3,066 matches
-
https://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/?uri=CELEX:32018H0604(01) Metodologia privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii , aprobată prin OMEC nr. 5915 din 02.11.2020. Programa școlară Cultura copilăriei este structurată dintr-o perspectivă interdisciplinară, utilizând metodologii specifice studiilor sociale dedicate înțelegerii copilăriei ca experiență socioculturală și ca organizator identitar . Perspectiva interdisciplinară are în vedere un demers de explorare a culturii copiilor din pespectiva diversității culturale, demers care se sprijină pe achizițiile elevilor din domeniul limbii și literaturii române, al limbilor și literaturilor materne, precum și al disciplinelor artistice și
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
migrației populației Clasa a VII-a 1.2. Analizarea raporturilor dintre identitate şi alteritate, identificate în diverse contexte pluriculturale administrativ etc.) Identificarea unor aspecte caracteristice migrației persoanelor, în trecut și în prezent, care au generat schimbări de percepție la nivel social (identitar) Plasarea unor evenimente/procese istorice pe axa cronologică, legate de migraţia populaţiei Localizarea pe hărţi istorice a popoarelor/grupurilor umane şi a traseelor de migraţie ale acestora; completarea unei „hărţi mute” Realizarea unor frize cronologice (listă cu repere cronologice) care asociază repere
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
cetățenii Republicii Moldova cetățenia română e o problemă de accesibilitate în spațiul european, una extrem de dificilă după intrarea noastră în UE, și nicidecum o problemă de identitate cu caracter secesionist, care contrastează cu situația etnicilor maghiari din România, al căror „război identitar” nu e deloc nou. În acest sens ne amintim, desigur, îndemnul la ieșirea în stradă pentru autonomia secuimii lansat de europarlamentarul Laszlo Tokes vara aceasta. În plus, tendința n-ar fi decât respectabilă, dacă ea ar veni, în primă instanță
Exclusiv De Ce News - Un deputat PSD propune ca maghiarilor care cer cetăţenie maghiară să le plătească Ungaria pensiile () [Corola-journal/Journalistic/49311_a_50636]
-
fi decât respectabilă, dacă ea ar veni, în primă instanță, din partea majorității oamenilor de rând de etnie maghiară. Ceea ce este condamnabil de fapt, e modul în care liderii politici maghiari se impun ca exemple pentru a reaprinde același etern conflict identitar ce păruse uitat. Din acest punct de vedere, așa cum ieșirile domnului Tokes au trădat un paradox de viziune (un naționalist convins militând pentru europenitate !!!) și gestul acestor președinți de consilii județene exprimă același lucru în contextul european în care ne
Exclusiv De Ce News - Un deputat PSD propune ca maghiarilor care cer cetăţenie maghiară să le plătească Ungaria pensiile () [Corola-journal/Journalistic/49311_a_50636]
-
Muntenegrului este unul dintre puținele simboluri ale independenței statului muntenegrean, anexat de Regatul Șerbiei în 1918. Religia, limba și caracterul etnic fiind aceleași în Șerbia și Muntenegru, la obținerea independenței de aceasta, statul muntenegrean a căutat să promoveze simbolurile naționale, identitare, cel mai puternic dintre acestea fiind Familia Regală. De asemenea, Familia Regală a păstrat și continuat să acorde Ordinele Dinastice, singurele decorații specific muntenegrene. Prințul Nikola al II-lea continuă acum să le acorde, cu recunoaștere statală. Prințul Nikola al
Muntenegru a restaurat Monarhia, prima restauraţie monarhică după Spania () [Corola-journal/Journalistic/60011_a_61336]
-
prefațatorul celei mai noi ediții a romanului din 1971, The Tenants (Arendașii), care examina problema relațiilor dintre evrei și negri? Romanul, este de părere Hemon, a marcat un punct de cotitură în istoria culturii americane, „începutul unei dezvoltări a politicii identitare în literatură și, în strânsă legătură cu aceasta, a pierderii încrederii în posibilitatea artei pure". Ce anume dă tonul, inocența copilăroasă cu care se minunează de tainele lumii sau tenta mohorâtă a veșnicelor lui dezamăgiri? Toate cele de mai sus
Viață modelată de operă (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6008_a_7333]
-
