1,418 matches
-
University Press, Cambridge, 1988. Dean, Mitchell, Governmentality: Power and Rule in Modern Society, Sage, Londra, 1999. Decker, Jeffrey Louis, Made in America: Self-Styled Success from Horatio Alger to Oprah Winfrey, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1997. Delanty, Gerard, Inventing Europe: Idea, Identity, Reality, St. Martin’s Press, New York, 1995. Delbanco, Andrew, The Real American Dream, Harvard University Press, Cambridge, 1999. Desiderius, Erasmus, De civilitate morum puerilium, On the Civility of Children, Robert Whittinton (trad.), 1530. Diamond, Henry L., Noonan, Patrick E.
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Press, New York, 2003. Nivola, Pietro S., Laws of the Landscape, Brookings Institution Press, Washington, 1999. Nye, Joseph S., The Paradox of American Power, Oxford University Press, Oxford, 2002. Ong, Walter J., Orality and Literacy, Methuen, Londra, 1982. Pagden, Anthony, The Idea of Europe: From Antiquity to the European Union, Cambridge University Press, Cambridge, 2002. Polanyi, Karl, The Great Transformation: The Political and Economic Origins of Our Time, Beacon Press, Boston, 1944. Putnam, Robert D., Bowling Alone: The Collapse and Revival of
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Baltimore, 1999. Schaff, Philip, America: A Sketch of Its Political, Social, and Religious Character, Harvard University Press, Cambridge, 1855, 1961. Scharpf, Fritz W., Games in Hierarchies and Networks, Campus Verlag, Frankfurt, 1993. Schlatter, Richard, Private Property: The History of an Idea, Russell & Russell, New York, 1973. Scruton, Roger, A Dictionary of Political Thought, Pan, Londra, 1982. Shafer, Byron E., Is America Different?, Clarendon Press, Oxford, 1991. Shapiro, Michael J., Alker, Hayward R., Challenging Boundaries: Global Flows, Territorial Identities, University of Minnesota Press
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unei persoane anume din cadrul grupului-panel, remarca trebuind să aibă loc într-o anumită perioadă de timp (stabilită prin intervale temporale) etc. 13.2.2.9. Metoda reversului tc "13.2.2.9. Metoda reversului " Charles Thompson (în What a Great Idea) a observat un lucru firesc: lumea este plină de contradicții, iar orice idee devine mai clară și capătă un înțeles mai profund în momentul în care, prin observație se face apel la opusul acesteia. De aceea, pentru a putea găsi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
postfața trad., București, 1995, Gânduri ascunse, Iași, 2003; Wilfried Bion, Seminarii braziliene, New York-Cluj-Napoca, 1995; Victor Papilian, Igor’s Mannequin, Gheorghe Săsărman, Algernon’s Escape, în Twelve. A Romanian Science Fiction Anthology, Timișoara, 1995; Adrian Marino, The Biography of the Idea of Literature, Albany (SUA), 1996 (în colaborare cu Charles M. Carlton); Julian Barnes, Papagalul lui Flaubert, pref. trad., București, 1997; William Trevor, Călătoria Feliciei, București, 1998; Ian McEwan, Câinii negri, postfața trad., București, 1999, Amsterdam, Iași, 2001, Ispășire, Iași, 2003
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
Dacă pentru primele două situații, plăcere și Împăcarea am nevoie de prezența unei alte persoane, În cazul Împlinirii mele, iubirea este cea care mă ajută să trec, dincolo de mine și de lume. Iubirea mă proiectează În spațiul aspirațiilor mele de idea, În care mă regăsesc ca subiect pur, În comuniune cu Ființa supremă pe care o incarnează modelul arhetipal, În care sunt concentrate valorile morale. Acesta este actul de ultimă și deplină realizare de sine. Toate cele trei etape de restaurare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ilion, Madrid, 1972; Genesi e vicende dello strutturalismo, Pisa, 1972; Mis ventanas abiertas, Madrid, 1972; Supervivencia de la literatura y del arte, Madrid, 1972; Breve teoría e historia de la cultura, Madrid, 1973; Cultură y vanguardia, Madrid, 1974; Melc sideral, Madrid, 1974; Idea del arte, Madrid, 1975; Saber y universidad, Madrid, 1975; Brâncuși y el arte del siglo, Madrid, 1976; ed. (Brâncuși și arta secolului), tr. Dorel Lucian Filipescu, București, 1985; Estructuras de la imaginación, Madrid, 1976; Memoria pădurii, Madrid, 1977; Filosofia, Zaragoza, 1978
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
B. Gross și A. Biderman: editor R. Bauer), lucrare care are la bază activitatea Comisiei NASA privind efectele zborurilor cosmice asupra calității vieții. O serie de sociologi și economiști au fost implicați în lucrări de acest tip: D. Bell, The Idea of Social Report; O. Mancur, The Plan and Purpose at Social Report (1969); O.D. Duncan, Toward Social Reporting (1969). Multă vreme indicatorii dezvoltării au măsurat creșterea economică. După al doilea război mondial preocuparea principală a constituit-o creșterea stocului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Însuși și prin privirea situației frustrante În chip conciliant. Cum putem observa din această clasificare, frustrația primară apare din insatisfacția nevoilor afective. Această părere nu este nouă. Incepând cu vechi filosofii esoterice și până la concepții psihologice moderne a fost dezbătută idea nevoiei umane fundamentale, aceea a Împlinirii afective care oferă individului sentimentul de siguranță a spațiului vital (cuplu, familie, grup social), la toate nivelele existențiale (fizic, psihic, spiritual). Jung descria psihicul ca o “...anima media natura, o ființă unificatoare a contrariilor
