3,664 matches
-
creștin, ba chiar a și conceput și redactat o ”Constituție creștină republicană”, în care și-a permis în numele poporului să decidă forma de guvernământ, ba chiar și confesiunea religioasă a poporului, iar acum îl preocupă definiția omului. Păi, domnule profesor IC, dacă Dumnezeu și-a încununat creația făcându-l pe om după chipul și asemănarea Sa - ce, Doamne iartă-mă, altă definiție ar mai putea să primească omul? Poți, cel mult, să definești omul creat prin cinci feluri de oameni, respectiv
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
Or, se știe deja, și s-a demonstrat științific că, pe ”scara creaturală”, numai în începutul Eonului mesianic există o evoluție naturală în știința viului, bine stabilită de Dumnezeu la Facerea Lumii în Ierarhia Luminii și în Ierarhia Întunericului. Onor IC, hotărâți-vă și domnia voastră, măcar în ultimul ceas, de care ierarhie aparțineți, pe ”scara creaturală”. Dar asta numai în cazul în care nu aparțineți deja de o altă specie umană, care vrea cu orice preț să-și încununeze propria lui
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
ai obținut ce ai vrut de la ea. Cunosc acest sentiment destul de bine de la altele. - De la surorile tale, vrei să spui... - Da, de la surorile mele, care-i treaba ta cu ele? Ce nu-ți place la ele? - Mie, nnu... am nim.. ic cu ele, ce să am! - Am jurat în fața icoanei Maicii Domnului că nu voi fi niciodată ca ele. Cine dorește să guste din fructul oprit, să mă duca mai întâi în fața preotului și al altarului și apoi poate beneficia de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
panului Isaia, credința panului Duma al lui Limbădulce și a fratelui său, pan Mircea, credința panului Lazor și a fratelui său, pan Stanciul postelnic, credința panului Cozma și a lui Șandru, și credința panului Vitolt, credința panului Bălo<ș> ceașn>ic, credința panului Berendei stolnic, credința panului Fîrău, credința panului Manoil Grecu, credința panului <Alexandr> u spătar, credința panului Boguș și a fratelui său, pan Pașco, credința panului Hodco de la Mamurinți <și a fratelui>1 său pan Leu, și a copiilor
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
al doilea război mondial. Erau lucruri de care lumea știa, dar nu atât de intens și artistic pus în valoare că în spectacolul respectiv. Rep: Ce va amintiți din acea montare? Cum era scenă, cum era scenografia, cum era atmosfera? IC: Practic podiumul sălii de la Grădina Icoanei era scenă pentru toate momentele, pentru toate scenele piesei, astfel încât era un spectacol deschis, fără ascunzișurile de culise ale teatrului clasic, un spectacol-manifest, spectacol-dezbatere, folosind numai destine umane în conjunctura istorică reală din care
Aniversare Radu Penciulescu VICARUL la TVR2, luni 25 mai, ora 19:10 () [Corola-blog/BlogPost/339392_a_340721]
-
des documentalistes scolaires. Colloque Sciences, médias et société. École normale supérieure de lettres et sciences humaines, Lyon, 15-17 juin 2004. Disponibil: http://sciences-medias.ens-lsh.fr/article.php3?id article=55 Riondet, O. (2007a). Validation et pertinence de l’information. Thema -ț’IC. Rencontre université professionnels de l’IUT de Strasbourg. Riondet, O. (2007b). Le journalisme à travers deux sites d’archives ouvertes. Revue Communication, Canada, 26(1). Riondet, O. (2007c). Leș éthiques du Sommet mondial pour la société de l’information (SMSI
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
Înainte de a sosi în Canada i-am propus un mic interview. MM: Stimate Domnule Ion Crețeanu, vă rog să vă prezentați cititorilor noștri. Ce ne puteți spune despre unde v-ați născut, unde ați copilărit și unde vă sunt rădăcinile? IC: Nu pot spune că am "văzut lumina zilei", fiindcă m-am născut într-o seara de joi, spre miezul nopții (ca-n cântecul bătrânesc), pe opt ianuarie, 1959 , în dispensarul comunei Voineasa, judetul Olt. Mămica mea spune că era o
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
mama împăratului roman Galeriu (Galer, Doamne, lerui, ler). Mai sus de satul meu, pe Olteț, veghează întru credință străveche mănăstirile de la Măinești și Călui. Aici stau înfipte rădăcinile mele! MM: Vă rog să ne vorbiți despre pasiunea Dvs. pentru muzică. IC: Cântările acestor locuri s-au dizolvat în mine, mi-au intrat in fiecare celulă și nu mă vor părăsi până la cea din urmă suflare: triluri de privighetori,de cuci și ciocârlii; doine din fluier și din caval; susur tainic de
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
Ei îmi sunt modele de curăție sufletească, puritatea interpretării lor mă urmărește pretutindeni. Fără ei, structura mea sufletească ar fi fost searbădă, ștearsă. Săracă. MM: Ce v-a atras la cântatul din cobză? Câți cobzari mai sunt activi în țară? IC: Să fi avut vreo cinci-șase anișori, când, mirat peste masură, l-am văzut pe Crețeanu Marin (Marin al lu' Săraru, văr cu tăticul meu), mângâind cu patimă corzile unei cobze. Peste șaptesprezece ani, student fiind, l-am intâlnit la Craiova
