1,395 matches
-
se vede și dintr-un articol al lui Teodor A. Naum, Clasicismul și cultura națională. De la numărul 3/1913, în rubrica „Însemnări culturale”, sunt menționate evenimente ale momentului ori sunt omagiați cei dispăruți (Spiru Haret, Panait Cerna, St. O. Iosif, Ilarie Chendi). Deloc surprinzătoare pentru acești apărători ai tradiționalismului, atitudinea de împotrivire la pătrunderea neologismelor în limbă este susținută de Eugen Boureanul în comentariul intitulat Decăderea limbii românești. În rubrica „Cărți nouă” intră scurte note de lectură privind aparițiile editoriale. Sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
Scânteia” (Gherla), „Statu Palmă Barbă Cot” ș.a. În volumele lui de versuri S. cultiva, în spirit modern, mai multe formule poetice, demonstrând un proteism stilistic pe care caută să îl disciplineze într-o „ordine-sinteză”, ordine constructivă, în sensul integralismului lui Ilarie Voronca, dar fără imagismul supraabundent și alchimia demonica a autorului Zodiacului. Se poate vedea la el o căutare ferventa a clasicismului, a durabilității acestuia în forme austere de miniatură, sonet și pastel modernizat. De aceea, critică l-a considerat totuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
1924, cu întreruperi. Revista are un profil divers și oferă informații literar-artistice din țară și străinătate. Rubrici: „Între cafenea și bibliotecă”, „Mărunte”, „Cabaret literar”, „Reportaje” „Din intimitățile scriitorilor”. Versuri publică G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Camil Baltazar, Mihai Codreanu, Enric Furtună, Ilarie Voronca, Zaharia Stancu, Adrian Maniu, Lucian Blaga. Proza semnează Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Vinea ș.a. Critică și eseistica literară sunt susținute de G. Topîrceanu (Câteva păreri despre poezia realistă și romantismul popular), Tudor Arghezi, Ion Petrovici. Traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287884_a_289213]
-
făcut să izbucnească un violent scandal literar. După o notă strecurată în „Voința națională” (1905), unde era perfid insinuată presupunerea că autorul lui Vlaicu Vodă ar fi profitat de un manuscris al lui Odobescu, se naște ceea ce, în același ziar, Ilarie Chendi numește „legenda plagiatului” lui D. Detractorii se ivesc unul după altul (în „Viitorul”, „Flacăra”, „Dreptatea”), făcând „dezvăluiri” stupefiante, dar fără vreo dovadă decisiv incriminatorie. Campania s-a potolit, însă D. va rămâne marcat. În corespondența lui, chestiunea e obsesivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
E. Lovinescu (Bizu), Liviu Rebreanu (Răscoala), Mircea Eliade (Maitreyi) și despre caracterul novator al prozei lui Camil Petrescu. Pericle Martinescu face cronica volumelor de poezie Fum de argint de Petre Dinu, Zbor alb de Radu Boureanu și Petre Schlemihl de Ilarie Voronca. Mai semnează cronici și recenzii Dan Petrașincu, Petru Comarnescu, Mihail Ilovici, Liviu Teodoru. Cronica dramatică îi revine lui Horia Liman, iar de cea plastică se ocupă Petre Boldur. Eseurile lui Petru Manoliu (Țara Șera, Vis cu morți, Glose pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
cănd încetează și participarea unor nume marcante ale culturii și literaturii. Colaborează cu versuri Margareta Dorian, Vladimir Colin, Emilian Bucov, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Ștefan Baciu, Magda Isanos, Nina Cassian ș.a. Numărul 11/1945 cuprinde un grupaj de poeme din Ilarie Voronca și Dimitrie Stelaru. Versuri mai semnează Eusebiu Cămilar, Ben Corlaciu și Angela Strat. Proza aparține lui Mihail Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Șasa Până. Evenimentul cel mai semnificativ este apariția, în numărul 11/1945, a nuvelei Plecarea de Marin Preda. Studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
