486 matches
-
plecați de aici sunt „mesageri ai unei arte, ai unui avânt de primăvară în poezie”, năzuind să impună specificul bucovinean („atmosfera de nord”, „goticul moldovenesc”) ca model al unității spirituale românești (Liviu Rusu, Pentru un fenomen cultural al Bucovinei, în „Iconar”, Cernăuți, II, 10, 1937, p. 4 și Elemente gotice în cultura Bucovinei, ibidem, 11, 1937, p. 3). Despre munca de redacție și semnificația tipăriturii, Dragoș Vicol unul dintre adolescenții ademeniți acum de „muntele vrăjit” al Poeziei va nota peste mulți
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
dintre cei mai mari poeți pe care-i cunoșteam. Îl iubeam cu toții și era prietenul nostru încă din clasele primare, când îi învățam poeziile pe dinafară. Toți rezumaserăm în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilărie a micului meșter zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "Romînia pitorească" și toți ne amintirăm cu surâsul pe buze întîmplările pline de haz din viața istețului școlar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putință oare ca acest iubit poet să moară? Nu ne venea să credem
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
explicații despre dezvoltarea artei picturale și a unor elemente de arhitectură, precum și câteva obiecte de cult din metale prețioase și broderii migălos realizate, cu înțelesul lor religios. Constatăm, că, în secolul al XVII-lea a sporit numărul meșterilor pietrari, zugravi, iconari, argintari, lemnari și că, ei se grupează în bresle puternice și răspândesc meșteșugul lor în multe părți ale țării și ale lumii. Dacă facem o ierarhie a țărilor române unde sa dezoltat cel mai mult viața artistică, constatăm că Moldova
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
un caracter liturgic, sacramental. Aureola se pune la persoanele sfinte deoarece iradiiază lumină. Pe aureola lui Iisus Hristos apare crucea, ca simbol al jertfei. În unele picturi sunt înscrise literele O W N, care înseamnă - cel ce este atemporal, veșnic. Iconarul nu-și transmite propria idee despre un obiect sau personaj, ci o descriere a ceea ce e de privit, ce a preluat de la martori, e continuat prin el și cei ce-i vor urma. Pe lângă semnificația teologică, pictura moldovenească are și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu sfială înaintea lor, și eram încre dințat că și ei se uită la mine, mă așteptam să‐i aud vorbind, să‐i văd mișcându‐se ridicând mâna să mă binecuvânteze. La zece ani am intrat și eu la un iconar. Da‐era un om sucit, Dumnezeu să‐l ierte, și rar auzeai o vorbă cumsecade din gura lui. Mă punea să mătur, să‐i leagăn copilul, și când vroiam să mă uit și eu cum zugrăvește, mă lua la goană
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
m-am întors de-acolo, în fundul sufletului meu strălucea Divinitatea. Doi ani de zile am pictat în transă numai icoane. Ecourile, reverberațiile picturii noas tre bisericești, toate nostalgiile mele răscolite îmi călău zeau fără oprire pensula. — Pictai în stilul meșterilor iconari? — Nu, făceam icoane abstracte. De aceea m-am temut ca la vernisaj să nu fiu greșit înțeleasă, iar tablourile mele să nu pară vizitatorilor un sacrilegiu. Dar nu a fost așa. Oamenii au simțit că doream să creez stări de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
majorat. În felul ăsta poți să vezi dacă potrivește ori nu potrivește la tine. Ca o cheie la ușă. Dacă nu se potrivește, schimbi. I-ar fi plăcut să Îl cheme Képiró, cel care „scrie” pictura, cum făceau miniaturiștii și iconarii din mânăstiri. Pe vremuri. Pentru că el a văzut și simțit lumea Întotdeauna ca un pictor. Altfel n-ar fi băgat de seamă că sângele porcilor lua În zăpadă felurite forme: de la crizanteme mari cât verzele la galițe ori capete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
firida“. Impasul era total, așa că am renunțat să ne mai preocupăm de asta și am luat-o cu toții, agale, spre parcare. „De unde ne cunoaștem?“ - l-am Întrebat pe Pătruț. El m-a privit scurt cu o pereche de ochi de iconar rus din secolul al XVI-lea și mi-a răspuns: „Am fost și eu profesor În Teleorman, ne-am mai Întâlnit pe la Inspectoratul județean“. Așa era. Mi-am amintit aproape instantaneu unde, când și În ce postură Îl mai văzusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
biruinți voievodale, atâtea talente necunoscute, atâția tineri merituoși care, înmănunchiați, ar da o bogată eflorescență. Totdeauna au fost începători și publicațiuni care să-i încurajeze.” Patronul spiritual este Mircea Streinul (animator al vieții culturale bucovinene, întemeietor al mișcării și revistei „Iconar”, cu un prestigiu literar în plină ascensiune), căruia i se dedică o pagină chiar în primul număr și care salută nașterea noii publicații dând povețe redactorilor: „Evitând violențele polemice, cultivând poezia înaltelor noastre ceruri și luptând pentru un primat cultural
