1,179 matches
-
CA-NTR-UN POEM Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 732 din 01 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului LA MULȚI ANI TUTUROR DOAMNELOR ȘI DOMNIȘOARELOR! Iubito, cea mai lirică Din câte vor fi fost, tu ești Când mă posezi idilică Și cu tandrețe mă doinești... Ca o metaforă mă duci Din purgatoriu-n paradis Și între antiteze mă seduci, Tu, epopeea mea de vis Ce nu ai comparație Cum nu am epitete eu Să te invoc cu grație Drept oda
CA-NTR-UN POEM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348796_a_350125]
-
și curate, lemnele stivuite într-o ordine desăvârșită, fântânile acoperite, cu căni atârnate pentru călători rătăciți îți întregeau încrederea că acolo e rostul lor. Îți venea să pășești pe vârfuri și să vorbești în șoaptă ca să nu trezești ființele din idilica poveste. Peste puțin timp, din spatele ferestrelor acoperite de perdele albe și a ușilor nemișcate au început să apară ființe tăcute care mergeau hotărâte în treburile lor. Deci existau. M-am întrebat cum ar fi viața noastră trăită în mod voit
SĂTUCUL LINIŞTILOR NOASTRE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348813_a_350142]
-
Acasa > Impact > Analize > “NU SUNT CITITOR ÎN STELE” - O CONSTANTĂ A RE-UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 439 din 14 martie 2012 Toate Articolele Autorului Speranțele idilice ale unioniștilor, legate de ședința comună de la Iași a Guvernelor celor două țări românești (Mamă și Fiică), au trecut prin urbea Unirii (de la 1600 și de la 1859) ca o boare de primăvară calendaristică. Că de o primăvară legată de parcursul
“NU SUNT CITITOR ÎN STELE” – O CONSTANTĂ A RE-UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348358_a_349687]
-
rectoratul lui Ștefan Păscu. Asistentul Mircea Borcilă a perceput „rectoratul lui Ștefan Păscu, ca o deschidere spre exterior. Cu această ocazie am prins un lectorat în SUA, în 1972. A fost o experienta crucială. Eu mă duceam cu o imagine idilica asupra capitalismului. Era pe invers. Și am fost șocat să văd că nu se potrivește în Seattle, Washington” Păscu a reușit să mențină coeziunea UBB și în față provocărilor etnice în învățământul superior. „În condițiile catedrei noastre (Istorie) nu a
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
la vibrația pământului dar câteva lucruri m-au ajutat să cresc frumos : mirosul acru -înțepător de turba din spatele grădinii , curățenia aburului scurtcircuitat după ploaie ce ieșea din adâncimi și țărâna fumegânda în urmă pașilor lăsați pe ulițele satului. Această înfățișare idilica e prea mult pentru zilele noastre dar atunci înălțimea impresiilor de copil era mult mai sus . Acum cred că nu mai suntem în stare să percepem nimic. E ca si cum am face aceasta incursiune mentală ( sau experiment) : să rămânem singuri în
“NU EXISTĂ ARTA DE A DEVENI TĂRAN; ARTA E SĂ RĂMAI”. de DALELINA JOHN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348453_a_349782]
-
Biblie așa după cum autorul afirmă: ,,Am fost nevoit să adaug lucruri noi, potrivite cu armonia întregului, pentru a desluși și pune în lumină înțelesul versetelor din Biblie „ [33] În concluzie Corneliu Moldovan spune despre ,,Cântarea Cântărilor” că este o poovestire idilică a unei iubiri vesele și sănătoase pline de viață, tânără, așa cum nu se mai ivește astăzi, o iubire sălbatică și înflăcărată, fără fățărnicie și fără șovăire dar îndestulată de cea mai fragedă și îndestulată poezie. Pentru Radu Cârneci ,,Cântarea Cântărilor
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
a crea super eroi. Eroii lui sunt oamenii obișnuiți situați printre noi. Sunt oamenii care au avut această nefericită experiență în timpul totalitarismului. Mediul rural nu lipsește cu desăvârșire din carte, dar el este prezentat într-o lumină ștearsă, mai mult idilică și pitorească, față de lucrările din trecut. Ilie a crescut la țară, doar o mică parte a vieții lui, iar Toni își amintește ca prin ceață de escapadele estivale de la bunici. Acum, se simte o mult mai mare detașare a autorului
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ARS ROMANTICA Autor: Daniel Samuel Petrilă Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului A muzelor celeste, convexe revărsări Idilice izvoare, regrete-ngemănând... O lume hialină cu visuri și cântări, Pe scara cea din Betel profetul așteptând. O lume-n altă lume, ecvestră, spiralată... Un vis latent teluric în cuget măcinat, O muzică sihastră e lumea de-altădată Iar îngerul romantic
ARS ROMANTICA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376915_a_378244]
-
