1,625 matches
-
ele fiind legate de accesibilitatea sau nu a unui drenaj intern prin intermediul unei endoproteze montate pe cale endoscopică sau percutană, montaj mai fiziologic decât drenajul extern. În general, indicațiile unui DBP sunt reprezentate de obstrucția biliară malignă și de colangite. În icterul malign, DBP poate fi efectuat ca o măsură paliativă (aproximativ 70% din cazuri) sau preoperatorie, eficacitatea acestei din urmă soluții fiind, însă, discutabilă [1,3]. DBP preoperator se efectuează doar în cazul obstrucțiilor biliare asociate cu angiocolită, malnutriție, tulburări de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
se efectuează doar în cazul obstrucțiilor biliare asociate cu angiocolită, malnutriție, tulburări de coagulare sau în cazul tumorilor hilare pentru efectuarea ultrasonografiei intraductale și planificarea unei eventuale intervenții chirurgicale [3]. Drenajul biliar percutan este indicat în următoarele situații [4,5]:icter obstructiv la un pacient în stare critică (colangită cu stare septică) la care, pentru diverse motive, drenajul intern endoscopic (DIE) nu este posibil;condiții anatomice care fac imposibilă efectuarea unui DIE (hepato-jejunostomie, ansă aferentă foarte lungă - în anastomozele Bilroth II
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
chirurgical. Opțiunea de tratament se poate lua preoperator, când se realizează o stadializare a tumorii sau intraoperator, când se decide dacă tumora este rezecabilă sau se va aplica un procedeu paliativ. Până la 90% dintre pacienți se prezintă la medic cu icter și prurit important. Icterul prelungit poate conduce la insuficiență hepatică; rezolvarea acestei grave probleme va conduce la o creștere deosebită a calității vieții și de aceea trebuie aplicată în toate cazurile [1]. Principalele procedee de realizare a drenajului biliar intern
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92202_a_92697]
-
se poate lua preoperator, când se realizează o stadializare a tumorii sau intraoperator, când se decide dacă tumora este rezecabilă sau se va aplica un procedeu paliativ. Până la 90% dintre pacienți se prezintă la medic cu icter și prurit important. Icterul prelungit poate conduce la insuficiență hepatică; rezolvarea acestei grave probleme va conduce la o creștere deosebită a calității vieții și de aceea trebuie aplicată în toate cazurile [1]. Principalele procedee de realizare a drenajului biliar intern sunt: colecistogastrostomia, colecistoduodenostomia, colecistojejunostomia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92202_a_92697]
-
importantă a arborelui biliar extrahepatic. Însă extensia tumorii cu prinderea joncțiunii canal cistic-canal hepatic comun reprezintă un risc. Acesta poate fi prevenit prin efectuarea unei colangiografii preoperatorii sau a unei colecistografii intraoperatorii [4]. Coledocoduodenostomia este mai puțin recomandată datorită recidivei icterului prin invazie tumorală locală în coledoc și duoden [5]. La pacientul colecistectomizat se poate realiza o hepaticosau o coledocojejunostomie. Multiple studii randomizate au arătat că tratamentul chirurgical al obstrucției biliare în cancerul de pancreas nerezecabil în raport cu tratamentul endoscopic și drenajul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92202_a_92697]
-
efectueze acest procedeu profilactic sau nu în completarea derivației biliare. Adăugarea la aceasta a încă unui procedeu chirurgical nu a condus la creșterea morbidității sau a mortalității și nici a duratei de spitalizare [8, 9]. Atât operațiile paliative pentru combaterea icterului cât și cele pentru combaterea obstrucției digestive se pot realiza clasic sau laparoscopic cu rezultate similare din punct de vedere al morbidității și mortalității în centre cu experiență. COMBATEREA DURERII Durerea este cel mai frecvent simptom ce apare la pacientul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92202_a_92697]
-
