566 matches
-
văzut, atât prin opozițiile privative absolute de tipul LUP - OAIE/MIEL/MĂGAR/BOU/ MÂNZ/GÂSCĂ sau LUP - OM, cât și prin trăsăturile "intrinseci" care îi sunt atribuite culturemului în cauză. Considerăm, totuși, că această trăsătură trebuie disociată de "funcția"/semnificatul idiomatic (b) lăcomie, care, deși se apropie de semnificatul (a) prin intermediul agresivității, se distinge de acesta prin aceea că LUPUL este prezentat aici, dincolo de orice considerații morale, ca un simbol al animalității și, prin aceasta, al "naturii lucrurilor" (v. exemplele din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prin aceea că LUPUL este prezentat aici, dincolo de orice considerații morale, ca un simbol al animalității și, prin aceasta, al "naturii lucrurilor" (v. exemplele din 3.5.). Totodată, semnalăm faptul că în limba română LUPULUI nu i se atribuie semnificatul idiomatic "sărăcie, disperare economică", pe care Dobrovol'skij și Piirainen îl semnalează în numeroase alte limbi. Chiar dacă asemenea asocieri nu sunt deloc excluse în planul textelor și/sau al cunoașterii "lucrurilor", ele nu au fost codificate - cel puțin până în clipa de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
v. în special exemplele din 3.4.3. și 3.5.) subliniază (c) superioritatea LUPULUI. Prin aceasta, ca și prin caracterul său prototipic (inclus în asocierea lăcomie → animalitate → "natură a lucrurilor"), culturemul LUP se diferențiază, în limba română, de semnificatele idiomatice care i se atribuie în alte limbi europene. 4. Dimensiunea culturală a textemelor 4.1. Studiile de caz anterioare arată că textemele nu sunt doar niște semne virtuale, ci exprimă, totodată, opinii și atitudini față de "lucruri". Cu alte cuvinte, ele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
trebuie să reamintim că această restricție nu se aplică și textemelor, pentru că textemele sunt tocmai asemenea "bucăți întregi de "zicere"" prin care se spune ceva despre (alt)ceva în planul unei limbi "istorice". În consecință, abordarea textemelor din unghiul lingvisticii "idiomatice" este nu doar legitimă, ci și întru totul conformă cu principiile integralismului. 4.3. Totuși, câteva precizări se cuvin făcute cu privire la această abordare. În primul rând, existența unui textem într-o anumită limbă (ca expresie a unei "doxe" colective) nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
determină într-o anumită măsură gândirea și vorbirea. Ceea ce am încercat să subliniem de-a lungul capitolului de față este că integralismul lingvistic ne oferă un cadru conceptual optim pentru a identifica, descrie și sistematiza această formă particulară de cunoaștere "idiomatică". Capitolul V Textemele din perspectiva lingvisticii textului 1. Statutul textemelor în discursul "informativ" 1.1. În capitolul de față vom discuta doar statutul textemelor în discursul "informativ", urmând ca despre creativitatea "poetică"/literară a acestor unități să vorbim în capitolul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dintr-un text determinat (în cazul de față, opera lui I.L. Caragiale) într-un alt text determinat (discursul public actual), și nu doar simpla actualizare textual-discursivă a unei unități textemice "stocate" în repertoriul limbii (cum se întâmplă în cazul expresiilor idiomatice, de pildă), textemele diasemice reliefează în maniera cea mai clară procesul creației de sens. Apoi, am ales să particularizăm tema anunțată în titlul capitolului prin analiza textemelor caragialiene întrucât autorul Scrisorii pierdute este poate scriitorul care a furnizat cel mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acte lingvistice anterioare. Prin aceasta însă nu se elimină caracterul creator al limbajului, deoarece și recreația nu este decât o formă particulară a creației."385 Există, totuși, o deosebire de proces, care particularizează textemele diasemice în raport cu cele diasketice (cu expresiile idiomatice verbale, de pildă): dacă ultimele au deja o existență recunoscută în planul "istoric" al limbii (ca parte a competenței "idiomatice"), primele nu se configurează ca texteme decât în planul individual al vorbirii (ca parte a competenței expresive). De aceea, ar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
formă particulară a creației."385 Există, totuși, o deosebire de proces, care particularizează textemele diasemice în raport cu cele diasketice (cu expresiile idiomatice verbale, de pildă): dacă ultimele au deja o existență recunoscută în planul "istoric" al limbii (ca parte a competenței "idiomatice"), primele nu se configurează ca texteme decât în planul individual al vorbirii (ca parte a competenței expresive). De aceea, ar fi impropriu să descriem "reluarea" textemelor diasemice dintr-un discurs în altul în termeni de "actualizare" sau "determinare", de vreme ce ele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care un autor l-a asociat unei forme deja existente în limbă sau unei forme noi, create de el însuși, se impune în uzul public fără a fi (încă) recunoscut ca atare de către dicționarele de specialitate (ca indicatoare ale competenței "idiomatice"). Neincluderea în dicționare constituie o condiție sine qua non a topicalizării; altfel, sensul respectiv ar înceta să mai