glezne. Să plutim fără urmări, Să ne intre focu-n bezne. Tu să te preschimbi în lin. Eu în porumbel de clisă. Tu în creangă de măslin, Eu în oaza cea promisă. Să-l găsim iar pe Neptun într-un paradis idilic. Și s-o ștergem pe Saturn, Să-ntregim păcatul biblic. Referință Bibliografică: POTOP BIBLIC / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul VI, 09 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POTOP BIBLIC de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375916_a_377245]
-
Noi suntem o mică parte, Care-l- ntrupăm- din vers, Dorim să scape de moarte. Suntem lumânări topite; Niște cronicari de neamuri, Ce-nșirăm pe foi dorite, Viețile noastre-n hamuri! Și atinși de lira verii, Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii, Dulce ne frământă liric. Cine-i suflă marea vieții? Intre arcadele de timp, Și -i deschide dimineții, Poarta altui anotimp!. Citește mai mult Între mii de ani luminăGeniul veșniciei naște,Pe o stea solară plină,Ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
Noi suntem o mică parte,Care-l- ntrupăm- din vers,Dorim să scape de moarte.Suntem lumânări topite;Niște cronicari de neamuri,Ce-nșirăm pe foi dorite,Viețile noastre-n hamuri!Și atinși de lira verii,Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii,Dulce ne frământă liric.Cine-i suflă marea vieții? Intre arcadele de timp,Și -i deschide dimineții,Poarta altui anotimp!.... IX. INIMA NE-O ROMÂNIȚI!, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
un oraș singular, cu contururi clare, un oraș... hotărât, cum se spune pe la noi. Dar oare nu e fiecare oraș în parte unic în felul său? E-adevărat că revista americană Forbes declara recent Sibiul drept unul din cele mai idilice orașe europene, dar, să fim sinceri, „idilic” e un termen cam static. Oricum, concepțiile americanilor nu se suprapun decât arareori peste gusturile noastre de europeni înrăiți. Cu toate astea, ne place să trăim la Sibiu, chiar dacă nu plutim permanent în
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
oraș... hotărât, cum se spune pe la noi. Dar oare nu e fiecare oraș în parte unic în felul său? E-adevărat că revista americană Forbes declara recent Sibiul drept unul din cele mai idilice orașe europene, dar, să fim sinceri, „idilic” e un termen cam static. Oricum, concepțiile americanilor nu se suprapun decât arareori peste gusturile noastre de europeni înrăiți. Cu toate astea, ne place să trăim la Sibiu, chiar dacă nu plutim permanent în sfere „idilice”. De-ntrebi un sibian de pe
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
europene, dar, să fim sinceri, „idilic” e un termen cam static. Oricum, concepțiile americanilor nu se suprapun decât arareori peste gusturile noastre de europeni înrăiți. Cu toate astea, ne place să trăim la Sibiu, chiar dacă nu plutim permanent în sfere „idilice”. De-ntrebi un sibian de pe stradă dacă îi place orașul său, mai mult ca sigur răspunde că da, mult. Iar dacă insisiști mai departe cu întrebările, ți se confirmă și clasicele clișee despre noi: anume că înțelegem câte ceva din limba
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
referă la „Teorii literare despre arta scrisului la Sadoveanu în povestirea în ramă „Iapa lui Vodă”, prima povestire din Hanu Ancuței”. În această adevărată capodoperă narativă, „Hanu Ancuței”, se regăsesc aproape toate elementele din celelalte povestiri sadoveniene: lumea țărănească, natura, idilicul, legenda, oralitatea. Nicolae Manolescu scria în legătură cu această scriere: „Niciodată arta povestirii n-a fost mai rafinată în simplitatea ei”. Întâlnirile de la Hanu Ancuței au fost asemănate cu cele din O mie și una de nopți. Permanent, în povestire intervine vocea
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
rigori ori canoane. Spiritul său este liber: liber să scrie ce simte, liber să scrie ce gândește ... liber (și atât!). Cu o încăpățânare, uneori ostentativă, se construiesc în fața ochilor mirați ai cititorului portaluri către o altă lume. O lume nouă, idilică, în care cuvântul este stăpân și prin care se naște totul, inclusiv ființa. Cuvântul - „care pe toate le poate și pe toate le împlinește”. Iată, spre exemplificare, câteva dintre versurile pe care Andreea, ca un fin bijutier, încearcă să le
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
-
un alt plan - al Copilăriei - prin care poetul încearcă să perceapă frumusețea persoanei dispărute, transformată în praf de stele (încercând regrete, poate tardive, la acțiuni anterioare). Prin împletirea celor două planuri ideatice, rezultă un lirism curat, sincer și purificator, expresiv, idilic, reverberând energii ancestrale și contrastând cu dual(fals)itatea lumii din jur. Prezentată sub forma unui buchet lirico-eseistic, ce deconspiră tăcere și solemnitate, cartea pendulează între limitele unui status ființial, în care sentimente - ascunse sub măști de lut - plâng pe
PICĂTURI DE TIMP (POEME) A POETULUI FOCŞĂNEAN IONEL MARIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373056_a_374385]