Tom Castro”, despre un escroc care pretinde a fi moștenitorul unei averi fabuloase și în loc de a încerca să semene cu persoana pe care o înlocuia se bazează tocmai pe diferență și nu pe similitudinea așteptată. Talentatul escroc știe că examenul identitar este înainte de toate unul psihologic, că naturalețea falsificată magistral, tupeul cu care se recomanda și junele contrafăcut livresc, Mateiu Caragiale, în scrisorile către N.A. Boicescu, va convinge rudele, iar acestui Ostap Bender american aproape că îi iese jocul. În cazul
Literatura de sertar sau romanul à tiroir by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5949_a_7274]
-
romanului ar fi o cheie de lectură, un fir al Ariadnei în labirintul întîmplărilor și forfota personajelor, se înșeală. Prologul este mai degrabă o uvertură, comparabilă cu libretul pe care crește opera. De altfel, cititorul este indirect avertizat asupra „refracțiilor” identitare în prisma exilului. Iannis Giorgiadis crede că un om este format din alți oameni, meditează empiric asupra stărilor apei - lichidă și solidă, intuind în sens heraclitian caracterul ireversibil al curgerii timpului. Ubicuitatea emigrantului (care „în patrie este prezent în amintirea
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
sintetiză astfel intențiile reuniunii: „Istoria culturală a umanității, din Orient până în Occident, abundă în motive florale, ilustrații și reprezentări ce fac orgoliul legendelor, miturilor și altor texte fundaționale. Concepte relevante, utilizate în varii culturi, gravitează în jurul unor asemenea fertili topoi identitari. Există o taxonomie a speciilor florale, ce poate fi asociată identităților culturale distincte, așa după cum există flori favorite sau preferințe onomastice în toate tradițiile. Indisociabila de istoria culturală, însăși istoria cunoașterii, a scrierii și a cărții are adânci rădăcini în
Frânturi lusitane - Erudită participare românească la un congres despre flori by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5248_a_6573]
-
Morar. După debutul din 1984 cu Vară indiană, au urmat Fumul și spada (1989), Șovăiala (2000) și Nerușinarea (2003). Cea mai recentă apariție editorială este Paloarea, un volum ce propune ca temă identitatea, mai precis construirea unui eu din fâșii identitare. Un demers desfășurat la mai multe nivele, ce își extrage seva din imposibilitatea definirii directe și imediate, dar și din încercarea constantă de a da un sens neliniștilor ființei. Lectura se soldează cu o concluzie amară, iscată atât de neputința
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
din Polonia, Dunaújváros din Ungaria, plus încă șapte din fosta Uniune Sovietică. Dosarul conține articolele bine scrise și ilustrate, semnate de Bogdan Florin Popovici (Orașele Stalin), Georgeta Filitti (Fețele Orașului), Corneliu Pintilescu (Orașul Stalin. 1950-1960. Niveluri și forme ale discursului identitar). Din articolul primului dintre cercetătorii menționați reținem un fragment lămuritor: „Dincolo de cultul personalității, «Orașele Stalin» pot fi interpretate și ca niște simboluri. Mai întâi, simboluri ale vasalității regimurilor politice din acele țări față de Moscova și liderul comunist (...). Apoi, erau simboluri
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5391_a_6716]
-
astfel încât acesta "să poată începe o nouă etapă de speranță, în care să se îmbine experiența căpătată și energia unei noi generații". Șeful statului s-a arătat convins de faptul că prințul Felipe de Asturias va menține stabilitatea ca semn identitar al instituției monarhice și că va conta, ca și până acum, pe sprijinul prințesei Letizia. Cine este Prințul Felipe de Asturias Născut pe 30 ianuarie 1968, la Madrid, Prințul Filipe de Bourbon și Grecia este al treilea copil al Regelui
Cine este Prințul Felipe, viitorul rege al Spaniei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54134_a_55459]
-
ca să-și vadă vechiul chip, ca întreg eșafodaj al autoiluzionării, prăbușit și vechile conținuturi afective trezite. Pygmalion a eșuat, a dat o formă minunată Galateei lui, dar nu și conținutul pe care-l dorea, pentru că opera sa este un rapt identitar. Filmul ne oferă acel spectru insolit de sensibilitate care face tulburătoare filmele lui Almodóvar, și descărcat de umpluturile melodramatice ar fi putut fi cu adevărat unul remarcabil.
