930 matches
-
rog, cel Mare, cum îl mai denumesc unii, a trebuit să revină de două ori la domnie după ce fusese suspendat de turcimea care aducea celui agreat de ei un mare avantaj electoral, un electorat cam pestriț din care istoria amintește: ienicerii, spahii, delii, akingii, ciorbagii etc... Mihai Viteazul, nici nu intră în vederile lui Băsescu, fiindcă oricât de viteaz o fi fost, i-a venit acasă doar capul, trupul rămânându-i pe undeva pe lângă Turda. Ion Vodă cel Cumplit nici nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de cei cunoscători înalta Poartă, un fel de Mare Licurici american, unde mergeau mioriticii cu pâra ca musulmanii la Mecca, și care când îi venea pe chelie, exercita presiuni pe electoratul român și pe moneda națională cu regimente întregi de ieniceri și spahii. Vlad a ajuns și el domnitor, după ce Mircea fusese pentru o vreme suspendat și luase drumul codrilor străini. Și pe timpul acela electoratul Țării Românești nu avea, exact ca și în vremurile noastre, nici un fel de maturitate politică. Pe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
rog, cel Mare, cum îl mai denumesc unii, a trebuit să revină de două ori la domnie după ce fusese suspendat de turcimea care aducea celui agreat de ei un mare avantaj electoral, un electorat cam pestriț din care istoria amintește: ienicerii, spahii, delii, akingii, ciorbagii etc... Drept consecință, exemplul Mircea cel Bătrân cade. Mihai Viteazul, nici nu intră în vederile lui Băsescu, fiindcă oricât de viteaz o fi fost, i-a venit acasă doar capul, trupul rămânându-i pe undeva pe lângă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de cei cunoscători Înalta Poartă, un fel de Mare Licurici american, unde mergeau mioriticii cu pâra ca musulmanii la Mecca, și care când îi venea pe chelie, exercita presiuni pe electoratul român și pe moneda națională cu regimente întregi de ieniceri și spahii. Vlad a ajuns și el domnitor, după ce Mircea fusese pentru o vreme suspendat (precum Băsănău în 2007) și luase drumul codrilor străini. Și pe timpul acela electoratul Țării Românești nu avea, exact ca și în vremurile noastre, nici un fel
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
strecura teama în mădulare, zărindu-i armatele care îngroșau linia orizontului. Depărtările stăteau să se povârnească dintr-odată, strivindu-i. Era semnul năpastei care se apropia. Nimic nu părea să poată sta în calea teribilei sale armate, să reziste cumpliților ieniceri și spahii căliți în războaie. De frica lor, știa o creștinătate întreagă. Regi și cezari, care i-au înfruntat, își pierduseră coroanele și, odată cu ele, chiar și capetele. Numai voievodul acestei țări neînsemnate de la marginea împărăției îndrăznise să tulbure pacea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
reziste. Să apere steagurile de luptă ale preamăritului. Nu-i mai dădea nimeni ascultare poruncilor. Înfricoșați peste măsură, fiecare începuse a fugi care încotro. Baș-agalele o luaseră la goană mai abitir decât toți. Se uita, buimac, cum o droaie de ieniceri încerca să scape de ascuțișul sabiei. Cu paloșul, ghiaurul își ridica biruința pe movile din leșurile lor. Nu mai avuse de ales și, cu sufletul mâhnit, pornise în galop spre fluviu. Fusese urmat în grabă de spahii disperați. Hăituiți ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vodă atotputernicei stăpâniri, acuzându-l de hainlâc. Așa că... nici mai mult, nici mai puțin, trebuia să fie ucis repede și în chinuri. Și-l imaginau deja pe capugiul trimis cu firman de mazilire. Visau la gealatul care înconjura palatul cu ienicerii, pentru ca hainul să nu aibă scăpare. Cum călăul nemilos scufunda curtea în calamandros. Cum îl prindea în iatacul doamnei, unde vodă stătea ascuns pe după zăvese. Cum să năpustea asupra lui și-l sugruma în juvăț, iar, mai apoi, îi tăia
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și reîntâlnirea peste timp și spațiu de ziua Învierii. După cucerirea orașului, Jean Ange va descoperi la Kerkoporta trupul neînsuflețit al Annei, străpuns, așa cum va afla de la slujitorul său Manuil, de săbiile celor ce, prin trădare, au predat Palatul imperial ienicerilor. Se va întoarce s-o îngroape într-o scobitură a zidului. Dar cine era de fapt franco-latinul Jean Ange? Născut la Avignon, încă de mic copil este silit să ia drumul pribegiei: acuzat de paricid în urma sinuciderii tatălui său grec
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
