486 matches
-
adolescenților și tinerilor. În acest context, primul film din serie a picat ca „ploaia pe ogor însetat”, după cum scria Alice Mănoiu, realizatorii găsind tonul potrivit cu care să se adreseze tinerilor și extrăgând personaje și întâmplări atractive dintr-un mediu școlar idealizat. După ce filmul "Liceenii" s-a axat pe poveștile de dragoste ale unor elevi dintr-o clasă mai mică, cel de-al treilea film din serie, "Extemporal la dirigenție", a fost „cel mai împlinit”, preluând personajele principale din cele două filme
Extemporal la dirigenție () [Corola-website/Science/308385_a_309714]
-
adolescenților și tinerilor. În acest context, primul film din serie a picat ca „ploaia pe ogor însetat”, după cum scria Alice Mănoiu, realizatorii găsind tonul potrivit cu care să se adreseze tinerilor și extrăgând personaje și întâmplări atractive dintr-un mediu școlar idealizat. Vorbind despre acest film, criticul Ioan Lazăr consideră că apariția sa constituie un reper sociologic, fiind adus pentru prima dată pe ecran universul liceenilor, o zonă tematică neexplorată. Succesul filmului este creat de tematica nouă a vieții liceenilor, de prospețimea
Declarație de dragoste (film) () [Corola-website/Science/308366_a_309695]
-
după care voievodul primește învestitura prin mâna lui Dumnezeu, ieșind din norii" Portretele fin cizelate au o expresie spiritualizată și aproape imaterială. Astfel chipurile lui Matei Basarab, Doamnei Elina și «vornicului» Danciu, de o parte, și restul familiei, primele fiind idealizate și fiind opera lui Stroe din Târgoviște în timp ce la celelalte se simte efortul de a realiza asemănarea prin accentuarea trasaturilor. De pildă, atât Preda Brâncoveanu, cât și fiul său, Papa, au un nas mare acvilin, trăsătură de familie care se
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
Habsburg, Carol I al Austriei a murit în anul 1922, bolnav de pneumonie și în sărăcie, pe insula Madeira, în Portugalia, unde a fost exilat ultima oară, prin decizia Consiliului Antantei. Unii istorici au încercat să îi creeze o imagine idealizată, acreditând ideea că ar fi încercat să oprească Primul Război Mondial. În 1949, Biserica Romano-Catolică a inițiat o campanie de beatificare a lui Carol I al Austriei, pentru convingerile sale creștine pe care și-a întemeiat deciziile politice.<br> La
Carol I al Austriei () [Corola-website/Science/302672_a_304001]
-
europeni individualiști deveniți solitari, educați sau analfabeți, întorși din război, marcați de traume. Războiul i-a învățat camaraderia, unitatea, ierarhia și ascultarea față de superiori, dezvoltând însă o ostilitate față de clasa politică și instituțiile parlamentare considerate vinovate pentru izbucnirea războiului. Unii, idealizați și transformați în eroi de război, au căutat aceleași valori în viață cotidiană pe care le învățaseră în război , dezvoltând grupări paramilitare ca Crucea de Foc în Franța sau Căștile de Oțel în Germania, iar tinerii alienați de transformările sociale
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Imperiu Roman de Națiune Germană a fost Primul "Reich", iar Germania nazistă a fost Al Treilea "Reich". Primul care a folosit această enumerare a fost Arthur Moeller van Den Bruck, care, în 1923, făcea apologia unui al treilea Imperiu German idealizat. Ideile sale au fost preluate de propaganda nazistă. După „războiul cel mare” (cunoscut mai apoi ca Primul Război Mondial), denumirea "Drittes Reich" (tradus Al treilea Imperiu, dar de cele mai multe ori desemnat ca Al Treilea "Reich") a devenit numele folosit în
Imperiul German () [Corola-website/Science/302427_a_303756]
-
frecare cinetică. Pentru majoritatea suprafețelor, coeficientul de frecare cinetică este mai mic decât cel de frecare statică. Legile lui Newton și mecanica clasică în general au fost dezvoltate la început pentru a descrie modul în care forțele afectează particule punctiforme idealizate, și nu obiecte tridimensionale. Dar, în realitate, materia are o structură extinsă și forțele ce acționează într-o parte a unui obiect ar putea afecta alte părți ale obiectului. Pentru situațiile în care structura ce ține atomii unui corp împreună
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
lui Scheffel oamenii se bucură de viață; în film oamenii sunt timorați de pericolele care îi amenință și le face viața nesigură dincolo de zidurile cetăților. Diferența se datorește faptului că romanul istoric al secolului al XIX-lea prezenta o imagine idealizată a “vremurilor bune de altădată”. Viziunea contemporană a evului mediu este mult mai sumbră și insistă mai mult asupra conflictelor și dificultăților de a trăi în acele vremuri. Totuși, regizorul filmului s-a străduit să prezinte o imagine corectă a
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
științei și filosofiei. Dar au devenit și fronturi de lupta dintre oligarhi și democrații ce își disputau supremația în societatea greacă. Pe plan artistic, se dorea căutarea perfecțiunii: bărbații erau reprezentați prin statui de marmură, înfățișați că fiind goi, perfecți, idealizați, bântuiti de fantomă lui Ahile. De asemenea, se punea accent pe concurență și obținerea gloriei. Erau manifestate prin competențe că luptele organizate i cadrul unui eveniment: pankration. Olimpiadele nu ofereau premii de consolare, de astfel, cei de pe locul secundar erau
