14,935 matches
-
fundamental și de neatins. Odată trecut acest prag, cavalerul tristei figuri va rămîne vreme de secole prizonierul "granițelor estetice". Așa s-a născut, se pare, efectul Don Quijote, incapacitatea de a distinge între apariție și reprezentare, strania estompare a realității în favoarea idealului, a apariției obiective în fața mirajului de-o clipă. Apărută pentru prima data in Spania, maladia inaderentei la real s-a întins asupra întregii lumi prînzind de căpăstrul măgarului Sancho Panza creatori dintre cei mai diverși și domenii vaste de activitate
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
întregii lumi prînzind de căpăstrul măgarului Sancho Panza creatori dintre cei mai diverși și domenii vaste de activitate a spiritului. Să fi rămas și Constantin Noica prizonierul granițelor reprezentării? Unde, în opera și viața sa, să încadram acest miraj al idealului? La prima vedere, cele cîteva repere biografice găsite în cărțile sale par să indice incapacitatea cronică a autorului de a focaliză realul. O oarecare insensibilitate față de datele exterioare ale vieții, cuplata cu o obsesiva "viețuire intru idee", pare să ateste
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
a numi răul. Omul bun nu vede răul pentru că refuză să-i învețe numele, să-l individualizeze, să-l știe. Există răul și în el; dar intra, nu știu cum, în altă compoziție"9. Să vedem cum explică această "înrămare" conștientă în ideal și care sînt consecințele sale teoretice. Vom spune de la bun început că donquijotismul lui Noica își face apariția o dată cu refuzul lumii date. Lumea "gata dată" aparține celor "neînrămați", realiștilor care înțeleg că lumea le preexista, că ea are o ordine
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
cu de la sine putere rolul de purtător și realizator al acesteia 18. Ca să întrupezi legitim această ordine generală trebuie să-ți dai însă determinanții pe masura ei. Acesta este punctul în care eșuează Don Quijote. Dorind să întrupeze cu orice chip idealul sau justițiar, el pleacă în lume cu sentimentul unei investiri uitînd să-și dea determinări sigure, pe masura idealului sau. Un coif de carton și o armura îi șunt de ajuns pentru marea lupta. De aici ridicolul și nereușită; căci
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
să-ți dai însă determinanții pe masura ei. Acesta este punctul în care eșuează Don Quijote. Dorind să întrupeze cu orice chip idealul sau justițiar, el pleacă în lume cu sentimentul unei investiri uitînd să-și dea determinări sigure, pe masura idealului sau. Un coif de carton și o armura îi șunt de ajuns pentru marea lupta. De aici ridicolul și nereușită; căci armura și coiful șunt determinații strîmbe și grotești prin care idealul nu poate prinde trup. Putem spune ceva asemanator
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
uitînd să-și dea determinări sigure, pe masura idealului sau. Un coif de carton și o armura îi șunt de ajuns pentru marea lupta. De aici ridicolul și nereușită; căci armura și coiful șunt determinații strîmbe și grotești prin care idealul nu poate prinde trup. Putem spune ceva asemanator despre Constantin Noica? Întorcîndu-ne la fișa clinică pe care și-a întocmit-o singur, găsim această mărturisire: "Pacientul (Noica însuși) declară că a citit la 18 ani pe Kant și că s-
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
forme de pietate, o înțelepciune, o anumita resemnare ne pot face să regăsim cu pietate imediatul. Este mai mult adevăr în lumea din jurul nostru decît în filozofia ta, Horațiu - spunem acum, cuprinși de o sacra acatholie, împreună cu Shakespeare"21. Dar idealul de a face dreptate imediatului va fi slujit, după modelul lui Don Quijote, cu determinații necorespunzătoare. O adevarată întoarcere a lui Noica spre individual, spre măruntele fațete ale vieții, nu a avut loc niciodată. Cuprins de frenezia non-actiunii, non-cuceririi, non-călătoriei, non-posesiunii
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
minus, Noica își refuză tocmai determinațiile de existență, singurele care l-ar fi împăcat cu toata bogăția de realități particulare. Dumnezeul culturii și cerul metafizic nu vor fi trădați niciodată. Pînă la urmă, singura lume reabilitata este tot aceea a idealului. Noica o va contura în mathesis: e vorba de așa-zisa "lume care nu este", regatul imponderabilității și hieratismului absolut, unde insul contemplă geometria formelor pure, iar istoria își urmează cursul că istorie a non-evenimentului. Toată această lume "salvată" este