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
a "virusat" pentru toată viața. Pentru sufletul lui, plecat in 1985, aprind câte-o lumânare, așa cum aprind pentru cei de care sunt legat, vii sau morți. MM: Ați putea numi câteva piese din folclorul nostru care vă ung la inimă?... IC: Am peste o sută de nestemate care-mi sunt foarte dragi. Nedrept ar fi să-ncerc o enumerare. Mustește de adevăr și lumină creația noastră tradițională, vă așteaptă să-i descoperiți caratele împreună cu noi. Poate, vreodată vom avea suficient răgaz
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
creația noastră tradițională, vă așteaptă să-i descoperiți caratele împreună cu noi. Poate, vreodată vom avea suficient răgaz să dezvoltăm mai mult această temă. Vâna creatoare a neamului nostru nu se va usca niciodată! MM: Cum vedeți viitorul muzicii populare românești? IC: V-aș invita să facem distincția clară între muzica populară și creatia tradițională, având ca sursă de inspiratie vatra satului. Muzica populară cuprinde mulțimea făcăturilor de prost gust, care azi ne bombardează ochii și urechile. Cântarea țărănescă a trecut prin
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
mulțimea făcăturilor de prost gust, care azi ne bombardează ochii și urechile. Cântarea țărănescă a trecut prin sita timpului, a străbătut veacurile și a ajuns la noi, fiind șlefuită continuu, având caracter anonim. MM: Cum se pot susține tradițiile strămoșești? IC: Cântările noastre valoroase vor fi salvate de personalități dispuse la sacrificiu. Sunt ferm convins că vița noastra nobilă va scoate mereu la iveală astfel de luptători. Când vorbește, domnul Crețeanu își strânge cobza la piept. O mângâie. Bardul poartă opinci
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
nici un fel de activitate culturală până în 2012. 2012 - 2015. În această perioadă încep să particip activ la manifestația culturală a comemorării UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE - CONTRIBUȚIA LUI IOAN DIMITRIU. Această manifestare are loc an de an la 24 Ianuarie, unde Pr. Ic. Stv. Mihai IAGĂRU este gazdă. În 2014 reîncep să scriu, concomitent descopăr grupul de pe facebook: “TERAPIE PRIN POEZIE”. Aici îl cunosc pe poetul și prozatorul Romeo Tarhon pe care il apreciez în mod deosebit și-l stimez pentru tot sprijinul
CV LITERAR de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342951_a_344280]
-
Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” • Cercetător științific, dr. Viviana Milivoievici, Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” • Drd. Adela Popa, șef Serviciu Cultură, Consiliul Județean Timiș • Conf. univ. dr. Lucian Ionică, director TVR, Studioul Timișoara • Pr. ic. stavr. Zaharia Pereș, consilier eparhial, Mitropolia Banatului • Muzeograf Ion Traia, Muzeul Satului Bănățean Obiectivul major al Congresului este acela de a stimula interesul comunității științifice în privința istoriei presei, de a încuraja cooperarea și crearea unei rețele de cercetare în acest
CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE ISTORIE A PRESEI 14-16 APRILIE 2016 de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342938_a_344267]
-
nici un fel de activitate culturală până în 2012. 2012 - 2015. În această perioadă încep să particip activ la manifestația culturală a comemorării UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE - CONTRIBUȚIA LUI IOAN DIMITRIU. Această manifestare are loc an de an la 24 Ianuarie, unde Pr. Ic. Stv. Mihai IAGĂRU este gazdă. În 2014 reîncep să scriu, concomitent descopăr grupul de pe facebook: “TERAPIE PRIN POEZIE”. Aici îl cunosc pe poetul și prozatorul Romeo Tarhon pe care ... Citește mai mult La data de 23 August 1995, în municipiul
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
nici un fel de activitate culturală până în 2012.2012 - 2015. În această perioadă încep să particip activ la manifestația culturală a comemorării UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE - CONTRIBUȚIA LUI IOAN DIMITRIU. Această manifestare are loc an de an la 24 Ianuarie, unde Pr. Ic. Stv. Mihai IAGĂRU este gazdă. În 2014 reîncep să scriu, concomitent descopăr grupul de pe facebook: “TERAPIE PRIN POEZIE”. Aici îl cunosc pe poetul și prozatorul Romeo Tarhon pe care ... IX. AFORISME ÎI, de Alexandru Enache , publicat în Ediția nr. 1756
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