din Transilvania, a evoluției intelectuale a românilor din afara imperiului. Printre scriitorii republicați de T.r. sau care colaborează aici între 1853 și 1900 figurează Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Al. Macedonski, George Coșbuc, Ilarie Chendi, precum și Al. Antemireanu, Z. Antonescu, Andrei Bârseanu, I. Broju, Temistocle Bocancea, Zacharia Boiu, Vasile Bumbac, Maria Ciobanu, Leonida Grigoriță, N. Ivan, At. M. Marienescu, N. Petra-Petrescu, I. Rațiu, Sebastian Stanca ș.a. Literatură populară publică Vasile Bologa, Ilarie Chendi (sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
George Coșbuc, Ilarie Chendi, precum și Al. Antemireanu, Z. Antonescu, Andrei Bârseanu, I. Broju, Temistocle Bocancea, Zacharia Boiu, Vasile Bumbac, Maria Ciobanu, Leonida Grigoriță, N. Ivan, At. M. Marienescu, N. Petra-Petrescu, I. Rațiu, Sebastian Stanca ș.a. Literatură populară publică Vasile Bologa, Ilarie Chendi (sub pseudonimul Fidelio), Ioan Duma, Nicolae Densușianu, Iulian Grozescu, Viora Magdu, Ion Pop-Reteganul, I. Bota, I. Broju, Gh. Cătană, G. Coșbuc, S. Fl. Marian, At. M. Marienescu, Iuliu T. Mera. Se tălmăcește și din folclorul altor popoare. Sunt traduse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
român”, apărută în 1853), Visarion Roman (cu versurile intitulate Fiul grijei, în 1853), Iosif Vulcan (cu o corespondență trimisă din Pesta în 1859), Al. Macedonski, căruia i se tipărește la 26 noiembrie 1870 poezia Dorința poetului, trimisă de la Viena. Și Ilarie Chendi se află la primele lui încercări literare, publicând, în iulie 1892, nuvela Emi, semnată X. După apariția „Tribunei” de la Sibiu, spre sfârșitul secolului al XIX-lea din ce în ce mai accentuat, T.r. se transformă dintr-o gazetă cu interes pentru mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
de șase numere pe an, format carte (64 pagini), editată de Asociația Franța-România (Association France-Roumanie) la Paris, din 1946 până în toamna lui 1947. Numărul 3, din aprilie-mai 1946, are o importanță deosebită, fiindcă se deschide cu ultimul articol al lui Ilarie Voronca, Les Yeux libres, relatare a unei recente călătorii pe care poetul o făcuse în România. Sumarul C.F.-R. conține în același număr un fragment, selectat, tradus și prezentat de Mihai Șora, din Introducere în teoria valorilor de Tudor Vianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285997_a_287326]
-
obiceiuri ungurești, sărbătorile petrecute la țară.” Născută la Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureș în data de 22 decembrie 1952. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 86, 87, 211; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan Asociația Artiștilor Plastici Mureș, 1977-2004, Ed. Mureș, 2004; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan, Nicolae Băciuț Artiști Plastici Mureșeni, Ed. Nico, Târgul Mureș, 2007. Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie, Târgul Mureș; Muzeul Artelor Târgul Mureș; Muzeul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în data de 22 decembrie 1952. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 86, 87, 211; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan Asociația Artiștilor Plastici Mureș, 1977-2004, Ed. Mureș, 2004; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan, Nicolae Băciuț Artiști Plastici Mureșeni, Ed. Nico, Târgul Mureș, 2007. Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie, Târgul Mureș; Muzeul Artelor Târgul Mureș; Muzeul de Artă Naivă din Krcskement; Muzeul Artelor Budapesta. „O coloristică vie din care
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și edificator profilul fiecărui folclorist român. Dicționarul se definește, în bună măsură, și ca o lucrare de istorie literară, prezentând medalioane de scriitori precum I. Agârbiceanu, V. Alecsandri, Gh. Asachi, N. Bălcescu, Lucian Blaga, Ion Breazu, D. Cantemir, G. Călinescu, Ilarie Chendi, T. Cipariu, G. Coșbuc, I. Creangă, B. Delavrancea, Ov. Densusianu, Al. Dima, Mircea Eliade, M. Eminescu ș.a. După ce timp de trei decenii a cercetat și editat (în trei volume) scrierile lui Petru Caraman (I-III, 1987-1985, în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