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
dependenței economice, indecența beneficiilor publice și virtuțile trufiei.” După cîteva povestiri despre descoperirea Americii anilor ‘70 urmează poate cel mai bun fragment al cărții, care tratează identitatea cosmopolită, de frontieră, tot mai amenințată azi de așa-zise dezbateri cu tematică identitară, care nu sînt decît „o acoperire subțire pentru exploatarea politică a reticenței față de imigranți, o înșelătorie flagrantă menită să abată anxietatea economică înspre minorități”. Judt e însă ferm cu acest nou pericol: „Poleiala subțire a civilizației se sprijină pe ceea ce
Lauda clasei de mijloc by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5105_a_6430]
-
și reapariții improbabile, crime absurde și explicații fantasmagorice, violențe sadice și salvări miraculoase - supraviețuiesc mareei inflaționiste care continuă să scalde țărmurile literaturii populare. Marele câștig al epocii constă, așadar, în construirea acelui ton și, prin vocea naratorială, a acelei mărci identitare care avea să rămână, vreme de peste un secol, copyright-ul unei bune părți din scrisul literar american. Discrepanța între tonul/limbajul relatării și violența implacabilă la care e supus individul ilustrează mai bine decât orice posibila definire a Statelor Unite drept
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
surprinzător. Passmore se restabilește psihologic (reluîndu-și activitatea creatoare) și cunoaște voluptăți curioase în relația amicalo-amoroasă cu iubita din tinerețe și credulul ei soț. Un tablou numai în aparență idilic, întrucît, în realitate, el ascunde un fel de apogeu al tensiunii identitare - imposibil de soluționat. Criza nu e acum doar a scriitorului depersonalizat, ci a întregii comunități (o problemă subterană a romanului o constituie drama cuplurilor occidentale destrămate, după zeci de ani de conviețuire, în momentul în care copiii - maturizați - părăsesc căminul
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
suspendate din biserica alăturată orfelinatului, menite să le ascundă de ochii enoriașilor pe fetele-muziciene. Noaptea însă Cecilia scrie scrisori mamei pe care nu o cunoscuse. Cartea este un epistolar-jurnal , un monolog al unui eu narativ de o acută sensibilitate. Falia identitară, cum ar spune Le Clézio, pe care Cecilia o simte cu atât mai dureros în condiția ei de orfană, adăugându-se recluziunii și rigorilor monastice de conviețuire, generează acea spaimă de moarte și totodată puterea de a o sfida, alienare
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
sunt mai preocupate de viitor decât politicienii: societatea civilă, Biserica, diplomația, oamenii de afaceri, Armata, intelectualii, tinerii. Românul este suspicios la nou și la promisiuni. El vrea instituții și valori care să-i dea, în drumul global către prosperitate, confort identitar și statornicie. Instrumentul democrației este una, valorile din mintea și sufletul lui sunt alta. Patriotismul și loialitatea nu sunt aspirații prăfuite cu tentă romantică sau naționalistă. este un instrument de măsură a securității naționale și de ea a depins supraviețuirea
Loialitatea () [Corola-journal/Journalistic/67202_a_68527]
-
Palatul Băncii Naționale a României, Universitatea, Ministerul Agriculturii, Ministerul Lucrărilor Publice (astăzi Primăria Generală a Capitalei), Cercul Militar Național, Palatul Regal (Muzeul Național de Artă al României), Ateneul Român. Și-ar putea imagina cineva cum ar arăta Bucureștiul fără aceste clădiri blazon, simbolurile identitare ale Capitalei României, la scară mondială? Ar fi un coșmar. Așa cum înălțarea lor la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea ține de domeniul miracolului. Nicolae Șt. Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului