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
declamatorie. După cum se știe, Mișu Popp, care a luptat în rândurile legiunii românești din Ardeal, a făcut și portretul lui Avram Iancu. Este ușor de realizat că artistul nu a executat tabloul după natură, ci din memorie. Personajul are trăsături idealizate convențional și fizionomia este trasă spre un anume tip de frumusețe masculină de un gust care se apropie mai degrabă de cel militar și urban. Poate fi observată că tipologia umană înfățișată a fost denaturată prin comparație cu cea redată
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
influența creației lui Ingres. Freud reliefează ochii și fața, făcând personajele mai autentice și mai puternice decât sunt în realitate. Freud prezintă tot mai des și personaje feminine și masculine goale, lipsite de orice conotație socială, îndepărtându-se de nudul idealizat care fusese prețuit în pictura tradițională. Tablourile sunt la fel de provocatoare precum a fost la vremea lui "Începutul lumii" (1866) al lui Gustave Courbet. Freud a fost foarte atașat de atelierul lui din cartierul londonez Paddington. Creația sa a început să
Lucian Freud () [Corola-website/Science/309620_a_310949]
-
moarte în altă lume sau în drum spre aceasta. "Lumea de dincolo" este localizată fie pe pământ, fie în ceruri, soare sau lună, dar cel mai adesea sub pământ. Viața viitoare este concepută într-o formă întunecată, himerică sau, dimpotrivă, idealizată ca o succesiune continuă a plăcerilor vieții terestre. În cele mai multe reprezentări religioase ale popoarelor primitive nu există noțiunea unei răsplate sau pedepse după moarte, doar în puține cazuri se întâlnesc în mod clar idei elevate asupra unor datorii morale drept
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
a vieții la Roma. este fundamental legată de perspectivă. În anul 1620, marchizul Vincenzo Giustiniani situează perspectiva și reprezentarea arhitectonică pe locul al șaselea între diversele tehnici de pictură. Pe atunci, reprezentările arhitectonice sau vedutele se diferențiau net de peisajele idealizate sau de compozițiile fanteziste ale pictorilor manieriști. Genul de pictură "vedutist" își află geneza în sinteza multor curente artistice care s-au dezvoltat în Europa, începând cu secolul al XVI-lea. Primul dintre ele este înrudit cu cu munca cartografilor
Arta vedutelor () [Corola-website/Science/310572_a_311901]
-
așa cum este, iar idealizarea ne arată așa cum ar trebui să fie, tinzând spre perfecțiune. Perfecțiunea în arta greacă ajunge la apogeu în perioada clasicismului, fiind o perioadă în care idealismul este la el acasă. Astfel templul este considerat un lăcaș idealizat, demn pentru o ființă perfectă cum este zeul. În sculptură, statuile de zei sau atleți sunt idealizate prin realizarea perfectă a trupului într-o armonie a părților. Statuia trebuia să exprime legătura dintre sănătatea fizică, trupească și cea spirituală. În
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
cu mulțimea formula 13 a tuturor zebrelor de pe lună, anume fiecare din ele are câte 0 membri, dar formula 10 chiar este identică cu formula 13: formula 16. O mulțime poate avea un număr nesfârșit de mare de membri; de exemplu, mulțimea tuturor punctelor (idealizate) de pe o linie (idealizată și ea); mulțimea tuturor numerelor iraționale. Deoarece orice încercare de a număra membrii unei mulțimi infinite nu s-ar sfârși niciodată, pentru mulțimile infinite e nevoie de altă definiție a cardinalității, cu scopul de a putea
Număr cardinal () [Corola-website/Science/309894_a_311223]
-
tuturor zebrelor de pe lună, anume fiecare din ele are câte 0 membri, dar formula 10 chiar este identică cu formula 13: formula 16. O mulțime poate avea un număr nesfârșit de mare de membri; de exemplu, mulțimea tuturor punctelor (idealizate) de pe o linie (idealizată și ea); mulțimea tuturor numerelor iraționale. Deoarece orice încercare de a număra membrii unei mulțimi infinite nu s-ar sfârși niciodată, pentru mulțimile infinite e nevoie de altă definiție a cardinalității, cu scopul de a putea la nevoie compara între
Număr cardinal () [Corola-website/Science/309894_a_311223]
-
în fața Împărătesei Cerurilor primind binecuvântarea lui Hristos. Chipul cancelarului este cumpătat, serios și sobru; fruntea înaltă fiind dovada unei minți strălucitoare, voința puternică care-l animă fiind sugerată de o bărbie ascuțită. Prin alăturarea Madonei, chipul ei pare mai curând idealizat. Un înger ține o coroană bogată deasupra ei. Interiorul, pare a face parte din locuința cancelarului, unde, Fecioara Maria i se arată acestuia ca în fața unui om pios și respectabil. În planul secundar păunii sunt simbolul nemuririi, iar virtuțiile madonei
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
în special din Italia și Flandra. Entuziasmul italienilor este stârnit nu numai de tehnica artistului, ci și de realismul său deosebit; nu scapă atenției nici evlavia aparte ce poate fi sesezată în tablourile sale, o evlavie mai reținută decât religiozitatea idealizată a picturii italiene.