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Mult mai aproape de el, în cultura europeană, aștepta Don Quijote cu armura și coiful sau de carton, gata să apere principiul iluziei: "Primește, spune el, [...] mîna această..." Este mîna pe care, conștient sau nu, a apucat-o Constantin Noica "înrămîndu-se" în ideal. Moștenirea pe care ne-a lăsat-o la sfîrșitul acestei bătălii cu realul se poate rezumă fidel prin cuvintele lui Witold Gombowicz consemnate în faimosul sau Jurnal: "... lumea a devenit mortal de serioasă, iar adevărurile noastre, lipsite de elementul ludic
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
O artă poetica oarecum deprimanta, în măsura în care ea stipulează, drept condiții esențiale ale operei și ale actului artistic, incompletitudinea, imprevizibilul și chiar o fatală mediocritate, nu în sensul concret și obiectiv al termenului, ci că permanentă rămînere în urmă față de un ideal implicit. Fidelman e un artist ratat: tot ceea ce creează e din pornire lipsit de valoare. Dar insignifianta creației sale, în contrast cu gravitatea căutărilor lui de sine (echivalent, la urma urmelor, al unui alt tip de creație) îi conferă o dimensiune tragică
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
continui ucenicia dostoievskiana, în chilia mea din Köln. Dar mă gîndesc cu multă plăcere la clipele atît de însorite din Heidelberg pentru care îți sînt atît de recunoscător". Nevoia prieteniei apare presantă, ca o condiție a muncii și a împărtășirii idealurilor comune: "cînd omul e retras departe, în singurătate aproape deplină, așa cum sînt eu aici, desi lucrul mă absoarbe îndestul, e o mare binecuvîntare să fii întîmpinat de solicitudinea prieteneasca asemenea celei pe care mi-o arăți tu cu atîta delicatețe
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
luată cu ea în gînd. Rămîne, de pildă, extrem de preocupat de soarta imigranților din Europa de Est, doar pentru că speră ca în felul acesta să o reîntîlnească, cîndva, pe Sabina. Franz își va găsi moartea în felul acesta, adică trăind în numele unor idealuri pe care el le atribuie (eronat) femeii care l-a părăsit. Ce e interesant la eroii lui Kundera este ca se încrucișează între ei, că fac, într-un fel, schimb de materie identitara. E un schimb imposibil, însă, care îi
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
Centrul Internațional Ecumenic este, în aceeași vreme, o doctrină a înaltelor rigori morale, a unor exigente care ne cer să începem să lucrăm noi înșine, primii asupra noastra și asupra voinței noastre de a fi purtători de cuvant ai unui ideal ce nu poate fi slujit decat prin propria noastră decizie de a fi convingător, pentru semeni, frații acestora." Departe de a fi convingătoare, demagogia lui Dinu Săraru nu e nici macar coerentă. * În plus, revista să pusă sub semnul tutelar al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
s-a dorit minimalizarea, daca nu terfelirea ăpoetului națională. A dat atunci un text nesigur și dublu concesiv, plin de slăbiciuni morale. Sigur că oricine poate să exprime orice fel de opinie despre Eminescu care era el însuși creația unui ideal de libertate. Sigur că și Neica Nimeni și Andrei Pleșu pot să înjure pe Eminescu, e dreptul lor. Dar eu nu mă fac frate cu Andrei Neica Nimeni din rațiuni politice partizane, mai mult, nu acord acelui detractor de serie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
vreo două milioane de persoane. Că unii dintre aceștia, mai ales din a doua generație, s-au asimilat, prin metisaj, în locurile unde trăiau, e posibil și normal. Dar cei mai multi și-au purtat, cu dîrzenie și distincție, romanitatea, militînd pentru împlinirea idealurilor. O vreme, acesti exilați politici mai speraseră, naivi, în intervenția anglo-americanilor în Europa de centru și de est pentru a pune capăt subjugării țărilor acestei părți de lume de robia sovietică. S-au convins repede că marile puteri occidentale (Anglia
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
noastră". Știrile venite din țară erau necontenit difuzate și comentate. În ianuarie 1956 e menționată știrea tragică a morții lui Iuliu Maniu: "Maniu mort?! Nu se poate, nu e adevărat. Maniu este și rămîne viu în sufletele noastre. Speranțele și idealul sau pentru neamul românesc - liber și unit - vor fi mereu scopul vieții noastre. Maniu nu moare!". Alte articole, reale contribuții științifice, comentează personalități din trecutul politic românesc. Așa este serialul lui Nicolae Dianu despre rolul lui Nicolae Titulescu. Fost colaborator
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
a incerca sa rectifice realitatea urâtă în care trăim. Fără a fi propriu-zis oameni răi - ba dimpotrivă, sunt cât se poate de cumsecade -, marea majoritate a supraviețuitorilor iepocii de aur au o notă comună: lipsa totală de voință, absența oricărui ideal, incapacitatea de a gândi cu propriile capete. În afara umplerii burții și a contemplării tâmpe a televizoarelor, nu stiu să-i preocupe altceva. Chiar când se deplasează agale spre masă de sub pom, la nelipsitele partide de table, o fac cu atâta