O plimblare prin micul Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6595_a_7920]
-
nu face nici o clipă figură de discipol. Dialogul lor decurge ca între egali și abia jurnalul său revelează alte motive ale împlinirii în timp a prieteniei lor. Unul dintre ele ar fi apartenența lor la lumea Mitteleuropei, al cărei Geist identitar îi marchează deopotrivă pe amândoi. O apartenență pe care, într-un fel sau altul, Cioran și-a proclamat-o de nenumărate ori, cu resemnare, ca pe o fatalitate, nu lipsită totuși, oximoronic, de o stranie mândrie drastic refulată. Nu însă
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
va culmina cu sinuciderea. Măcar în parte, rasismul și antisemitismul lui Morand ar putea fi explicate de chipul de un exotism straniu, cu trăsături mongoloide; e plauzibil ca masca să fi ascuns un om speriat, chinuit de complexe și probleme identitare. Mulți comentatori sunt de părere că atitudinea față de evrei a fost influențată de soție, o femeie inteligentă și dură, care îl domina pe bărbatul mai tînăr. În jurnal, antisemitul deplorabil nu regretă și nu retractează nimic. La sfîrșitul secolului al
De ce Morand? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6537_a_7862]
-
unei librarii, un exemplar din capodoperă lui Salinger. În ce mă privește, cred de mai multă vreme că marele personaj al lui Salinger nu e Holden Caulfied, ci Seymour Glass. Primul s-ar putea să întrupeze, cu adevarat, o realitate identitara profund americană - unii au văzut în el chiar un fel de proto-hippie. Pentru mine, nevroticul, genialul, inadaptatul, sinucigașul Seymour Glass reprezintă ceva mai mult: o formă de manifestare a lumii de azi. O lume capabilă de imense explorări în interiorul propriei
Singurătatea Capricornului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6542_a_7867]
-
următoare, Wintering Ouț/ La iernat (1972), constituie deja o alegorie politică, însăși metaforă din titlu trimițînd la ideea de supraviețuire în interiorul unei crize majore. „Su-pra-vietuirea” e, fără îndoială, a Irlandei de Nord, teritoriu aflat, în viziunea poetului, într-un marasm identitar ce va trebui, la un moment dat, să ia sfîrșit. Preocuparea politică a liricii lui Heaney este continuată în cărți precum North/ Nord (1975) - unde problemă conflictelor din spațiul irlandez se pune în mod deschis - ori Station Island/ Insula nemișcarii
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
Plath. Mai tîrziu, preda, timp îndelungat, la Universitatea din California (Berkeley) și la cea din Dublin (în independența Republică Irlanda!), iar, din 1989, este profesor de poezie la Oxford. S-a creat aici, inevitabil, un dualism cultural, generat de „confuzia identitara” a poetului - trăitor în spații complementare și totuși disjuncte: Irlanda și Anglia. „Dublă apartenența” („dublă critică” îi spun postcolonialistii) creează însă o situatie benefică pentru literatură. Heaney este eu și celălalt în același timp, jocul substituțiilor identitare trimițînd la deconstructivismul
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
generat de „confuzia identitara” a poetului - trăitor în spații complementare și totuși disjuncte: Irlanda și Anglia. „Dublă apartenența” („dublă critică” îi spun postcolonialistii) creează însă o situatie benefică pentru literatură. Heaney este eu și celălalt în același timp, jocul substituțiilor identitare trimițînd la deconstructivismul lui Derrida. Adesea, poetul ajunge să treacă de la „starea” de „produs cultural local” la cea de „produs cultural internațional”. „Geografia culturală și spirituală”, creionata de Heaney în opera să constituie, de multă vreme, punctul principal de interes
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]