863 matches
-
avant la lettre". În 1865 a publicat primul său volum de versuri în ebraică intitulat " Zizim u-ferahim", dar după cum aprecia Jewish Encyclopedia din 1906-11, poezia sa în ebraică cu toate „meritele ei considerabile, a fost eclipsată de cea în limba idiș, care, prin forța expresiei și profunzimea de simțire evreiască rămâne de neconcurat”. În 1866 a publicat Goldfaden primul său volum de versuri în idiș, iar în anul, următor 1867 a lucrat ca profesor la Simferopol în Crimeea. Dar după un
Avram Goldfaden () [Corola-website/Science/309740_a_311069]
-
poezia sa în ebraică cu toate „meritele ei considerabile, a fost eclipsată de cea în limba idiș, care, prin forța expresiei și profunzimea de simțire evreiască rămâne de neconcurat”. În 1866 a publicat Goldfaden primul său volum de versuri în idiș, iar în anul, următor 1867 a lucrat ca profesor la Simferopol în Crimeea. Dar după un an s-a transferat la Odesa, unde a locuit mai întâi în casa unui unchi, unde fiul acestuia, bun pianist, îl ajută să pună
Avram Goldfaden () [Corola-website/Science/309740_a_311069]
-
an s-a transferat la Odesa, unde a locuit mai întâi în casa unui unchi, unde fiul acestuia, bun pianist, îl ajută să pună unele din poeziile sale pe muzică. La Odesa, Goldfaden a reluat legătura cu confratele sau, scriitorul idiș Itzhak Yoel Linetski pe care îl cunoștea de la Jitomir. și l-a intâlnit pe poetul ebraic Eliahu Mordehai Werbel, cu a cărui fiică, Paulina, se va căsători. În această perioadă Goldfaden și-a văzut tipărite versurile în ziarul ebraic „”Kol
Avram Goldfaden () [Corola-website/Science/309740_a_311069]
-
intâlnit pe poetul ebraic Eliahu Mordehai Werbel, cu a cărui fiică, Paulina, se va căsători. În această perioadă Goldfaden și-a văzut tipărite versurile în ziarul ebraic „”Kol Mevassér”. Atunci a scris și primele sale două piese de teatru în idiș, „Cele două vecine” - (Di Tzvei Shcheines) și "Mătușa Zose" (Di Mome Zose), pe care le-a inclus, însoțite de câteva versuri, în volumul de un anumit succes „Evreica" (Di Yidene) din 1869, care a fost tipărit în trei ediții succesive
Avram Goldfaden () [Corola-website/Science/309740_a_311069]
-
Goldfaden a plecat la München cu gândul să studieze acolo medicina. Dar până la urmă a părăsit Germania pentru Lvov (în Galiția), pe atunci în Austro-Ungaria, unde s-a pus iarăși în legatură cu Linetski, care devenise acolo redactorul hebdomadarului în idiș „Isrulik”, publicație apreciată, dar pe care autoritățile țariste au închis-o curând. În 1876 Golfaden se mută la Cernăuți, în Bucovina, unde redactează un cotidian în idiș - „Dos Bukoviner Israelitishe Folksblatt” („Foaia populară israelită din Bucovina”). Nereușind să plătească cheltuielile
Avram Goldfaden () [Corola-website/Science/309740_a_311069]
-
a pus iarăși în legatură cu Linetski, care devenise acolo redactorul hebdomadarului în idiș „Isrulik”, publicație apreciată, dar pe care autoritățile țariste au închis-o curând. În 1876 Golfaden se mută la Cernăuți, în Bucovina, unde redactează un cotidian în idiș - „Dos Bukoviner Israelitishe Folksblatt” („Foaia populară israelită din Bucovina”). Nereușind să plătească cheltuielile de înregistrare de 3000 de ducați și eșuând în încercarea de a scoate totuși gazeta sub un alt nume, Goldfaden plecă în România vecină, la Iași, principalul
Avram Goldfaden () [Corola-website/Science/309740_a_311069]
-
în Israel. El trăiește în orașul Bat Yam, la sud de Tel Aviv și se ocupă și cu pictura. I s-a decernat premiul Asociației autorilor și editorilor de muzică din Israel, Akum, pentru muzică la spectacolul cu piesa clasică idiș Dybbuk de S.Anski pusă în scenă la Teatrul Kameri din Tel Aviv. De asemenea - premiul primului ministru pentru întreaga activitate muzicală de până atunci.
