858 matches
-
trei ore de suplicii provocate de m)șurile de securitate ale aeroportului Heathrow, mi s-a f)cut foame. Când mi se Întinde tavă cu mâncare, tan)rul hasid se trage Înapoi, ferindu-se. Mi se adreseaz) din nou În idiș: —Trebuie s) v) spun ceva. N-o s) v) sup)rați? — Nu, nu cred. S-ar putea s) vreți s)-mi dați o palm). De ce aș face-o? —Dumneavoastr) sunteți evreu. Sigur sunteți evreu, pentru c) vorbim În idiș. Cum
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
În idiș: —Trebuie s) v) spun ceva. N-o s) v) sup)rați? — Nu, nu cred. S-ar putea s) vreți s)-mi dați o palm). De ce aș face-o? —Dumneavoastr) sunteți evreu. Sigur sunteți evreu, pentru c) vorbim În idiș. Cum puteți mânca... așa ceva? —Arăt) Îngrozitor, nu-i așa? —Nu trebuie s) v) atingeți de el. Femeile din grupul nostru mi-au f)cut sendvișuri cu carne de vit) cușer. Soția dumneavoastr) este evreic)? Sunt obligat s) mint. Alexandra este
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cut sendvișuri cu carne de vit) cușer. Soția dumneavoastr) este evreic)? Sunt obligat s) mint. Alexandra este românc). Dar nu pot s)-i produc tan)rului prea multe șocuri deodat), așa Încât Îi spun: Nu a primit educație evreiasc). —Nu vorbește idiș? Deloc. Dar iart)-m), vreau s) m)nânc. Nu-mi faceți favoarea s) mâncați mai bine din sendvișurile mele cușer? — Ba da, cu pl)cere. Atunci v) dau un sendviș, dar cu o condiție. Nu veti mai mânca niciodat) - dar
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
toleranți, iar ranchiuna Împotriva arabilor se manifest) rar. Aceștia nu sunt niște oameni slabi. Doar câteodat), Într-o zi liniștit) sau cand munții Moab se contureaz) În lumina soarelui, pe ț)rmul m)rii sau În livezi, mai auzi În idiș: „Se poate tr)i, dar ei pur și simplu nu te las)”. Pe acest petic de p)mânt - o minuscul) fracțiune din teritoriile din Împrejurimi -, un popor h)ituit a venit s) se odihneasc), dar odihnă nu este posibil). Evreii
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și plec)m s) ne plimb)m pe str)duțe. Cele cu rezervoare de ap) dedesubt au o ridic)tur) la mijloc. Câțiva adolescenți bat mingea pe terenuri de joac) miniaturale. În toate comunit)țile - kurd), yemenit), polonez) vorbitoare de idiș - lumea spăl), m)tur), se Îmbrac) și se preg)teste pentru Sabat. Oamenii mai În vârst), cu c)ciuli de blan) și haine lungi, se Îndreapt) deja agale și cu un aer special spre sinagogile lor. Toate acestea vor disp
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
fac parte și eu. Aprilie Am primit o scrisoare de la Irina, nepoata prietenului meu ziaristul și traducătorul Iosif Bercovici Andronic, cel cu care l-am tradus pe poetul Ițic Manger într-un timp bun, în care el mă învăța puțin idiș și când mergeam împreună la Templul Coral din București și la excelentul Teatru evreiesc al orașului. Irina mă anunță că bunicul ei iubit a murit pe 12decembrie, la prânz, că ar fi împlinit 94 de ani pe 14aprilie. Așa scrie
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
orchestre și coruri Își desfășoară activitatea În localități cu populație germană mai numeroasă. La Sibiu există două fanfare, iar la Timișoara și Cristian, același județ câte una. În București, Își desfășoară activitatea Casa de cultură „Friedrich Schiller”. c) În limba idiș Profesionale Teatrul Evreiesc de Stat din București a sărbătorit În anul 1991 centenarul. Este unicul teatru În limba idiș din Europa. Amatori Corurile copiilor și tinerilor ale Federației Cominității Evreiești din România (București), corurile copiilor și tinerilor ale comităților evreiești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la Timișoara și Cristian, același județ câte una. În București, Își desfășoară activitatea Casa de cultură „Friedrich Schiller”. c) În limba idiș Profesionale Teatrul Evreiesc de Stat din București a sărbătorit În anul 1991 centenarul. Este unicul teatru În limba idiș din Europa. Amatori Corurile copiilor și tinerilor ale Federației Cominității Evreiești din România (București), corurile copiilor și tinerilor ale comităților evreiești din Iași, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca. Formația de muzică ușoară „Menora” a comuznității evreiești din București. d) În limbile slovacă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de copii din alte etnii, creatori neromâni, contribuția altor etnii la istoria României (chiar intitularea ei Istoria românilor este un element de segregare etnică și de nerecunoaștere a istoriei cetățenilor români de alte naționalități). Scriitorii români de limbă maghiară, germană, idiș etc. nu apar în manualele de uz obligatoriu, ca și când singurii creatori din România au fost și sunt etnicii românii (și aceia aproape exclusiv bărbați). În contrapartidă, etniile minoritare tind să aibă școli separate (sau măcar secții separate) și curriculă diferită
