruga, pre limba patriarhului Deceneu, miluiește, încă, si vânturile și valurile... și toarnă, bunule mirean, în prea- sfậntul pocal, aghiasmă dintr-un iaz verde, pe obrazul de fecioara, de martir, pe rană eternei dimineți. Referință Bibliografica: Elogiu candelei / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ELOGIU CANDELEI de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366955_a_368284]
-
o panglică șerpuitoare asfaltată, acompaniată în lungul ei, de o parte și de alta, de tufe tunse simetric și egal ale cine știe căror esențe exotice. Ambele comori ale arhitecturii japoneze tradiționale amplasate aici sunt reflectate tremurând în undele unui iaz din apropiere și la care ajungem traversând Podul Dorinței (Wishing Bridge), prevăzut cu arcade, iar toate privite de pe înălțimile unui tăpșan de alături, par că formează un cerc vegetal perfect, pigmentat de o vegetație abundentă. Pe o întindere relativ strâmtă
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]