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
vraja propriilor sale incertitudini convertite în mister seducător, este junele prim. Acesta practică o inconstanta albă, cum o numește Rousset, adică o formă benigna de veșnică rătăcire și instabilitate. E un călător fără odihnă, care bîntuie lumea în căutarea unui ideal a cărui consistentă îi e și lui neclară. Face parte din familia amanților flușturatici și trufași, dar poate lua diverse înfățișări, precum aceea a grațiosului Hylas, care iubește toate femeile, dar fiecăreia îi e sincer devotat, chiar dacă doar pentru o
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
vrea să-i ia locul. S-au despărțit, desi Kogălniceanu n-a participat la preparativele pentru detronarea domnitorului. Fapt este că darurile de om politic ale lui Brătianu și radicalismul idealist al lui Rosetti, ajutați de alți cîțiva colegi de ideal, au pregătit constituirea viitorului Partid Liberal. Au căutat aderenți în Moldova. Dar acolo nu se găsea, cît de cît organizată, decît vestită "Fracțiune liberă și independența" în frunte cu cam impostorul Nicolae Ionescu, împotriva căreia s-a distins, în polemici
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
argumentului grupului etnic) și pentru că a izbutit cruntă performanță de a lansa o confuzie între morală comunistă și morală comună. Numai așa se explică faptul că zilnic cineva susține ideea că numărul morților Gulagului nu ar avea nici o legătură cu idealul comunist. Cred că e discutabila concluzia lui Besançon și sînt convinsă că autorul însuși ar fi de acord cu această. Dar mi se pare ca ajungem abia în felul acesta la un paradox, poate doar retoric, interesant al raționamentului din
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
deopotrivă. Îi este ciuda că n-a participat la facerea lumii, să-i dea câteva sfaturi Creatorului despre diversitatea oamenilor. Lovește fără milă, dar nu știi niciodată pe cine nimerește." Anca Negru, de curând despărțita de soțul ei, devine ascultătorul ideal al ziaristului, care simte nevoia să se confeseze și să-și evalueze existența. Matei Popa își evocă întâi adolescență, trăită înainte de l989. Își amintește de tatăl său, fost miner, rămas infirm în urma unui accident de muncă, de fratele său, Visarion
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
a fost. Cea de a doua, de aproape 400 de pagini, scrisă în numai 12 zile (de fapt în cinci zile și alte șapte consumîndu-le cu revederea ei) s-a numit Supt trei regi (subintitulata "Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național"), în care voia să reamintească tuturor contemporanilor ce a însemnat el, N. Iorga, în spiritul public românesc de la 1900 încoace și că acest imens prestigiu nu poate fi anihilat de o guvernare nefericită. Negreșit, avea dreptate. Dar
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
întregit cu un aparat de note atotcuprinzător, care călăuzește bine lectură. Să adaug că aceasta impresionantă carte a lui N. Iorga reapare, prima oară, după 66 ani de la ediția princeps. N. Iorga, Supt trei regi. Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național. România contemporană de la 1904 la 1930. Ediție îngrijita și comentarii de Valeriu și Sanda Râpeanu. Studiu introductiv de Valeriu Râpeanu. Editură Pro, 1998.
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
viitoră" (ÎI. Necunoscută se destăinuie). G. Izbăsescu este conștient că dragostea e text, că textul e (la) mâna muzelor, ca muzele au nevoie de el ca să aibă el nevoie de ele, ca, laolaltă, ele muzele vâslesc din greu pe galera idealului orfic, speriate și atente, liniștite și cassandrice, în căutarea adevărului despre iubire-viată-moarte. În Muză din tomberon (Ed. "Marineasa", 1998), intertextualitatea proliferează pe fondul, unui mesterism/mestesugărism jurnalier (dezinvolt). Din grabă/nerăbdare, proporționarea anumitor contraste lirice suferă de o vizibilă fatigabilitate
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
surprind toate nuanțele profilurilor critice ale lui Cornel Regman) despre cele două studii dedicate poeziei și prozei lui Alecsandri, despre spiritul "Junimii", ca moment fundamental al culturii române prin introducerea noilor concepții critice, a noilor criterii de disociere, a noilor idealuri, în ultimă instanță; despre conflictul lumilor în Baltagul sadovenian; despre simfonia (beethoveniana) a aspectelor stilistice din Răscoală lui Rebreanu; despre forță (argheziana) de plasticizare a verbului poetic blagian; despre proza de "observație și experiența" a lui Pavel Dan... și despre
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]