486 matches
-
creștini cred că pasajul din cartea Facerea, capitolul 18, în care Avraam și soția sa Sarra le oferă ospitalitate celor „trei Oameni”, la "stejarul Mamvri", se referă la revelarea Sfintei Treimi: Pasajul este ilustrat de "Icoana Sfintei Treimi" a pictorului / iconarului rus Andrei Rubliov. Singurele versete biblice care fac referire directă la Sfânta Treime sunt . Aceste versete sunt numite Comma Johanneum, ele fiind o falsificare a manuscriselor grecești ale Bibliei, falsificare care a apărut (se zice) pentru prima oară într-un
Duhul Sfânt () [Corola-website/Science/299637_a_300966]
-
al "Institutului Regal de Științe Administrative al României, Școala superioară de documentare și de științe administrative", al "Conservatorului de muzică și artă dramatică" din Cernăuți și absolvent al "Facultății de matematică-fizică" din Timișoara-București. A fost secretar de redacție al revistei „Iconar” din Cernăuți, prim-redactor al revistei „Bucovina literară” din Cernăuți, redactor șef al publicației „Deșteptarea” din Cernăuți, director al editurii „Bucovina literară” din Cernăuți, președintele Cercului „Bucovina literară” din Cernăuți. A fost funcționar la "Mitropolia Bucovinei" și la "Fundațiile culturale
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
novine (Timișoara), Banatul (Timișoara), Bucovina literară (Cernăuți), Cadran (București), Convorbiri literare (București), Cronicar (Cernăuți - Sibiu), Curentul (București), Deșteptarea (Cernăuți - Râmnicul Vâlcea), Die Wahreit (Timișoara), Drapelul (București), Drapelul roșu (Timișoara), Fiii Daciei (New York, U. S. A.), Gând românesc (Cluj), Glasul Bucovinei (Cernăuți), Iconar (Cernăuți), Înnoirea (Arad), Junimea literară (Cernăuți), Lumina (Beograd, Iugoslavia), Luptătorul bănățean (Timișoara), Neuer Banater Zeitung (Timișoara), Orion (Rădăuți), Orizont (Timișoara), Pagini literare (Turda), Plai (Cernăuți), Provincia (Turnu Severin), Revista Fundațiilor Regale (București), Suceava (Cernăuți), Scrisul bănățean (Timișoara), Suceava, supliment literar
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
Gheorghe "Din galeria personalităților timișene", Centrul de conservare și valorificare a tradiției și creației populare Timiș, Timișoara, 1996, p. 110 Siugariu, Ion "Viața poeziei", editura "Marineasa", Timișoara, 1999, (pp. 39, 42, 50-52, 226, 275-278, 307, 331) Diaconu, Mircea A. "Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30", editura "Timpul", Iași, 1999, pp. 165 - 173 Biblioteca județeană Timiș, Birăescu, Aquilina, Zărie, Diana "Scriitori și lingviști timișoreni (1945 - 1999)", editura "Marineasa", Timișoara, 2000, pp. 80 - 81 Berca, Olimpia "Despre maeștri", editura "Mirton
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
lângă bisericuța de lemn construită mai înainte acolo, între anii 1875 și 1879 pe cheltuiala Episcopiei de Gherla. În anul 1928 papa Pius al XI-lea a acordat acestui lăcaș monahal greco-catolic statutul de Sanctuar marian. Prin intermediul școlii de meșteri iconari de la mănăstirea Nicula a pătruns în Transilvania tehnica picturii pe sticlă, acest obicei avându-și originea în Boemia, Austria și Bavaria, zone în care tradiția manufacturilor de sticlărie s-a împletit cu religiozitatea populară catolică. Între artiștii mai cunoscuți care
Mănăstirea Nicula () [Corola-website/Science/298835_a_300164]
-
În prezent Muzeul Brukenthal expune, datorită „Astrei”, majoritatea tablourilor și cartoanelor lui O. Smigelschi. Așa cum se prezenta spațiul artistic transilvănean din secolul al XIX-lea, acesta era o îmbinare dintre două curente reprezentative în pictura bisericească. Primul curent, practicat de către iconarii și zugravii de la sate, reprezentați de către preoți și țărani, era ilustrat de pictura bizantino - română. Cel de al doilea, avea o influență apuseană și el devenise un calapod pentru creația pictorilor de tip academic, tipar ce era caracterizat prin numeroase
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
câteva icoane pe lemn deosebit de valoroase, dintre care două, pictate în jurul anului 1775, pot fi atribuite lui Radu Munteanu (una o reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul, iar cealaltă este un Deisis). Ușile împărătești, frumos sculptate, pot fi atribuite meșterilor iconari din familia Plohod, din Dragomirești, Maramureș.