evidență calcifieri amorfe intraductale ca o consecință a depozitelor de săruri de calciu în interiorul colecțiilor de mucină. Tauli și colab. [53] au arătat că prezența calcifierilor se corelează cu malignitatea cu o specificitate de 77% și o sensibilitate de 33%. Icterul obstructiv se corelează mult mai rar cu IPMN comparativ cu adenocarcinomul ductal de pancreas. El poate fi cauzat de invazia directă a CBP sau de retenția de mucină (fig. 266) [51]. Uneori IPMN pot determina invazia structurilor învecinate, de exemplu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
în vederea chimioterapiei, formațiunile nodulare intrahepatice sau ganglionare, detectate în timpul ecografiei laparoscopice, suspecte ca metastaze, și, rareori, formațiunile nodulare pancreatice a căror diferențiere malign-benign este ambiguă [55]. În puținele cazuri în care metode multiple imagistice sau endoscopice nu asigură diagnosticul unor ictere obstructive, iar malignitatea nu este exclusă, biopsiile ecoghidate intraoperator la nivelul regiunii periampulare pot fi utile [56,57]. Biopsiile ghidate prin ecografie laparoscopică sunt indicate numai dacă biopsiile preoperatorii, în primul rând prin ecoendoscopie sau percutanate nu pot fi realizate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
venelor renale se produce un infarct renal hemoragic uni- sau bilateral cu hematurie, oligoanurie, insuficiență renală acută și sindrom nefrotic. Localizarea trombozei la nivelul venelor suprahepatice produce un sindrom Budd-Chiari acut, frecvent letal cu ascită rapid progresivă, sub tensiune, hepatosplenomegalie, icter, insuficiență hepatică, hemoragie digestivă și șoc. Evoluția trombozei venei cave inferioare este marcată adesea de embolii pulmonare masive (în general mortale) și de constituirea unui sindrom posttrombotic sever cu numeroase complicații. c. Tromboza venei cave superioare este de cele mai multe ori
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
fluxul circulator înaintea detectării tumorale prin metodele imagistice [17]. Screeningul pentru leziunile chistice pancreatice trebuie realizat la familiile cu cancer pancreatic familial, deoarece se pare că genele BRCA2 și paladin sunt implicate în carcinogeneza. SIMPTOMATOLOGIE Include: durere abdominală, scădere ponderala, icter, diabet și pusee de pancreatita. Prezentarea că pancreatita acută apare la 13% dintre pacienți, în special la cei MD-IPMN, cu exteriorizarea de mucus prin papila și care prezintă subtipul intestinal [18]. La pacienții cu IPMN riscul de cancer colorectal, cancer
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
mai redusă [70,71]. Singură indicație certă de pancreatectomie totală ar fi leziunile certe multifocale, deoarece există observații despre recurente în pancreasul restant post rezecție pentru IPMN benigne [72]. Pentru BD-IPMN care au criterii certe de risc de malignitate: cu icter obstructiv, cu noduli murali sau cu duct Wirsung peste 10 mm diametru, se realizează intervenția chirurgicală. Dacă sunt prezente criteriile de risc posibil de malignitate, se realizează EUS, care va decide între chirurgie sau supraveghere (fig. 302). La pacienții cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
plenitudine abdominală [75]. Mai rar pacienții dezvolta simptome gastrointestinale, care includ grețuri și vărsături, diaree, anorexie și pierdere ponderala. Aproximativ 20% dintre neoplasmele chistice mucinoase sunt descoperite incidental la explorările imagistice. Doar un procent mic al pacienților se prezintă pentru icter, datorită adenocarcinoamelor mucinoase de la nivelul capului pancreasului. Diabetul zaharat se poate întâlni în 5% din cazuri. EXPLORĂRI IMAGISTICE Ecografia Decelează incidental cel mai frecvent leziunile chistice, la fel ca în cazul IPMN. Administrarea de substanță de contrast permite aprecierea vascularizației
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
endocrine, dar și de cauză neendocrină (traumatisme oculare, tumori, etc.); enoftalmia (înfundarea globilor oculari în orbite), bilaterală în peritonite, cașexii sau unilaterală; nistagmus (instabilitate motorie involuntară a globilor oculari); modificări de culoare: sclere albastre în boala Lobstein, sclere galbene în ictere, sclere brune sau negre în boala Addison, sclere roșii în procese inflamatorii; modificări la nivelui pupilelor: mioza (micșorarea, contracția pupilei), midriaza (mărirea, dilatarea), anizocoria (inegalitate pupilară); modificări la nivelul pleoapelor: ptoză (închiderea fantei palpebrale), lagoftalmia (lărgirea fantei), echimoze palpebrale; modificări