-
de cărți trebuie scrise, și trebuie citite! Trebuie scrise fiindcă, dincolo de anecdotica lor individuală, de nota lor subiectivă, aceste cărți, ce ignoră în aparență beletristica, cumulează valențe documentare și de frescă socială, panoramând o lume vie, reală, lipsită de butaforie idilică, și inundată de o imundă suferință, față de care nu mai puțin imunda boemă riscă să devină o “prestidigitație” la modă. Într-o lume tot mai văduvită de repere paseiste, lume ce-și uită regretabil de repede propriul său trecut, proiectându
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
duși pe malul Gangelui sau al altui fluviu, depuși în locuri pustii și abandonați în ultimele ore ale vieții lor [252]. Cele mai grațioase descrieri, care se întîlnesc în Śakuntăla și în alte poezii, se referă la un tărîm al idilicului, în care nici un principiu de libertate sau moralitate nu au pătruns (ca de exemplu în raportul lui Śakuntăla a cu tovarășii săi de joacă). Dar de-ndată ce prințul sau viața de curte intervin, iată că și această drăgălășenie dispare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a fi îndepărtate. CAPITOLUL II Ambianța culturală dintre cele două războaie RĂZBOIUL, DURERE ȘI ȘANSĂ A MODERNITĂȚII Sfirșitul războiului provoacă o deschidere a discursului politic și chiar mai mult. Perioada 1916-1919 a creat traume românilor, în condițiile în care provincialismul idilic al arhaismului este depășit, iar euforia occidentală a unor elite economice și intelectuale este împrăștiată de experiența fizică și morală a războiului, prin conștientizarea revoluției bolșevice vecine. Odată cu războiul, mica Românie patriarhală de la hotarele orientale ale Europei a intrat în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bine, pe masa fostului satrap, domnul avocat Florescu vede într-o zi o întreagă bibliotecă. Nici vorbă marxistă. Semn că pedepsitul devenise brusc un enciclopedist. Și alte asemenea basme. Cu Groza, cu Bodnăraș, cu Ceaușescu. În rememorarea mai mult decît idilică a domnului avocat, aceștia, nu exemplare criminale ale istoriei noastre ci, mă rog, personaje, și ele, ca toate celelalte, ale aceleiași istorii. Dacă n-am ști cam în ce ape se scaldă acum apoliticele posturi naționale de radio, monodia nocturnă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să trăiască, zi și noapte, o viață care să o poarte dintr-o plăcere în altă (É strano... Sempre liberă) Actul ÎI Scenă 1. O casă de țară, în apropierea Parisului. De câteva luni Alfredo și Violetta duc o existență idilica în îmrejurimile Parisului. Se pare ca Violetta să îndrăgostit de Alfredo în ciuda ideilor ei anterioare despre dragoste. Ea și-a abandonat complet vechiul mod de viață. Alfredo descoperă că Violetta și-a vândut toate bunurile pentru a acoperi cheltuielile prilejuite
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
le adapta realităților naționale. A acordat o atenție deosebită reorganizării instituțiilor artistice, precum teatrul și conservatorul, susținând aproape fără rezerve reformele lui Spiru Haret. Membrii societății s-au străduit să impună și în literatură spiritul autohton, considerat dintr-o perspectivă idilică. Anticipând sămănătorismul, teoreticienii societății introduceau între „fond” și „formă”, ca element de legătură, „simțirea”, socotită expresie a spiritualității unui popor. Drept urmare, aprecierea unei opere era tributară unui sentimentalism de nuanță naționalistă, datorită căruia la concursurile literare anuale erau premiate, în
AMICII LITERATURII SI ARTEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285319_a_286648]
-
Zorab, Noi vrem pământ). În același grai, folosindu-se de o traducere a lui H. G. Lecca, a transpuns poemul Enoh Arden al lui Alfred Tennyson. Creionând, cu stângăcii și asperități, pasteluri în care încearcă să dea contur unor crâmpeie senine, idilice din viața păstorească, punând, răzleț, câte un accent satiric, A. nu uită nici o clipă că „armânescu sândzi strigî”. Biruindu-și deprimarea, el își asprește glasul, vrând să se exprime cât mai energic, mai răspicat. Numai că, temperamental, gesticulația combativă nu
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
gulerul cămășii; cât de puțini i-au simțit Însă profunda influență vitală, influența splendidei și nepieritoarei desăvârșiri de sinceritate și putere”1. Îl mai apropie de câțiva dandy celebri (Baudelaire, cu precădere) spaima de a se lăsa prins În imaginea idilică a unui mariaj, de a fi răspunzător pentru progenituri. Copiii? O oroare! Simplă mască sau de o franchețe dezarmantă, rândurile lui Byron rămân necruțătoare: „Nu știu ce a vrut să spună Scrope Davies când ți-a povestit că aș iubi copiii. Le
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]