Biserica de lemn din Sârbi Josani () [Corola-website/Science/308469_a_309798]
-
și Marin Nicolau au făcut supoziții vizavi de o presupunere mai apropiată de adevăr care ar enunța faptul că Barbu Iscovescu ar fi fost un autodidact într-ale picturii, tocmai pentru că fundamentul său artistic s-ar regăsi în îndeletnicirea de iconar și pictor de biserici a tatălui său. După cum se știe, în acele vremuri era de notorietate obiceiul ca meșteșugul de zugrav să se moștenească în mod tradițional din tată-n fiu, ca principală ocupație meșteșugărească. Biografii menționați mai sus, au
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
trei ani (1830 - 1833) peste 120 de lucrări și, remarcabil de precizat, în anul 1836 pictorul Joseph August Schoefft a deschis prima expoziție de pictură din București și din Țara Românească, în sala mare a Colegiului Sfântul Sava. Ucenic de iconar și de pictor de biserici și beneficiar al unei atmosfere artistice în plin avânt, se pare că acesta ar fi modul în care, atodidact fiind, Iscovescu ar fi evoluat artistic în perioada sa de început. Toate opiniile biografilor săi au
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
este confirmată prin numărul mare de portrete. La sfârșitul secolului al XVIII-lea pictorii se diferențiază de vopsitorii de tot felul, astfel ei sunt numiți „zugravii de subțire” iar ceilalți „zugravii de gros”. Pictorii de pe meleagurile României provin din rândul iconarilor, al foștilor pictori de biserici sau din pictorii străini experimentați în țările de unde provin. Portretele realizate de „zugravii de subțire” sunt hieratice, prezentând naivități de desen și în general convenționalism. Spre deosebire de pictură, arta grafică este mai detailată insistând pe realizarea
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
continuitatea plasticii noastre , sau Luchian înnoitorul, dusă la capat împreună cu specialistul riguros care a fost Theodor Enescu . La fel, fervoarea îndărătnica pe care Gherasim a arătat-o constant față de Ion Andreescu, gasindu-i înaintași până departe, în Nicolae Polcovnicu și iconarii de demult, intră în achizițiile salubre ale gustului public. Un regim al adevărului sufletesc, pește convenții parazitare, se desprindea și în expozițiile Studiu, pe care le-am organizat împreună la Timișoara, gazda entuziasta fiindu-ne Coriolan Babeti.Amestecul caracteristic lui
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
sau domnești. Așa numiții zugravi se formau în familiile în care meșteșugul se moștenea din tată-n fiu. De abia în jurul anului 1785 s-au format în Țara Românească primele școli de zugravi, tot în această perioadă au apărut și iconarii. Și zugravii și iconarii au fost de factură laică, meșteșugul lor fiind unul deosebit de rentabil. În plus față de acești artiști, oameni ai pământului românesc, au mai existat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea puțini artiști
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
zugravi se formau în familiile în care meșteșugul se moștenea din tată-n fiu. De abia în jurul anului 1785 s-au format în Țara Românească primele școli de zugravi, tot în această perioadă au apărut și iconarii. Și zugravii și iconarii au fost de factură laică, meșteșugul lor fiind unul deosebit de rentabil. În plus față de acești artiști, oameni ai pământului românesc, au mai existat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea puțini artiști cu studii în străinătate
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
activitatea lui Lecca, exemplu în acest sens fiind analiza lui Nicolae E. Idieru. Este de presupus că pictorul ar fi avut la începutul studiilor sale la Buda unele noțiuni despre pictură, deoarece la Brașov este de notorietate că existau deja iconari și zugravi de biserici. După folcloristul Ion Mușlea, la Brașov ar fi existat și iconari care pictau pe sticlă, mult mai experimentați decât în alte părți ale Transilvaniei. Biserica "Sfântul Nicolae" din Scheii Brașovului era la acea dată deja pictată
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
presupus că pictorul ar fi avut la începutul studiilor sale la Buda unele noțiuni despre pictură, deoarece la Brașov este de notorietate că existau deja iconari și zugravi de biserici. După folcloristul Ion Mușlea, la Brașov ar fi existat și iconari care pictau pe sticlă, mult mai experimentați decât în alte părți ale Transilvaniei. Biserica "Sfântul Nicolae" din Scheii Brașovului era la acea dată deja pictată de către familia de zugravi Popp, în care s-a născut Mișu Popp. În plus, la
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
pânză și s-a dus în camera sa unde s-a rugat Maicii Domnului pentru ca să-i ierte păcatele și să-l ajute să termine pictarea icoanei. Când s-a trezit a doua zi și a ridicat pânza de pe icoană, bătrânul iconar batranul a văzut că pictura era finalizată, chipul Maicii Domnului fiind zugrăvit în chip minunat și nefăcut de mână omenească. Auzindu-se de această minune, au început să vină aici o mulțime de bolnavi în speranța vindecării. Temându-se că
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