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
factorii de risc cu scopul diminuării riscului operator și reducerii complicațiilor postoperatorii. Întrucât ultimele două categorii de factori nu pot fi influențați prin măsuri preoperatorii, managementului preoperator se va concentra asupra factorilor de risc ce țin de terenul pacientului. MANAGEMENTUL ICTERULUI SI SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA Marea majoritate a pacienților cu cancere periampulare prezintă în momentul internării icter mecanic și, deci, implicit un risc crescut de a dezvolta sepsis, chiar în absența unor intervenții biliare anterioare (datorită modificărilor de la nivel intestinal ce
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
de factori nu pot fi influențați prin măsuri preoperatorii, managementului preoperator se va concentra asupra factorilor de risc ce țin de terenul pacientului. MANAGEMENTUL ICTERULUI SI SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA Marea majoritate a pacienților cu cancere periampulare prezintă în momentul internării icter mecanic și, deci, implicit un risc crescut de a dezvolta sepsis, chiar în absența unor intervenții biliare anterioare (datorită modificărilor de la nivel intestinal ce determină creșterea translocației bacteriene cu colonizarea sistemului portal [20]). Spre deosebire de pacienții cu intervenții biliare în antecedente
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
superioară în grupul cu drenaj biliar preoperator (74% versus 39%). Aceste date demonstrează că utilizarea de rutină a drenajul biliar preoperator nu este justificată, însă utilizarea procedurii în condiții elective, la un anumit subgrup de pacienți cu cancere periampulare și icter mecanic determină scăderea morbidității și mortalității postoperatorii [30, 31]. Acest subgrup este reprezentat de pacienții cu icter sever (cu nivele ale bilirubinei peste 12-15 mg/dl) care prezintă, de regulă, asociat și un sindrom de hepatocitoliză marcat. Efectuarea unei intervenții
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
a drenajul biliar preoperator nu este justificată, însă utilizarea procedurii în condiții elective, la un anumit subgrup de pacienți cu cancere periampulare și icter mecanic determină scăderea morbidității și mortalității postoperatorii [30, 31]. Acest subgrup este reprezentat de pacienții cu icter sever (cu nivele ale bilirubinei peste 12-15 mg/dl) care prezintă, de regulă, asociat și un sindrom de hepatocitoliză marcat. Efectuarea unei intervenții chirurgicale de mare amploare (rezecție pancreatică majoră) în aceste condiții ar supune organismul unui stres ce depășește
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
24 de ore postoperator) sau tardivă (după primele 24 de ore). Hemoragia postoperatorie precoce se datorează în general unei hemostaze intraoperatorii deficitare (deraparea unei ligaturi vasculare, sângerare de la nivelul unei anastomoze) sau unei tulburări de coagulare preexistente frecvent asociată cu icterul (hemoragie difuză de la nivelul zonei de exereză chirurgicală). La polul opus, hemoragia postoperatorie tardivă, care se manifestă în general la câteva zile sau chiar săptămâni după intervenția chirurgicală, se datorează apariției unei complicații postoperatorii (abces intra-abdominal, fistulă pancreatică, pseudoanevrism
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
chirurgicale este de preferat. În situația în care stabilirea nerezecabilității a fost o surpriză intraoperatorie sau speranța de viață a pacientului depășește 6 luni, tratamentul paliativ chirurgical se justifică. Tratamentul chirurgical paliativ se adresează complicațiilor cancerelor periampulare și vizează paliația icterului mecanic, a sindromului de insuficiență evacuatorie gastrică și a sindromului algic major. PALIAȚIA ICTERULUI Paliația chirurgicală a icterului se poate realiza printr-un drenaj biliar extern (drenaj Kehr sau colecistostomie) sau printr-o derivație internă (derivație bilio-digestivă). În cazul derivațiilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