se stinge și iertarea îi ia locul, între greci și latini, dar și între venețieni și genovezi, pilda fiind dată chiar de basileu, care se alătură ultimilor o sută de luptători ai Cetății pierdute (Aleoo ee Polis!), căzând sub săbiile ienicerilor împlătoșați. Giustiniani însuși e rănit și condus la corăbiile lui de pe mare. Frații Guacchardi părăsesc ultimul turn al zidului. Palatul imperial al Blahernelor este și el abandonat de venețieni. Urmează jaful avuțiilor și pângărirea simbolurilor puterii, culturii și credinței bizantine
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cruci, potire, cădelnițe, chivoturi; icoanele sunt luate pentru ramele de aur și argint, sunt jefuite veșmintele liturgice, cărțile cu legături de fildeș. Măcelul și prăduirea ating apogeul. Apocalipsa nu iartă nici Mânăstirea Pantocratorului, de vreme ce altarul și icoanele ard sub ceaunul ienicerilor. Semnele escatologiei se adeveresc. Toată piața Coloanei lui Arcadius se umple de capetele demnitarilor greci momiți cu promisiunea de a forma noul guvern și asasinați. Mehmet, proclamându-se eliberator al poporului grec, promite să facă din Constantinopol cetatea regină a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
explorează cu nedisimulat interes, valorificând un repertoriu bogat de tăieturi și șlefuiri ale fațetelor imagologice, de la observația directă la constructul legendar. Astfel, cititorul este purtat prin relieful mai multor registre de viață și de mentalitate, de la Nastratin Hogea la revoltele ienicerilor, din Fanarul cărturăresc în intrigile de palat, de la originea bacșișului la medicina populară albaneză. Prezentarea nu poate fi sfârșită fără a numi principalele caracteristici ale tehnicii de editare a unui astfel de puzzle textual: o foarte bună cunoaștere a surselor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
402 Ibidem. 403 Ibidem, p. 192. 404 Tomás de Torquemada, marele inchizitor al Spaniei, care era un evreu convertit ce a pornit o avalanșă de represalii la adresa evreilor și a evreilor convertiți, Adolf Hitler, a cărui bunică era evreică, sau ienicerii (yeniçeri), care erau creștini convertiți la islam și care, întorși în teritoriile natale, reprezentau cu tărie interesele societății și culturii otomane în defavoarea celor creștine, sunt doar câteva exemple care exprimă intensitatea cu care poate fi interiorizată identitatea grupului de referință
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
îl îndemnaseră pe vodă Constantin Șerban Cârnul să lase la vatră, fără bani, oștirea mercenarilor sârbi? Vorba vine sârbi, că numai Dumnezeu știe ce erau: de înțeles nici între ei nu se înțelegeau, - sârbi, bulgari, albanezi, căzătură din oastea de ieniceri a sultanului, - știuți sub un singur nume: seimeni. Erau destoinici în meșteșugul armelor, dar fără urmă de omenie. Mai toți turciți, umblau făloși în dulame roșii. Și, uite așa, în postul mare, când toaca bătea pentru denie, s-a dezlănțuit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
noi în cancelarii. N-are încredere în cei vechi. Zice că sunt toți vânduți lui Fazil Ahmed Pașa Köprülü. Marele vizir are oameni peste tot. Va trebui să fie atent. Ahmed Pașa s-a înconjurat doar de albanezi turciți, dintre ieniceri. Trebuie să fie atent, își repetă el în gând. Simțea că îi clocotește sângele în vine privindu-și nevasta; deodată tresări și se trezi vorbind: — Astă seară trebuie să merg la cancelarie, marele dragoman primește la sine capuchehaia Franței. S-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se bucură când îl văzu. Voia să împărtășească și altuia bucuria lui; îi povesti de norocul lui, de nuntă, de Lavinia, de părinții ei. El care fusese luat rob de la zece ani și-l cumpărase Cacavela cu patru galbeni de la ieniceri, ca să-l învețe carte... Acum unde spuneai că mergi? Ah, nu ți-am spus, cumnatul lui socru-meu, Nicos Mavromatis, îl cunoaște pe exaporit și mi-a găsit o slujbă la cancelarie. Astă seară m-a chemat să fiu tălmaci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că acum nu a fost cu păcat. Doamne, de ce? Unchiul Nicos încerca să o liniștească pe Lavinia: — Fetiță, iartă-mă că ți-am înșelat dragostea. Credeam... Mama plângea și se văicărea ca la mort. — Dacă vrei, îl dăm pe mâna ienicerilor, încerca tata să-și împace ginerele, arătând spre cumnat. — Doamne, Doamne, de ce tocmai acum? se auzea ca un ison scâncetul Sofulei. — Pârăște-ne, Nicos, și desfă cununiile! țipa Lavinia. — Eu nu pot să vă pârăsc, se tânguia mirele. Privind la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tu aici? Cine este în locul tău la exaporit? — Un tovarăș de școală. — Cine? Groaza