indice un fenomen diasemic și ar deveni "fapt de limbă". Cealaltă condiție o reprezintă însăși noutatea sensului, care diferențiază topicalizarea de o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lingvisticii "discursului repetat", topicalizarea constituie un fenomen de frontieră. Pe de o parte, topicalizările nu reprezintă "colocații", adică "îmbinări de cuvinte", de vreme ce ele se exprimă printr-un singur cuvânt, a cărui accepțiune nu este încă recunoscută ca atare în dicționarele "idiomatice". Pe de altă parte, topicalizările sunt cuvinte care, în pofida reticenței gramaticilor normative, beneficiază de o imensă popularitate în vorbirea individuală: ele reprezintă (cel puțin deocamdată) unități de "discurs repetat" ale căror sensuri nu au devenit încă o parte a repertoriului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi "mai creatoare" decât reîncadrarea. O asemenea poziție nu ar putea fi susținută decât în cadrul teoriilor deviaționiste, a căror caducitate a fost demonstrată de către Coșeriu în mai multe rânduri 397. Reconfigurarea pare "mai creatoare doar" dintr-un punct de vedere "idiomatic", care se dovedește însă inadecvat în abordarea domeniului textual-discursiv. În practică, reîncadrarea nu e cu nimic inferioară reconfigurării, dat fiind că apropierea sa față de (con)textul originar al unei opere prezintă avantajul de a putea contracta un număr mai mare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de replici al romanului: "[1] "Era cam săltat", cum spuneau desigur muntenii care ne întovărășeau./ [2] "E venit de pe ceea lume", am auzit eu pe unul șoptind și ghiontind cu cotul pe cel de alăturea." (p. 7) Cele două expresii idiomatice alcătuiesc deja o primă cuantă referențială, care ne poate servi ca exemplu tipic pentru a reliefa procesul microarticulării sensului. Astfel, semnificația celor două configurații subliniate (a fi săltat și a fi (venit) de pe ceea lume412) este "a fi nebun"; însă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prezente în roman, care altfel pare saturat de texteme diasemice, în cea mai mare parte provenite din repertoriul biblic. Cealaltă excepție semnificativă din acest punct de vedere o constituie expresiile ce compun textemul [19], care trimite, de asemenea, la patrimoniul idiomatic al limbii române. 4.2. O funcție semnică de importanță "strategică" este, în Creanga de aur, este aceea dintre semne și "lucruri", materializată ca "imitație prin intermediul formei semnului". Datorită abundenței de texteme din roman, această funcție caracterizează practic, prin cumulare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate constitui decât pe baza triadei coșeriene desemnare - semnificație - sens, desfășurându-se astfel pe trei dimensiuni: ca lingvistică elocuțională, care studiază textemele în general, indiferent de modul în care acestea se configurează în diverse limbi și/sau texte; ca lingvistică "idiomatică", ce vizează modalitățile de configurare a textemelor în anumite tradiții/limbi "istorice"; și ca lingvistică a textului, care urmărește maniera în care textemele se actualizează și se încadrează în anumite discursuri individuale. 3. În cadrul lingvisticii elocuționale a textemelor, ne-am
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ale "vorbirii în general"), să le schițăm o definiție semantică și să le delimităm subcategoriile. Referitor la primul aspect, am ajuns la concluzia că textemele sunt unități (întotdeauna) determinate și (uneori) încadrate, fapt care comportă numeroase consecințe asupra statutului lor "idiomatic" și/sau textual-discursiv. Apoi, am definit textemele ca unități ale "discursului repetat" caracterizate prin non-coincidența (sau, mai exact, prin non-derivabilitatea directă) a nivelurilor "conținutului" lor. Cu alte cuvinte, textemele au un statut metaforic, dar, ca urmare a "repetării" lor, ele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Pe baza acestui model, am delimitat trei categorii de texteme (diasketice, diasemice și diatropice), în funcție de planurile între care se manifestă non-coincidența "conținutului", precum și alte două categorii (ternare și binare), în funcție de configurația internă a unităților respective. 4. Din punct de vedere "idiomatic", am încercat să trasăm un cadru adecvat de abordare a textemelor în planul limbilor "istorice". În această privință, am pornit de la semantica structurală elaborată de către Coșeriu și am formulat câteva principii și concepte ale unei posibile "semantici configurative", care să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să trasăm un cadru adecvat de abordare a textemelor în planul limbilor "istorice". În această privință, am pornit de la semantica structurală elaborată de către Coșeriu și am formulat câteva principii și concepte ale unei posibile "semantici configurative", care să studieze semnificatele idiomatice ale configurațiilor asociative dintr-o anumită tradiție a "vorbirii". Principala noastră dificultate a fost aceea de a delimita configurațiile lingvistice (admise ca "fapte de limbă" în planul normei) de simplele asocieri "psihologice", care vizează doar cunoașterea "lucrurilor". Am arătat, totuși