intraoperatorie sau speranța de viață a pacientului depășește 6 luni, tratamentul paliativ chirurgical se justifică. Tratamentul chirurgical paliativ se adresează complicațiilor cancerelor periampulare și vizează paliația icterului mecanic, a sindromului de insuficiență evacuatorie gastrică și a sindromului algic major. PALIAȚIA ICTERULUI Paliația chirurgicală a icterului se poate realiza printr-un drenaj biliar extern (drenaj Kehr sau colecistostomie) sau printr-o derivație internă (derivație bilio-digestivă). În cazul derivațiilor interne, partenerul biliar preferat este reprezentat de CBP [107]. Aceasta poate fi anastomozată la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
viață a pacientului depășește 6 luni, tratamentul paliativ chirurgical se justifică. Tratamentul chirurgical paliativ se adresează complicațiilor cancerelor periampulare și vizează paliația icterului mecanic, a sindromului de insuficiență evacuatorie gastrică și a sindromului algic major. PALIAȚIA ICTERULUI Paliația chirurgicală a icterului se poate realiza printr-un drenaj biliar extern (drenaj Kehr sau colecistostomie) sau printr-o derivație internă (derivație bilio-digestivă). În cazul derivațiilor interne, partenerul biliar preferat este reprezentat de CBP [107]. Aceasta poate fi anastomozată la duoden (dacă duodenul nu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
Indiferent de partenerul enteral ales, colecistectomia este obligatorie. Coledoco-duodenostomia (indiferent de varianta tehnică aleasă) este o intervenție simplă, rapidă și sigură (morbiditate postoperatorie scăzută), însă principala temere este reprezentată de invazia tumorală a zonei de anastomoză [108], moment în care icterul reapare. Se poate opta pentru efectuarea hepaticojejunostomiei T-L pe ansă exclusă în Y a la Roux, intervenție tehnic mai dificilă impunând realizarea a două anastomoze, dar care elimină riscul interesării tumorale a anastomozei. Alegerea tipului de derivație trebuie să
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pentru realizarea unei derivații bilio-digestive paliative (colecisto-antrostomie sau colecistoenterostomie) este o soluție teoretic posibilă. Utilizarea sa este însă condiționată de lipsa de invazie tumorală a joncțiunii cistico-coledociene (colecist destins, de aspect hidropic), iar rata de succes a procedurii în ameliorarea icterului este mică [108]. Din această cauză noi nu recomandăm această variantă tehnică. Drenajul biliar extern, intens utilizat în trecut, determină scăderea apetitului și apariția unor tulburări electrolitice și carențiale secundare pierderii de bilă. La ora actuală este rar folosit, fiind
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
carențiale secundare pierderii de bilă. La ora actuală este rar folosit, fiind admis doar în cazul pacienților cu stare generală extrem de precară (ca și gest minim pentru ameliorarea funcției hepatice). Conform studiilor din literatură [109, 110], tratamentul chirurgical paliativ al icterului este asociat pe termen scurt cu o morbiditate perioperatorie mai mare, dar rezultatele pe termen lung sunt superioare tratamentului endoscopic. În consecință, speranța de viață a pacientului este unul dintre factorii principali de care trebuie să se țină cont în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
o morbiditate perioperatorie mai mare, dar rezultatele pe termen lung sunt superioare tratamentului endoscopic. În consecință, speranța de viață a pacientului este unul dintre factorii principali de care trebuie să se țină cont în alegerea modalității optime de paliație a icterului la acești pacienți. PALIAȚIA INSUFICIENȚEI EVACUATORII GASTRICE Insuficiența evacuatorie gastrică apare în momentul în care tumora obstruează lumenul duodenal, iar pacientul nu mai tolerează alimentația. Tratamentul paliativ chirurgical impune efectuarea unei gastro-enteroanastomoze. Dacă condițiile locale permit (tumora nu invadează mezocolonul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]