îi amuțise pe toți. — Cine? urla ca scos din minți unchiul Nicos. — Nu pot spune. — Ești nebun? Am pus chezășie pentru tine. Mâine mă ia cu ienicerii și mă spânzură. Ba ne spânzură pe toți, vând femeile și iau tot aurul. Cine, mă? Spune! — Nu pot să pârăsc, nu pot să spun, gemea tânărul, dând ocol odăii. Tata și unchiul Nicos se repeziră să se îmbrace. Au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Nu pot să pârăsc, nu pot să spun, gemea tânărul, dând ocol odăii. Tata și unchiul Nicos se repeziră să se îmbrace. Au scos caii din grajd și au plecat călări. Femeile mai plângeau în momentul în care au venit ienicerii să-l ia pe tânărul Nicos. I-au chemat a doua zi la agie. Tânărul era spânzurat de gratii. La mâini și la picioare nu mai avea unghii și fruntea avea pielea spartă parcă l-ar fi strâns cununiile. Celălalt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Celălalt, Barbu Brâncoveanul, a fost găsit în patul lui cu un cuțit înfipt în inimă. Ce-o fi aflat Barbu în seara aceea, de a plătit atât de scump? Ce au tăinuit Mavrocordat exaporitul cu capuchehaia Franței, de-au secerat ienicerii morții atât de repede? L-au îngropat pe Nicos la un loc cu neamul Marincioglu. Tata cu mama și cu Lavinia au plecat la Adrianopol și nu au mai pus piciorul îndărăt. Treburile le-au mers bine. Lavinia a ținut
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sfinte tipărite la Mitropolie din partea domnitorului la toate mânăstirile întâlnite în drum. Neica Șerban o avea de partea sa pe sultana validé, mama sultanului, și era prieten bun cu marele vizir Kara Mustafa, deci avea de partea lui seraiul și ienicerii, dar negustorii, prelații și cămătarii greci înclinau spre Mavrocordat. Avea neica nevoie de oameni cumpărați printre ei și asta era treaba pe care o va face el, Mihai, cu chip că se închină la mânăstiri. Dar se va și închina
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
creștini și-i vând ca robi, despre jugul greu al pașalelor și vizirilor care nu mai contenesc să împileze, despre cei din devșirmé - copiii de creștini vânduți sau prinși de mici, turciți și crescuți ca niște câini în școlile de ieniceri, care se dușmănesc și se taie între ei fără milă. Printre flăcările lumânărilor îmi privegheam mortul și mă uitam la ei, la tata și la unchiul Nicos, și le citeam viața în căutătura vinovată. Toți visează să audă clopotele bătând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
le înmuia cu totul, se uită mustrător la fete: — Dacă s-a învoit taica să vă spună basme, nu se cuvine să răsăriți în vorbă. Da, da’ fără căpcăuni, se tângui Ilinca. — Și fără fete care înnebunesc că le fură ienicerii după ce se urcă în rădvan să meargă la cununie, oftă pe gânduri Stanca. — Las’ că pe tine nu te fură nimeni, chicoti Maria din colțul ei. De la o vreme nu o mai putea suferi pe sora ei mai mare pentru că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și le spune năstrușnicii. Ar fi bine, că nu mai stăm aici decât până la Paști. După Paști plecăm din târg, aprobă jupâneasa Marica. — Spune, taică, hai spune, se rugă Maria, să fie cu căpcăuni, cu fete închise în foișor de către ieniceri, cu rădvane care pleacă pe drum spre Cozia spre mânăstire și o iau prin codru și pădurea nu se mai termină niciodată, se lungește și se adaugă mereu tot mai deasă, spune, taică, și cui nu-i place să se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și Brâncoveanu le-a îndeplinit. Cu Sava Brancovici cum a fost? Atâta timp cât politica le va cere să fie alături, dumnealui fostul mare stolnic, învățatul Constantin Cantacuzino, nu-l va părăsi. Taică, tăicuțule, a venit vremea să se împlinească visul Cantacuzinilor. Ienicerii stau să se răscoale, dovadă sunt cei doi patriarhi care uite că de la înmormântarea mamei nu se dau duși. Au primit soli care le-au spus că e mai sănătos să stea aici la noi. Și, de! Sfințiile lor țin să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prăjită la proțap. Orașul, spre curțile domnești, își făcuse obiceiurile lui care nu țineau de aspritul mustului și de limpezitul tulburelului... Încă din vremea lui Matei Vodă toată negustorimea aleasă, ba chiar și boierii căftăniți, intrau la cafeneaua lui Hamie, ienicerul măriei sale împăratului de la Stambul. Ținea Hamie cafenea mare, cu felurite odăi, unele mari cu mai multe măsuțe, altele mici, tainice, cu tavanele lucrate meșteșugit din lemn de cireș și păr, frumos cioplit și rânduit după moda de la Constantinopol, ca să placă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]