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
cuvintelor, Timișoara, 1986. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 907; Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 46-57; Olimpia Berca, Portrete. George Drumur, O, 1975, 18; Octavian Nestor, Dicționar, „Pagini bucovinene”, 1984, 10; Cornel Ungureanu, George Drumur și cei de la „Iconar”, O, 1990, 12; Rachieru, Poeți Bucovina, 157-158; Dicț. scriit. rom., II, 157-158. R.B.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
întreagă de poeme în care "pe șevalet somnolează uitate/ culorile", din moment ce autoarea preferă să asculte Chemarea profunzimilor: "Bolnave îmi sunt mâinile,/ sufocate/ de carnea flămândă a zilei/ de nesațiu de noapte// ...// Cu trufia puținătății îngenunchez/ la icoane/ și te chem iconarule/ Din lumea ta, vino!/ Învață-mă umilința/ și cum ai turnat în bronz/ icoane pentru "Clopotul Țar"/ și clopote în icoanele tale" (text inclus în Jocul cu cercuri). Chiar și într-o carte gândită și structurată, integral, ca un omagiu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în culori, de fotograful Hartwig din Bârlad. Tabloul l-am cumpărat de la Tinca Vartic, care stă și azi în bojdeuca lui Creangă din Iași, mahalaua Țicăului de sus. Tinca Vartic mi-a spus că chipul acesta e făcut de un iconar - Mușnețeanu de pe o fotografie a lui Creangă. El semăna bine cu fotografia, dar nu l-a cumpărat nimene, căci arăta prea tânăr și nici ea nu prea a vrut să-l vândă. „că-i singurul odor” ce mai avea de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o primă fază, printr-o ediție anastatică (reproducerea fidelă a ediției originale), două volume însumând numerele din anul 1908 și până în 2008 va apărea în această formă, ediția integrală 354 (Constantin Coroiu). * La Rădăuți colectivul de redacție al retipăritei reviste „Iconar"(Mihai Pânzaru Bucovina) a rezolvat cu succes lipsa de la cititori a colecției din perioada anilor 1935-1938. Începând cu nr.5/1996 redacția retipărește și vechea revistă. * Pe moșia Zorleni, proprietatea M.S. Regele Carol I, la 18 octombrie 1898 s-a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
istorie capătă iz nu atât din deprindere, cât de necesitate, îmbătați de parfumul de epocă, sălășluit la bibliotecă la sala cu „Periodice", unii încercăm să demonstrăm că ceea ce s-a scris, cu mulți ani în urmă,, are încă valabilitate. Revista „Iconar" de la Rădăuți, scoasă prin anii 1935-1938 este reeditată de noul „Iconar" din ...1996. * Liga culturală, buletinul secției Bârlad Liga Culturală, buletinul secției Bârlad, apare trimestrial, editat în perioada 1910‐ 1914, în 16 pagini, la Tipografia Nouă Toriceli Slobozeanu, iar mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de parfumul de epocă, sălășluit la bibliotecă la sala cu „Periodice", unii încercăm să demonstrăm că ceea ce s-a scris, cu mulți ani în urmă,, are încă valabilitate. Revista „Iconar" de la Rădăuți, scoasă prin anii 1935-1938 este reeditată de noul „Iconar" din ...1996. * Liga culturală, buletinul secției Bârlad Liga Culturală, buletinul secției Bârlad, apare trimestrial, editat în perioada 1910‐ 1914, în 16 pagini, la Tipografia Nouă Toriceli Slobozeanu, iar mai târziu la Tipografia Neculai P. Peiu Bârlad. Apărea sub conducerea unui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
, revistă apărută la Plaiul Cosminului (județul Cernăuți), lunar, din martie până în mai 1934, avându-i ca redactori pe Aspazia Munte și pe Neculai Pavel. Ca publicație a Editurii Iconar, al cărei inițiator și conducător era Mircea Streinul, P. încearcă să promoveze literatura bucovineană. Poeziile sunt semnate de Iulian Vesper, George Drumur, N. Tcaciuc-Albu, Aspazia Munte ș.a. Mircea Streinul este prezent cu Însemnări și „răspunde pentru articolele și notele nesemnate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]
-
frecvent la regionalisme plastice, în asezonarea șugubeață a lucrurilor grave („Cimitirule,/ Nu mă duce cu povești/ Că mă împroprietărești/ C-o fîșie de livadă/ În tăcuta ta ogradă...”), dar mai ales în multiplicarea imaginilor, a căror construcție amintește imediat pe „iconari”. Rezultatele sunt uneori notabile: „S-a închis amurgul ca un trandafir. Noaptea mușcă lacom din obrazul serii/ Și peste cătunul cu basme-n chimir/ Își scutură cerul frunzele tăcerii” sau „M-aș vrea-n cătunul meu cu porumbei/ S-adun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