Iosef Bardanașvili () [Corola-website/Science/313532_a_314861]
-
, mai demult " Mare", (în , în , în idiș "גרויסווארדיין" Groysvardeyn, în , în , în , în ) este municipiul de reședință al județului Bihor, Crișana, România. Se află în vestul României, pe râul Crișul Repede, în imediata apropiere a frontierei cu Ungaria. Totodată Oradea este și cel mai important oraș din
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8.824) și maghiară (7.252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Limba idiș era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată. La recensământul din 2011 au fost înregistrați 147.245 locuitori. Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituție de învățământ superior. Din punct de
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
originar din Polonia. A fost unul din cei mai însemnați poeți israelieni ai epocii sale. În 1968 i s-a decernat premiul de stat, Premiul Israel. A tradus în ebraică creații ale lui Shakespeare, Molière , ale unor scriitori ruși și idiș. s-a născut la Varșovia, pe atunci parte din Imperiul Rus, ca întâiul fiu al lui Itzhak Alterman, pedagog, unul din deschizătorii de drum ai grădinițelor de copii în limba ebraică, și al Bellei, născută Leibowicz. Mama era medic stomatolog
Nathan Alterman () [Corola-website/Science/323401_a_324730]
-
fi acordat dreptul de vot dor acelor cetățeni considerați loiali statului democratic și evreiesc Israel și legilor Israelului. Proiectul a căzut la vot cu 45-17. Zvi Hendel este căsătorit și are patru copii. Pe lângă limba ebraică, vorbește limbile maghiară și idiș. Hendel nu mai vorbește limba română. Zvi Hendel a deținut următoarele funcții publice:
Zvi Hendel () [Corola-website/Science/306035_a_307364]
-
Flori înrourate. (Doine și strigături) în Gândirea, 10, nr. 4, aprilie 1930, p. 145-146. (Cronica măruntă). 5. Am consultat ziarul Universul din anul 1929 și nu am identificat, încă, nimic. 6. Solomon Segal, poet și traducător. A publicat în limba idiș o antologie din poeziile lui Mihai Eminescu, care s-a bucurat de o excelentă prefață a lui Nicolae Iorga. A fost ajutat, permanent, de Nichifor Crainic și familia sa. 7. Nichifor Crainic - Țara de peste veac. Poezii. București, Editura „Cartea Românească
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Georg Solti, Evgheni Svetlanov sau Iuri Temirkanov. Kissin a cântat și muzică de cameră alături de Martha Argerich, Gidon Kremer, James Levine, Alexander Knyazev, Mischa Maisky, Thomas Quasthoff, Isaac Stern și alții. În completarea muzicii, Kissin dă și recitaluri de poezie idiș și rusă. În 2007 Kissin a devenit Patronul Onorific al companiei profesioniste de operă de cameră City Opera of Vancouver, condusă de dirijorul Charles Barber. Din anul 2002 deține cetățenia britanică. Kissin a fost invitat special la Premiile Grammy din
Evgeny Kissin () [Corola-website/Science/314876_a_316205]
-
Simfonica Philadelphia, dirijata de Eugene Ormandy EMI la vioară Perlman, la pian Bruno Canino.EMI Muzică tradițională evreiască din estul Europei, zisă și klezmer, inclusiv cea interpretată de Perlman, cuprinde, ca întotdeauna și numeroase melodii în stilul numit "valah" (în idiș - volech), preluate sau influențate masiv de muzică populară românească, mai ales din Moldova, sau având elemente comune cu ea, incluzând și melodii în genul doinei, în ritm de sârbă sau hora, unele din ele fiind închinate meleagurilor românești.
Itzhak Perlman () [Corola-website/Science/318934_a_320263]
-
activau combinatul întreprinderilor comunale și combinatul de prestare a serviciilor, etc. Originari din Căușeni sunt: Boris Godin, unul dintre cei mai buni baritoni din Republica Moldova; Grigore Grigoriu, regretatul actor de teatru și cinema; Lev Berinski, poet de limba rusă și idiș, traducător din limba rusă în română; marele poet român Victor Tulbure; scenaristul Vladimir Berezinschi. Istoria orașului Căușeni este strîns legată de cea sudului Basarabiei, de la Imperiul Roman. După cuceririle romane împăratul Traian ridică pe teritoriul actualului oraș un val de
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
se pot servi cu sos de mere. O altă mâncare favorită sunt gogoșile prăjite în ulei. Ceremonia se desfășoară în special în familie, dar se aprind lumânări și la sinagogă, iar copii primesc o mică sumă de bani ("ghelt" în idiș). În zilele noastre Hanuka este și un prilej de serbări cu cântece și jocuri, în special pentru copii. Cel mai răspândit este jocul cu titirezul ("dreidl" în idiș). Datele când cade Hanuka sunt determinate de calendarul biblic. Hanuka începe cu
Hanuka () [Corola-website/Science/302076_a_303405]
-