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Iscălită „Ștrulică”, prima scrisoare 1 datează din 23 septembrie 1951. Coleg de clasă la „Nicu Gane”, Ștrul Ștrulovici era fiul unui croitor din Fălticeni. Roșcovan și pistruiat, băiatul avea ochii verzi și părul creț; se remarca printr-un pronunțat accent idiș. În mai, înainte de a încheia anul școlar, a emigrat în Israel - primul dintre colegii evrei de la Fălticeni. Din scrisoare reiese că s-a stabilit la Jafa unde învață limba ivrit (ebraica) și dorește să se aboneze la biblioteca română. Informațiile
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mentalități ireductibile. Spre a experimenta tragicul, eroul înfruntă opoziția antisemiților, se lasă bătut, exagerând evenimentul cu o vocație patetică pe care și-o recunoaște lucid, frecventează apoi și pe evrei și se simte străin în cercul sioniștilor și printre cultivatorii idișului. Locul pe care îl iubește e acest "ținut". Eroul se întoarce la familia sa evreiască din Brăila, pe care o evocă în decesele, riturile și psalmodiile sale cu demnitatea bătrână a unui Ronetti Roman. Într-o dispută cu Nae Ionescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
face cu bucurie de ambele părți. Termenii discuției sunt aceiași din discursul lui Franyo Zoltan ținut la mormântul lui Mihai Eminescu în data de 29 octombrie 1926 (vezi în cartea de față). Exemplul va fi urmat de scriitorii de limbă idiș și de cei de limbă bulgară. Se poate vorbi și de o integrare ideologică a scriitorilor în această perioadă, dar e dificil de analizat. De principiu, ei acceptă cam totul fără mari discuții emblematic fiind rezumatul cuvântulului lui Victor Eftimiu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Zamfir C. Arbore, Axente Frunză ș.a.), examenele de bacalaureat etc. A tradus în presă din Lenau, Pușkin, Lermontov, Cehov, Kuprin, Rainer Maria Rilke, Molnar Ferenc, Frank Crane, Jíři Walker, Bjørnstjerne Bjørnson, August Strindberg, Rabindranath Tagore sau din scriitorii de limbă idiș: S. S. Frug, Hugo Zukerman, M. Spektor, I. L. Peretz, D. Pinski ș.a. În volum i-au apărut, în transpuneri corecte, Inima de Heinrich Mann, Seducătorul de Franz Wedekind, Păianjenul de H. H. Ewers, poeme de Rabindranath Tagore (prin intermediar german). SCRIERI
TERZIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
postbelice: just, politizare, actualizare. Prețul lor inițial conta foarte mult în economia destinelor. O dovedește și acest fragment extras dintr-un proces-verbal scris la 11 iunie 1949, la clasa a IV-a de la școala Izraelită de Fete din Bacău: „La idiș au citit foarte bine, au tradus de asemenea bine și au spus lozincile «Trăiască R.P.R.!», «Trăiască prietenia romîno-sovietică!» în această limbă. La istorie judecă just evenimentele și cauzele care au dat naștere fenomenelor istorice; înțeleg evenimentele și personalitățile istorice, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-i schimbe cu o iotă comportarea. Era gata, oricând, să-și riște viața În Înfruntarea cu Hitler, dar nu și cu guturaiul.” Trăia acest om În Galuth? Trăia În entitatea sa, nu În exil. „Da, Kafka trăia În Galuth. Scriitorii idiș care Îl fascinau, nu. Această suficiență devenită virtute, agresată din toate părțile, rămâne un măreț exemplu de rezistență. Desigur, nu aș râvni să devin membru al acestui ghetto pentru a fi circumcis, dar exemplul, ca metaforă, este fascinant. Am Încercat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
verbal, sunt: arestarea unor foști ofițeri de aviație; poziția și situația unei unități de aerostație din comuna Pantelimon; un zvon cu privire la un discurs rostit în Parlament de domnul ministru Vasile Luca, referitor la șovinismul evreilor ce au cerut introducerea limbii „idiș” în școlile lor naționale. Dumitru Ion recunoaște de asemenea că în diferite rânduri a contribuit cu bani pentru Mișcarea Legionară, bani pe care i-a dat lui Busuioc Constantin. 21. În ultimele 48 de ore au mai fost cercetați: Preot
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un călător ca F. nu a scris decât un inconsistent volum intitulat Priveliști și impresii din fuga trenului (1926). Publicate în toamna anului 1925, în ziarul „Lumea”, memoriile de călătorie nu trec de un prim nivel descriptiv, banal. Cunoscător de idiș, ebraică, germană, poetul încearcă să intre în spațiul dificil al traducerilor încă de pe băncile liceului, când se ostenea cu Uhland și Goethe. În atenția sa au stat, de asemenea, Heine, Adelbert von Chamisso, R.M. Rilke, Bialik, Uriel Birnbaum și îndeosebi