Cartea Moldovenească, 1991) Acelaș mare slujitor al Domnului și al Neamului, părintele Vasile Țepordei, mărturisește: „O dată cu apariția cărturarii își transmit gândurile lor pe hârtii, transmițându-le întregului popor al provinciei. Inițiatorii și conducătorii sunt: ieromonahul Gurie, pr. Partenie și venerabilul ic. Mitrofor Constantin Popovici. Aici își fac școala toți scriitorii și poeții români basarabeni, în frunte cu regretatul Alecu Mateevici... Ieșind ziarul , el e condus tot de foștii elevi ai Seminarului. Cu un cuvânt, tot ceea ce s-a făcut pe terenul
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
acest deziderat după 19 veacuri, Bunul Dumnezeu aduce solia Bunei Vestiri a împlinirii Basarabiei sfinte. Limba sfântă a dulcelui Emin s-a întrupat cu Limba Noastră a lui Mateevici în Luminătorul- Ieromonahului Gurie Grosu, al Părintelui Partenie și al venerabilului Ic. Mitrofor Constantin Popovici- Farul cărturarilor moldoveni. De aceea când Limba sfântă e înlocuită cu cea rusă în școală, Rugul ei viu a ars în altarul Bisericii: „Pentru ca să fim drepți, grăiește Părintele Țepordei, principalul naș al Unirii a fost Biserica basarabeană
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
noi am trăit într-o lume amorală, fără modele demne de urmat, și am supraviețuit atunci doar prin talent și prin cultură, așa cum bine afirma prin anii ’90 actorul Ion Caramitru într-un interviu la TV cu regizorul Andrei Șerban, IC reproșându-i lui AȘ în direct la TV că, în timp ce AȘ monta piese de prestigiu la Teatrul “La Mama” din New York, IC repeta în frig la Teatrul “Bulandra” în București piese de teatru de “samizdat” și se lupta cu cenzura
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
așa cum bine afirma prin anii ’90 actorul Ion Caramitru într-un interviu la TV cu regizorul Andrei Șerban, IC reproșându-i lui AȘ în direct la TV că, în timp ce AȘ monta piese de prestigiu la Teatrul “La Mama” din New York, IC repeta în frig la Teatrul “Bulandra” în București piese de teatru de “samizdat” și se lupta cu cenzura comunistă. La care AȘ i-a dat replica lui IC spunându-i tot atunci: “Și tu ai avut posibilitate să pleci din
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
în timp ce AȘ monta piese de prestigiu la Teatrul “La Mama” din New York, IC repeta în frig la Teatrul “Bulandra” în București piese de teatru de “samizdat” și se lupta cu cenzura comunistă. La care AȘ i-a dat replica lui IC spunându-i tot atunci: “Și tu ai avut posibilitate să pleci din țară, dar n-ai înhățat șansa la timp”. Deci, asta era: șansa în viață trebuie înhățată la timp, căci este doar o iluzie că șansa trece de mai
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
pagina de gardă care ne proiectează și pe noi, cei prezenți, dintr-un trecut bogat în fapte de jertfă pentru neam și pentru limbă, într-un viitor plin de semnificații. Volumul beneficiază de un remarcabil cuvânt înainte realizat de Pr. Ic. Stavr. Radu Botiș - un împătimit al cuvântului scris, el însuși autor de cărți de înțelepciune, dar și de două argumentații ale autorilor lucrării, Preot Ilie Bucur Sărmășanu și prof. Rozalia Brândaș. Intervenția părintelui iconom stavrofor Radu Botiș se intitulează: „Picuri
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
cu toate asigurările cari neagă orice însemnătate politică acestei vizite; ba tocmai din cauza acestor asigurări ni se impune această întrebare, fiindcă România nu este o țară {EminescuOpXI 289} indiferentă, ale cărei destinuri viitoare ne-ar putea fi fără interes este icul ce a fost intercalat între slavii de nord și cei de sud, între protectorul rusesc și clienții lui din Peninsula Balcanică, spre a fi un obstacol panslavismului; este stațiunea prin care trebuie să treacă Rusia în drumul ei spre Constantinopol
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
greu să ghicim acest scop. Principele Carol al României dorește să sondeze intențiunile Austro-Ungariei și ale Germaniei față cu el și cu țara lui, spre a-și aranja în conformitate atitudinea sa față cu Rusia. Tendența Rusiei de a înlătura icul român, ce o împiedecă a întinde mâna slavilor din Balcani, nu este străină Domnitorului român; el a suferit de la dânsa amărăciuni grele. Garanția europeană pentru integritatea României s-a arătat acum trei ani că este neputincioasă, căci nimeni n-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
primească cea mai îndrăzneață ingratitudine pentru că la Plevna cu sângele său a scăpat pe ruși de pieire. Atari esperiențe nu le poate dori bucuros pentru a doua oară un stat june și cu vitalitate; el se simte a fi un ic, nu însă un grăunte care să fie zdrobit între pietrile de moară ale slavismului. Să nu ne amăgim a crede că devotamentul și solid[ar]itatea României n-ar avea pentru Austria-Ungaria o valoare considerabilă. Avem noi oare amici în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]