la sinagogă, iar copii primesc o mică sumă de bani ("ghelt" în idiș). În zilele noastre Hanuka este și un prilej de serbări cu cântece și jocuri, în special pentru copii. Cel mai răspândit este jocul cu titirezul ("dreidl" în idiș). Datele când cade Hanuka sunt determinate de calendarul biblic. Hanuka începe cu ziua a XXV-a lunii kislev și se termină cu ziua a II-a ori a III-a a lunii tevet (Kislev poate acea 29 ori 30 zile
Hanuka () [Corola-website/Science/302076_a_303405]
-
7 iulie 1887 vine pe lume la Vitebsk, în Rusia (azi Belarus), Moșe Segal, care se va face cunoscut mai târziu ca artist cu numele de . Copilul este primul născut al familiei Zachar și Faiga Segal, evrei hasidici de limbă idiș. Părinții lui Chagall sunt oameni săraci și foarte credincioși. Viața de familie se desfășoară în ritmul sărbătorilor religioase în cartierul destinat de autoritățile țariste evreilor. Părinții sunt analfabeți, dar fiul învață să scrie, să citească și să cânte la vioară
Marc Chagall () [Corola-website/Science/298459_a_299788]
-
în limba germană, iar când a aparținut Imperiului German, între 20 august 1910 și 28 noiembrie 1918, a fost folosită și denumirea ceremonială "Haupt- und Residenzstadt Posen" ("Orașul-Capitală și Reședință Poznań"). Denumirea latină, folosită totuși destul de rar, este "Posnania". Limba idiș a preluat numele german, dându-i forma פּױזן, care se poate fi transliterată cu alfabetul latin ca "Poyzn". Insurecția din Polonia Mare din 1918 - 1919 Protestele de la Poznań din 1956 Poznań se află în partea de vest a
Poznań () [Corola-website/Science/297853_a_299182]
-
(din greacă "ὁλόκαυστον (holókauston)": "holos", „complet” și "kaustos", „ars”; în ebraică: Hașoa השואה, în idiș: Hurben חורבן), este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte din „soluția finală a problemei evreiești”, programul de exterminare
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
doi ani. În anul 1955 Săculeț a fost premiat la un concurs internațional de compoziție ținut la Varșovia cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului. El a publicat în România și apoi în Israel o culegere de cântece populare în limba idiș. Serviciul de cenzură pentru presa și tipărituri din România, aflată pe atunci sub regim comunist, a dispus oprirea difuzării în librarii a cărții sale apărute în Editură Muzicală a Uniunii Compozitorilor, sub pretextul că ar fi „cântece religioase și naționaliste
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
despre folclorul evreiesc din România, între altele, la Teatrul Evreiesc de Stat din București. În anul 1961 i s-a dat posibilitatea să înregistreze la editură de stat de discuri Electrecord un disc cu câteva cântece populare evreiești în limba idiș, cu soliștii Radu Lucian, Sorina Dan și Cecilia Stein, acompaniați de o orchestră populară sub conducerea să. Săculeț a murit în anul 1976 la vârsta de 61 ani. în românește și idiș -în Editură muzicală יידישע פאלקסלידער מוזיק פרלאג, בוקרשט
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
disc cu câteva cântece populare evreiești în limba idiș, cu soliștii Radu Lucian, Sorina Dan și Cecilia Stein, acompaniați de o orchestră populară sub conducerea să. Săculeț a murit în anul 1976 la vârsta de 61 ani. în românește și idiș -în Editură muzicală יידישע פאלקסלידער מוזיק פרלאג, בוקרשט (Editură Organizației olimilor originari din România HOR) în- Oldi Ágoston, Gidó Attila (ed) "Minoritatea maghiară din România în perioada comunistă", Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și Editură Kriterion, Cluj Napoca 2009
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
regiunea Minsk.Tatăl sau Itzhak (Icchak) Perski (1896-1962), originar din Volojin, era un comerciant înstărit de lemne, descendent al rabinului Hâim din Volojin. Mama sa, Sară, născută Meltzer, era bibliotecara și profesoara de limba rusă. În casa părinteasca se vorbea idiș, rusă și ebraica. La scoala Peres a invatat în limba polona. În copilărie educația lui a fost mult influențată de bunicul său matern, reb Tzvi Hersz Meltzer,și el din Volojin, absolvent al vestitei ieșive din acel orășel, si care
Șimon Peres () [Corola-website/Science/304204_a_305533]
-
-și realiza aspirațiile. În 1884 Ben-Yehuda ajunge în Palestina,pe atunci parte dintr-o provincie a imperiului otoman. Înaripat de ideile sionismului Ben-Yehuda încearcă să schimbe statutul limbii ebraice, transformînd-o în una vorbită. Ebraica vorbită, gândea Ben-Yehuda, va marginaliza limba idiș și alte limbi si dialecte folosite până atunci de evrei și va deveni principala limbă de comunicare între evreii care se vor reîntoarce din toate colțurile lumii. Ben-Yehuda își educă fiul numai în ebraică și încearcă să-l ferească de
Eliezer Ben-Yehuda () [Corola-website/Science/310226_a_311555]