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
principal, într-un cuprinzător volum, după 1945. A tipărit și transpuneri în românește din autori mai puțin cunoscuți, apoi în 1947, volumul Fabule, după Eliezer Steinbarg, autor pe care îl prezintă într-o prefață admirativă. A mai tălmăcit din literatura idiș multe alte texte, fie publicându-le în periodice, fie alcătuind două antologii, Umorul evreiesc (1924) și Idișul cântă, rămasă în manuscris, ca și alte scrieri. Dintre acestea, doar însemnările din perioada 1937-1944, în care consemnează, parcă încremenit de oroare, dar
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
cunoscuți, apoi în 1947, volumul Fabule, după Eliezer Steinbarg, autor pe care îl prezintă într-o prefață admirativă. A mai tălmăcit din literatura idiș multe alte texte, fie publicându-le în periodice, fie alcătuind două antologii, Umorul evreiesc (1924) și Idișul cântă, rămasă în manuscris, ca și alte scrieri. Dintre acestea, doar însemnările din perioada 1937-1944, în care consemnează, parcă încremenit de oroare, dar păstrându-și echilibrul și luciditatea, persecuții și atrocități antisemite, sunt editate mai întâi în engleză, sub titlul
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
1 nedeclarat. După limba pe care o vorbesc vasluienii la 1992, din totalul de 461.374 persoane recenzate, 460.257 vorbeau limba română, 55 maghiara, 931 țigăneasca, 14 germana, 8 ucrainiana, 72 rusa, 4 turca, 1 sârbo-croată, 1 bulgara, 14 idiș, 1 cehă, 9 greaca, 6 alte limbi, 1 nedeclarat. Populația după religie se prezenta astfel în județul Vaslui în 1992: din totalul de 461.374 locuitori, 448.614 erau ortodocși, 6.924 romanocatolici, 17 reformați-protestanți, 50 grecocatolici, 465 penticostală, 107
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit de idiș, problema ospitalității se pune la el și în relația cu limba. El însuși afirmase că este "oaspetele limbii germane", ceea ce înseamnă un raport ambiguu și privilegiat cu limba germană. Kafka trăiește situația paradoxală a celui care nu se simte bine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care nu se simte bine decât prin scris, pentru care adevărată ospitalitate, adevăratul acasă este scrisul dar pentru care acesta se petrece într-o limbă străină, rece și abstractă, în timp ce el se entuziasmează și adoră o limbă caldă, pestriță precum idișul. Prin relația cu familia și casa părintească, prin personajele sale exilate în locuri ostile, prin chiar relația sa cu limbile în care scrie, în care vorbește și cea care îi place, Kafka rămâne un oaspete dificil și un străin etern
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el o doreau dar labele lor din spate stăteau încă bine lipite în iudaismul tatălui, iar labele din față nu găseau teren nou. Disperarea care apăru de aici a fost și inspirația lor". El care nu vorbește nici ebraica nici idiș este crescut în această limbă "străină" a cărei artificialitate și stranietate o simte: germana este o limbă seacă, abstractă, cea a educației și a domesticirii, cea pe care maimuța Rotpeter se străduiește să și-o însușească. Dar ea nu poate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
străină". Mai mult decât ceha - el se amuză la Paris văzând cât de mult pare aceasta o limbă străină ("Auzindu-ne vorbind cehă, lumea se miră că stau pe vas cu străini atât de ciudați", scrie el în septembrie 1911), idișul, altă limbă disprețuită de către congenerii săi "avizi de respectabilitate" (M. Robert) pare să fie o limbă mai puțin falsă, mai adevărată și mai strâns legată de afect. Discursul său asupra limbii idiș de pe 18 februarie 1912 la Casa comunității evreiești
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atât de ciudați", scrie el în septembrie 1911), idișul, altă limbă disprețuită de către congenerii săi "avizi de respectabilitate" (M. Robert) pare să fie o limbă mai puțin falsă, mai adevărată și mai strâns legată de afect. Discursul său asupra limbii idiș de pe 18 februarie 1912 la Casa comunității evreiești din Praga prezintă unui public burghez evreiesc această limbă care suscită "o frică amestecată cu respingere" pentru că este nu numai o limbă populară dar și, cum ne reamintește Gilles Deleuze 613 o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]