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
lui Auguste Rodin sau lucrările pictorului Paul Cézanne (1839-1906). În acești ani, Parisul devenise domiciliul principal al poetului. În anii 1905 și 1906, Rilke a fost angajat ca secretar personal al lui Auguste Rodin, care a reprezentat pentru Rilke figura idealizată a tatălui. În mai 1906, puțin după moartea tatălui lui Rilke, Rodin a pus brusc capăt acestei relații contractuale. Principalele creații poetice din perioada pariziană au fost "Neue Gedichte" (Poezii noi) 1907, "Der neuen Gedichte anderer Teil" (Cealaltă parte a
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
sunt egale pentru că toate au potența de a se elibera de reîncarnare, de alternanța obsesivă a nașterii și a morții. Această dezrobire poartă numele "moksha" (termen provenind din hinduism) sau "nirvana" (preluat sau împrumutat budiștilor). Tirthankarașii au devenit un model idealizat tocmai fiindcă au împlinit "moksha". Pentru aceasta, la fel ca în hinduism și budism, omul trebuie să își anihileze "karma", cea care susține ciclul renașterilor și care este un efect al faptelor și al năzuințelor. Jainismul cultivă un respect deosebit
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
purele antichități grecești. Cărturarul german Johann Joachim Winckelmann vedea în sculptura greacă „o simplitate nobilă și o tăcută grandoare” și a facut un apel către artiști să imite arta greaca. El pretindea că făcând asta, acei artiști vor obține imitații idealizate ale formelor naturale, dezgolite de toate aspectele individualiste și imaginile lor vor obține o semnificație universală. Pornind de la modelele artistice (arhitectură, sculptură, literatură) ale Antichității, considerate ca întruchipări perfecte ale idealului de frumusețe și armonie, clasicismul aspiră să reflecte realitatea
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
peștelui și topirea lui ) deși nu este un film S.F. sau basm. Bruno de Bonne a fost director de imagine. Numele original „le fabuleux destin d’Amélie Poulain” al cărui scenariu a fost scris și de regizor prezintă o viziune idealizată a vieții contemporane pariziene, mai exact din Montmartre. Filmul a fost considerat rasist de Kaganski, deoarece nu apar negri sau alte etnii în film, însă regizorul a declarat că în caietul cu fotografii apăreau persoane variate etnic precum și actorul care
Amélie () [Corola-website/Science/314147_a_315476]
-
tranzițiile de fază nematice și smectice și de la conductor la supraconductor. Un model simplu, care prezice tranzițiile de fază liotrope este modelul tijei rigide propus de Lars Onsager. Această teorie consideră volumul exclus din centrul de masă al unui cilindru idealizat în timp ce se apropie de altul. În mod special, dacă cilindrii sunt orientați paralel cu unul de altul, există foarte puțin volum exclus din centrul de masă al cilindrului care se apropie (se poate apropia destul de mult de celălalt cilundru). Dacă
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
apropia destul de mult de celălalt cilundru). Dacă, cu toate acestea, cilindrii sunt înclinați unul față de celălalt, atunci există un volum mare din jurul cilindrului în care nu poate pătrunde centrul de masă al celuilalt cilindru (din cauza respingerii între cele două obiecte idealizate). Astfel, acest aranjament unghiular vede o "scădere" a entropiei poziționale a cilindrului care se apropie (există mai puține stări disponibile pentru acesta). Viziunea fundamentală aici este că, în timp aranjamentele paralele de obiecte anizotrope duc la o scădere a entropiei
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
stat neorganizat” permanent. Civilizația geto-dacilor este prezentată ca una din marile civilizații ale antichității, la egalitate cu cea greacă și romană. În dezvoltarea sa, protocronismul a luat o valență puternic naționalistă, instrumentată politic de regimul Ceaușescu, care promova un trecut idealizat al țării, trecând peste regulile cercetării științifice și recurgând la date și surse îndoielnice, care puteau legitima mai ușor teoriile protocroniste. Nicolae Ceaușescu cere rescrierea istoriei și evidențierea vechimii națiunii și a luptei pentru independență și unitate națională. Punerea accentului
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]