-se în SUA. S-a stins după o suferință îndelungată. În țară, a colaborat, iscălind cu inițiale, cu prescurtări ale numelui sau cu pseudonimul Șerban Barițiu, la foile vâlcene „Oltul”, „Bobi de mărgean”, „Însemnări”, unde a fost și redactor, „Litere”, „Iconar”, „Buna Vestire”, „Revista funcționarilor publici”, „Vremea” ș.a. Reîncepe să scrie în exil, la publicațiile „Drum” (Mankato, Minnesota), „Libertatea” (New York), uneori folosind semnăturile Aron Grămadă sau Silviu Turdeanu; de asemenea, este prezent în câteva numere ale revistei „Mele” (Honolulu). În 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
în Bucovina, apărută în 1865, la Cernăuți. Pe lângă aceasta, Biroul de Informare Bibliografică redactează și o bibliografie a materialelor despre Bucovina, apărute în cărți sau reviste literare din țară. Primul număr al seriei apare în 2006 și prezintă bibliografia revistei Iconar (1935-1937), continuând, în anii următori, cu revistele Bucovina literară (1994-1995) și Pagini bucovinene (1982-1989). Din 2009 se începe redactarea bibliografiei județului Suceava, realizată pe baza a zece publicații apărute în anii '90, conținând secțiuni de editoriale, literatură, istorie, viață culturală
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în jurul relației antagonice centru-periferie, revistele reprezentative din zona de nord a Moldovei: Junimea Moldovei de Nord, Revista Moldovei, Tudor Pamfile. Revistă de limbă, literatură și artă literară, Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, Unu, Junimea literară, Făt-Frumos, Freamătul literar, Iconar. Între lucrările mai recente fundamente pe ideea de localism creator se cuvine amintit volumul lui Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator: o experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare (2006), care reconstituie biografia acestui concept și a mișcării care l-a promovat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
precum accesul în universități sau Academie, au dezavantajat pe regățeni 45. Într-o notă de dispreț, Crainic reclama câțiva ani mai târziu lipsa activității culturale în Bucovina, dar și a unei literaturi a provinciei, în ciuda grupărilor culturale destul de prolifice, precum Iconarul. Replica bucovinenilor a survenit în același cotidian, înfierând literatura decadentă a capitalei și accentuând asupra sobrietății ce caracterizează spiritul și creația moldovenească: Adevărata literatură bucovineană va rămânea tot sobră, moldovenește de sobră, va disprețui surlele și își va urma drumul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Și Eliade percepe provincia ca pe un "tărâm virgin" ce merită explorat de către scriitorii și gazetarii locului ce ar oferi astfel adevărate lecții de "realism al peisagiului natal". În aceeași manieră se exprimă Mircea Streinul care, pornind de la exemplul grupării Iconar, consideră că grupările culturale locale sunt scene de afirmare a valorilor românești într-o manieră mult mai autentică. Prin intermediul intelectualului, centrul și periferia, la un moment dat, se întrepătrund. Interdependența dintre centru și periferie în literatură poate fi explorată și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
În 1930, Rădăuți avea o populație de peste 16.000 de locuitori de diferite naționalități, între care românii dețineau un procent de 35.2 %. De numele acestui oraș se leagă gruparea literară Muguri ce a stat la baza mișcării literare cernăuțene Iconar, dar și Liceul Eudoxiu Hurmuzachi, instituție ce s-a constituit ca factor culturalizator, nu doar pentru elevii săi, ci și pentru restul societății rădăuțene. Cele peste 20 de societăți culturale aparținând nu doar românilor, ci și membrilor altor etnii, au
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și la celelalte școli din Bucovina. Tot din acest an, elevii liceului încep să înregistreze rezultate notabile la concursul "Tinerimea română" și să editeze revista Muguri. În atmosfera culturală întreținută la această publicație se formează viitorii membri ai grupării literare Iconar: Mihai Horodnic, Iulian Vesper, Ionel Negură, Eugen Prelipcean, Filimon Cârdei, Ion Roșca, Constantin Rotariu, Ghedeon Coca, Eftimie Galan 152. Câteva figuri de dascăli sunt evocate, în memoriile sale, de către Iulian Vesper: profesorii de limba română veniți de la Iași, promotori ai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în speranța că "revista noastră va fi un auxiliar prețios al școalei, complectând opera educativă a acesteia"213. Vor semna articole talentații Mihai Horodnic și Ion Roșca, din păcate, cu o viață timpuriu curmată, apoi, viitorii scriitori ai grupării cernăuțene Iconar: Iulian Vesper, Ghedeon Coca, Emil Giurgiuca - colaborator de la liceul din Gherla, Arcadie Cerneanu, Aurel Prelipceanu, Constantin Rotariu, Victor Neculce. Liceenii de la Muguri și-au dedicat primele creații istoriei și naturii moldovenești, satelor și folclorului din zonă, fiind preocupați și de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]