tradițiilor locale. Se recunoaște cu ușurință caracterul sătesc al Șcheiului în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăților, care își durau o biografie aparte, fiind nevoiți să reziste cu greutate vitregiilor de tot felul. Icoanele expuse permit aprecieri față de iconarii locali, care se înscriu între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula, Laz, Făgăraș ș.a. Mai jos este redată cronologia școlii așa cum reiese ea din istoricul afișat în interiorul ei:
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
sătesc al Șcheiului în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăților, care își durau o biografie aparte, fiind nevoiți să reziste cu greutate vitregiilor de tot felul. Icoanele expuse permit aprecieri față de iconarii locali, care se înscriu între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula, Laz, Făgăraș ș.a. Mai jos este redată cronologia școlii așa cum reiese ea din istoricul afișat în interiorul ei:
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
Centrului studențesc" din Cernăuți, dând dovadă de cel mai înfocat romanism cu prilejul manifestărilor și congreselor studențești. A organizat primul Congres al Studențimii Bucovinene (1936) și a fost delegat timp de trei ani la Uniunea Studenților. Colaborează intens la revistele "Iconar" (directori Mircea Streinul și Liviu Russu), "Însemnări Sociologice" (Dir. Traian Brăileanu), "Răboj", "Bună Vestire" (director Mihail Manoilescu, căruia îi urmează Dragoș Protopopescu și Toma Vlădescu), "Glasul Bucovinei", "Convorbiri literare" de sub conducerea lui I.I. Torouțiu (1888-1953), "Gazeta Gospodarilor" (editori George Drumur
Vasile Posteucă () [Corola-website/Science/305223_a_306552]
-
până la 60 de călugări, care se nevoiau la Muntele Athos,punând bazele celui mai mare schit românesc de acolo,cunoscut până astăzi ca schitul românesc "Prodromul". Între anii 1852-1866,în timpul lucrărilor de ridicare a schitului "Prodromul",ieroschimonahul Nifon caută un iconar care sa zugrăvească pe lemn de tei o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită.De aceea ,a impus condiții severe pentru cel care se va angaja la executarea lucrării,bunăoară spovedania la părintele duhovnic,înfrânarea de la păcate trupești,post
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
deosebită.De aceea ,a impus condiții severe pentru cel care se va angaja la executarea lucrării,bunăoară spovedania la părintele duhovnic,înfrânarea de la păcate trupești,post cu rugăciune către preasfânta Fecioara.Cuvioșii Nifon si Nectarie,ajutorul lui,îl găsesc pe iconarul Iordache Nicolau din Iași,om bătrân și evlavios,care acceptă condițiile și,in anul 1863 ,se apucă de lucru.Iconarul a început lucrarea la mănăstirea Bucium din Iași.Icoana a rămas nedesăvârșită căci,inexplicabil,Sfintele Fețe nu puteau fi zugrăvite
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
duhovnic,înfrânarea de la păcate trupești,post cu rugăciune către preasfânta Fecioara.Cuvioșii Nifon si Nectarie,ajutorul lui,îl găsesc pe iconarul Iordache Nicolau din Iași,om bătrân și evlavios,care acceptă condițiile și,in anul 1863 ,se apucă de lucru.Iconarul a început lucrarea la mănăstirea Bucium din Iași.Icoana a rămas nedesăvârșită căci,inexplicabil,Sfintele Fețe nu puteau fi zugrăvite.A doua zi,iconarul a observat cu uimire că Sfânta Față a Maicii Domnului și a Pruncului Iisus s-au
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
Iași,om bătrân și evlavios,care acceptă condițiile și,in anul 1863 ,se apucă de lucru.Iconarul a început lucrarea la mănăstirea Bucium din Iași.Icoana a rămas nedesăvârșită căci,inexplicabil,Sfintele Fețe nu puteau fi zugrăvite.A doua zi,iconarul a observat cu uimire că Sfânta Față a Maicii Domnului și a Pruncului Iisus s-au zugrăvit de la sine,icoana apărând cu totul desăvârșită.Fiind interpretată ca o mare minune,icoana a fost de la început de o valoare inestimabila,atrăgând
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
sine,icoana apărând cu totul desăvârșită.Fiind interpretată ca o mare minune,icoana a fost de la început de o valoare inestimabila,atrăgând o mulțime de pelerini. La schitul Prodromul se găsește un document datat 29 iunie 1863 care reprezintă mărturia iconarului Nicolau Iordache: ""Eu,Iordache Nicolau,zugrav din târgul Iași,am zugrăvit aceasta sfânta icoană a Maici Domnului cu însăși mana mea,la care a venit o minune: după ce am isprăvit veșmintele, după meșteșugul zugrăvirii mele,m-am apucat sa lucrez
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
de pete albe. Aceste icoane ne oferă posibilitatea studierii modului în care Alexandru Ponehalski își construiește figurile în tehnica tradițională a suprapunerilor succesive, posibilitate cu atât mai interesantă cu cât avem de-a face simultan cu dubla lui formație - de iconar și de pictor muralist. Peste proplasma brun-roșcată, volumele feței sunt marcate cu un alb-roz ușor modulat, iar trăsăturile cu brun aproape negru, dublat pentru umbre cu un ton saturat de brun. Tușe fine albe vin să sublinieze conturul pleoapei superioare
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]