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Early Man, Faber & Faber, Londra, 1969. 2. D. Berciu, La izvoarele istoriei. O introducere în arheologia preistorică, Editura Științifică, București, 1967. 3. Ibidem. Vezi și H. Breuil, R. Lantier, Les hommes de la pierre ancienne, Payot, Paris, 1952; E.D. Glyn, The Idea of Prehistory, Penguin, Harmondsworth, 1964. 4. Howell, op. cit.; Chard, op. cit.; G. Clark, The Stone of Age Hunters, Thames and Hudson, Londra, 1967. 5. G.R. Klein, Man and Culture in the Late Pleistocen: A Case Study, Chandler Publishing Company, San Francisco
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dar noi nu putem conferi sens prin oglindirea mentală a ceva aflat în afara meticulozității, a rigorii mentale însăși. În anii ’70, postmodernismul a devenit disciplină teoretică și academică. Începuturile istoriei acestei evoluții au fost consemnate de Hans Bertens în The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York, Londra, 1995. 8. Detaliile politice și militare la care facem aluzie în continuare sunt în general cunoscute. Pentru conformitate, facem trimitere la lucrarea lui Alvin Toffler War and Anti-War: Survival at the Dawn
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
10, pp. 154-162. Stenhouse, L. (1975), An Introduction to Curriculum Research and Development, Heinemann, Londra. Stenhouse, L. (ed.) (1980), Curriculum Research and Development in Action, Heinemann, Londra. Stenhouse, L. (1983), Authority, Education, and Emancipation, Heinemann, Londra. Strasser, S. (1969), The Idea of a Dialogic Phenomenology, Duquesne University Press, Pittsburgh. Sumara, D. (1994), The Importance of Unmasking, University of Alberta, Edmonton. Svengalis, C. (ed.) (1989), A Guide for Integrating Global Education across the Curriculum, State Departement of Education, Desmoines. Taba, H. (1957
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
6.2. Filigranarea 127 5.3.6.3. Securitatea tipăririi hârtiilor de valoare 128 5.4. Sisteme de criptare prin chei secrete (simetrice) 131 5.4.1. Sistemul DES 132 5.4.2. Sistemul AES 132 5.4.3. Cifrul IDEA 133 5.5. Sisteme de criptare prin chei publice (asimetrice) 133 5.5.1. Schimbul de chei DiffieHellman 134 5.5.2. RSA 136 5.5.3. Semnătura digitală 138 5.5.4. Sisteme de certificare a cheilor publice 140
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
adică de 13 miliarde de ani. Cifrul Rijndael va putea să fie implementat în realizarea cipurilor de mare viteză, indiferent de domeniul utilizării, sau ca un coprocesor compact pe cartelele inteligente. 5.4.3. Cifrul IDEAtc "5.4.3. Cifrul IDEA" Cifrul IDEA (International Data Encryption Algorithm) este sigur, secret și folosește o cheie de 128 de biți ce se aplică blocurilor de text clar de câte 64 de biți. El a fost realizat în 1992 de James Massey și Xuejia
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
13 miliarde de ani. Cifrul Rijndael va putea să fie implementat în realizarea cipurilor de mare viteză, indiferent de domeniul utilizării, sau ca un coprocesor compact pe cartelele inteligente. 5.4.3. Cifrul IDEAtc "5.4.3. Cifrul IDEA" Cifrul IDEA (International Data Encryption Algorithm) este sigur, secret și folosește o cheie de 128 de biți ce se aplică blocurilor de text clar de câte 64 de biți. El a fost realizat în 1992 de James Massey și Xuejia Lai, preluând
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
clar de câte 64 de biți. El a fost realizat în 1992 de James Massey și Xuejia Lai, preluând algoritmii anteriori numiți Proposed Encryption Standard (PES) și Improved Proposed Encryption Standard (IPES). Prin lungimea cheii, de 128 de biți, cifrul IDEA este mai greu de spart decât DES, motiv pentru care el a fost preluat de Phil Zimmerman în sistemul Pretty Good Privacy (PGP) pentru criptarea e-mail-urilor. 5.5. Sisteme de criptare prin chei publice (asimetrice)tc "5.5. Sisteme de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Anthropology, Columbia University Press, New York. Caraion, P. (1966), Originea sacrului, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Carneiro, R. (1973), „The four faces of evolution” în J.J. Honigmann (ed.), Handbook of Social and Cultural Anthropology, Rand McNelly, Chicago. Collingwood, R.G. (1956), The Idea of History, Oxford University Press, Oxford. Commager, D.H. (1966), The Nature and the Study of History, Charles E. Merrill Books, Londra. Dilthey, W. (1942), Introduction à l’étude des sciences humaines, PUF, Paris. Eliade, M. (1978), Aspecte ale mitului, Editura