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că ea poate fi depășită tocmai datorită caracterului "repetat" al textemelor. Totodată, am intenționat să demonstrăm că unitățile circumscrise în urma acestui "test" se pot grupa în niște forme de organizare (configurații asociative) relativ asemănătoare cu acelea ale semanticii structurale: câmpuri idiomatice, clase idiomatice și solidarități cultural-discursive. Aceste considerații teoretice au fost apoi exemplificate și verificate prin analiza a două configurații paradigmatice din limba română: câmpul idiomatic al FURIEI și clasa idiomatică a LUPULUI. Aplicațiile respective ne-au arătat eficiența și limitele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate fi depășită tocmai datorită caracterului "repetat" al textemelor. Totodată, am intenționat să demonstrăm că unitățile circumscrise în urma acestui "test" se pot grupa în niște forme de organizare (configurații asociative) relativ asemănătoare cu acelea ale semanticii structurale: câmpuri idiomatice, clase idiomatice și solidarități cultural-discursive. Aceste considerații teoretice au fost apoi exemplificate și verificate prin analiza a două configurații paradigmatice din limba română: câmpul idiomatic al FURIEI și clasa idiomatică a LUPULUI. Aplicațiile respective ne-au arătat eficiența și limitele cadrului nostru
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în niște forme de organizare (configurații asociative) relativ asemănătoare cu acelea ale semanticii structurale: câmpuri idiomatice, clase idiomatice și solidarități cultural-discursive. Aceste considerații teoretice au fost apoi exemplificate și verificate prin analiza a două configurații paradigmatice din limba română: câmpul idiomatic al FURIEI și clasa idiomatică a LUPULUI. Aplicațiile respective ne-au arătat eficiența și limitele cadrului nostru conceptual, precum și faptul că textemele diasketice reprezintă nu doar unități "idiomatice", ci și forme de "cultură" care ne ajută să cunoaștem mai bine
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
configurații asociative) relativ asemănătoare cu acelea ale semanticii structurale: câmpuri idiomatice, clase idiomatice și solidarități cultural-discursive. Aceste considerații teoretice au fost apoi exemplificate și verificate prin analiza a două configurații paradigmatice din limba română: câmpul idiomatic al FURIEI și clasa idiomatică a LUPULUI. Aplicațiile respective ne-au arătat eficiența și limitele cadrului nostru conceptual, precum și faptul că textemele diasketice reprezintă nu doar unități "idiomatice", ci și forme de "cultură" care ne ajută să cunoaștem mai bine schemele cognitive ce subîntind mentalitatea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și verificate prin analiza a două configurații paradigmatice din limba română: câmpul idiomatic al FURIEI și clasa idiomatică a LUPULUI. Aplicațiile respective ne-au arătat eficiența și limitele cadrului nostru conceptual, precum și faptul că textemele diasketice reprezintă nu doar unități "idiomatice", ci și forme de "cultură" care ne ajută să cunoaștem mai bine schemele cognitive ce subîntind mentalitatea unei comunități lingvistice. 5. În cadrul abordării textemelor din perspectivă textual- discursivă, am explorat potențialul creator al acestor unități, precum și procedeele și funcțiile prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
reîncadrare și de reconfigurare, creația de sens; în cazul lor, această dimensiune creatoare se materializează prin schimbarea funcțiilor textuale și/sau semnice originare, ca și prin contractarea de funcții noi. 6. În sfârșit, am completat abordarea noastră propriu-zis lingvistică (elocuțională, "idiomatică" și textuală) cu o analiză efectuată din perspectiva poeticii, unde ne-am propus să investigăm în ce măsură textemele, ca unități convenționale ("repetate"), pot contribui nu doar la creația de sens, ci și la creația de lumi. În acest scop, am adoptat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lumi, nu doar de sensuri. Bibliografie Aghioritul, Sfântul Nicodim, Hristoitia (Bunul moral al creștinilor), Bunavestire, Bacău, 2001. Amosova, N. N., Osnovui anglijskoy frazeologii, Editura Universității, Leningrad, 1963. Anderson, Graham, Fairytale in the Ancient World, Routledge, Londra/New York, 2000. Avădanei, Constanța, Construcții idiomatice în limbile română și engleză, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2000. Avram, Mioara, " Locuțiunile", în Gramatica limbii române [1963], vol. 1, Editura Academiei R.S.R., București, 1966, pp. 34-36. Bahtin, Mihail, Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Naomi Quinn (eds.), Cultural Models in Language and Thought, Cambridge University Press, New York, 1987, pp. 195-221. Lakoff, George și Mark Turner, More Than Cool Reason: A Field Guide to Poetic Metaphor, University of Chicago Press, Chicago/Londra, 1989. Langlotz, Andreas, Idiomatic Creativity. A Cognitive-linguistic Model of Idiom-representation and Idiom-variation in English, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2006. Lazăr, Lucian, "Criterii de tipologizare a câmpurilor lexicale", în Dacoromania, vol. 7-8, 2002-2003, pp. 79-99. MacArthur, Fiona, José Luis Oncins-Martínez, Manuel Sánchez-García și Ana María
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]