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Ciccourel, A. (1974), Cognitive Sociology, Free Press, New York. Cloward, R.A., Ohlin, L.E. (1960), Delinquence and Opportunity, Free Press, New York. Collingwood, R.G. (1956), The Idea of History, Oxford University Press, Oxford. Commager, D.H. (1966), The Nature and the Study of History, Charles E. Merrill Books, Londra. Conte, M., Tannenbaum, A.S. (1978), „Employee. Owned companies : Is the diference measureable?”, în Monthly Labor Review, vol. 7, nr.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
to Methods for Students of Political Science, Cornell University Press, Ithaca NY, 1997. Walter, Lippmann, The Phantom Public, Simon and Schuster, New York, 1925. Wilensky, L. Harold, The Welfare State and Equity, University of California Press, Berkeley, 1975. Winch, Peter, The Idea of a Social Science and Its Relation to Philosophy, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1958. Wittgenstein, Ludwig, Philosophical Investigations, trans. G.E.M. Anscombe, Basil Blackwell, Oxford UK, 1968. Yin, K. Robert, Case Study Research, Sage Publications, Beverly Hills CA, 1984. Luxembourg
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Lovinescu, Eugen, 1997, Istoria civilizației române moderne, Minerva, București. Luhmann, Niklas, 1998, Observations on Modernity, SUP, Stanford. Luhmann, Niklas, 1995, Social Systems, SUP, Stanford. Lyon, David, 1998, Postmodernitate, Editura Du Style, București. Lyotard, Jean-François, 2003, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Idea Design & Print, Cluj-Napoca. Maiorescu, Titu, 1998, Critice, Editura Albatros, București. Marinescu, Valentina, 2002, Muncile casnice în satul românesc actual. Studiu de caz, Editura Polirom, Iași. Mărginean, Ion, 2004, Politica socială. Studii 1990-2004, Editura Expert, București. Meyer, John W. et al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Toynbee, A Study of History, vol. IV, Oxford University Press, Oxford, 1954. 2. Jean-François Lyotard, La Condition postmoderne. Rapport sur le savoir, Les Editions de Minuit, Paris, 1979 (ed. rom.: Condiția postmodernă: raport asupra cunoașterii, traducere de Ciprian Mihali, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003). 3. Începuturile și cronologia modernității sunt ambigue și disputabile. De cele mai multe ori, sfârșesc prin a fi convenționale. Trei întrebări mi se par importante atunci când ne referim la modernitate și la periodizările care i se asociază: a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
8-16. OECD, Investing in Education: Analysis of the 2000 World Education Indicators, OECD, Paris, 2000; World Bank, Poverty Reduction Strategy Sourcebook, Mimeo, Washington, 2001. Surse: Statistici ale Eurostat, OECD, 2003. OECD, Education at a Glance, 2003. John Henry Newman, The Idea of a University: Defined and Illustrated in Nine Discourses, Longmans, Londra, 1947. T. Veblen, The Higher Learning in America, B.W. Hebsh, New York, 1918. Burton R. Clark, Creating Entrepreneurial Universities: Organizational Pathways of Transformation, Pergamon/Elsevier Science, Oxford, 1998 (ed.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Evadări în lumea liberă, Iași, 1993; Teoria della letteratura, tr. și îngr. Marco Cugno, Bologna, 1994; Pentru Europa: integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, Iași, 1995; Politică și cultură. Pentru o nouă cultură română, Iași, 1996; The Biography of the Idea of Literature. From the Antiquity to the Baroque, tr. Virgil Stanciu și Ch. M. Carlton, Albany (SUA), 1996; Cenzura în România, Craiova, 2000; Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România (Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi), Iași
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Commentary”, The Independent Review. A Journal of Political Economy, IV, 1, vara 1999. 7. Am vorbit despre „principiul-promisiune” în cartea mea Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1991; vezi și ediția a doua, revăzută și adăugită, Idea, Cluj, 2005. Gabriel Liiceanu, într-un pătrunzător eseu, a analizat ipocrizia utopiei: „Utopia intelectului și utopia filozofiei”, Dialog, nr. 115-116, Iași, decembrie 1986, p. 13, acum în cartea sa Cearta cu filozofia, Humanitas, București, 1992, pp. 97-105. 8. Vezi postfața
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
articol publicat de Ronald Steele - biograful lui Robert Kennedy, profesor de relații internaționale și un om foarte interesant - Înainte de lărgire. Acesta spunea În The New Republic: „Lărgirea NATO: o idee proastă al cărei timp a venit” („NATO enlargement: A bad idea whose time has come”). Oameni foarte bine informați au avut deci rezerve, motivate până la un punct. Ei Întrebau, Între altele: dacă Uniunea Sovietică nu mai există ca pericol ideologico-militar, ca rival geo-strategic global, ce rost mai are să menținem această alianță
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]