Evaluarea este o „un proces prin care se stabilește dacă sistemul (educațional) își îndeplinește funcțiile pe care le are, adică dacă obiectivele (competențele) sistemului sunt realizate”\footnote{Elisabeta Pascu, Adriana Ungureanu, Elena Apetroaie, Oana Ilarie, Ana Apetroaie-Iliescu, Rodica Brânzei, coord. Gheorghe Brânzei, Limba și literatura română, Repere metodice pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, Editura Alfa, 2005, p. 91}. Privită din această perspectivă sau ca moment al unei lecții, evaluarea este foarte importantă atît pentru
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
lecției sau actului instructiv-educativ, în general, evaluarea este momentul prin care trebuie să înceapă demersul educativ, care trebuie să îl confirme regulat și care, în cele din urmă, trebuie să-l încheie. \footnote{Elisabeta Pascu, Adriana Ungureanu, Elena Apetroaie, Oana Ilarie, Ana Apetroaie-Iliescu, Rodica Brânzei, coord. Gheorghe Brânzei, Limba și literatura română, Repere metodice pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, Editura Alfa, 2005, p. 91}
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
Ion Creangă”. În 1948 este ales membru de onoare al Academiei RPR. Întreaga activitate a lui K. este legată de studierea și editarea scrierilor lui Ion Creangă. Semnalând cel dintâi manuscrisele humuleșteanului, publică, începând cu 1906 și în colaborare cu Ilarie Chendi, ediții succesive de Opere complete. Performanța sa rămâne însă ediția critică din 1939 de la Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, cea mai bună ediție până la aceea a lui Iorgu Iordan și a Elisabetei Brâncuș (1970). Bun cunoscător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
Icoane vechi și icoane nouă, Vălenii de Munte, 1909; Testamentul și pomelnicul marelui logofăt C. Conachi, București, 1909; Ienache Gane, Călătoria la munte din 1833 a spatarului..., București, 1909; Ion Creangă, Opere complete, pref. edit., București, 1906 (în colaborare cu Ilarie Chendi), Opere, București, 1939. Repere bibliografice: N. Iorga, Note istorice asupra editării operei politice a lui M. Eminescu, AAR, memoriile secțiunii literare, t. IV, 1928-1929; Artur Gorovei, „Șezătoarea”. Povestea unei reviste de folclor, AAF, 1932; Perpessicius, Editorul lui Creangă: G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
I. Grozea). Cu aceeași regularitate apare cronica dramatică, ținută de Petre Locusteanu, actor și autor dramatic, Const. Rîuleț sau de I. Gruia. Comentariile dedicate literaturii recapătă spațiul avut în perioada când B. Delavrancea răspundea de alcătuirea gazetei. Cronicar literar este Ilarie Chendi; de multe ori intervine în analiza actualității sau în discuțiile de principii Izabela Sadoveanu (care debutează aici în calitate de critic literar în 1904; folosește și pseudonimul Evan). Tot ea publică în V.n. și o serie de portrete închinate unor scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
Al. Cazaban, P.V. Haneș ș.a. Mihail Sadoveanu, cel mai cunoscut dintre ei, este prezent în V.n. începând din 1905, cu multe fragmente din cartea la care lucra, Amintirile căprarului Gheorghiță. Gazeta ia, de altfel, poziție, printr-un articol al lui Ilarie Chendi (Cazul Sanielevici-Sadoveanu) și prin altul al Izabelei Sadoveanu (Artă și morală), ca și prin reproducerea unui studiu al lui G. Ibrăileanu - Doi critici și mai mulți scriitori (Morala d-nului Sadoveanu) -, în ampla dispută dintre M. Sadoveanu și H. Sanielevici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
de vedere artistic, iscălite cu pseudonimele C. Răzvan și S. Voinea. După ce revista „Floare-albastră” își încetează apariția, va fi angajat copist la Direcția Generală CFR. În această perioadă colaborează la „Lumea nouă literară și științifică” și la „Familia”, traduce împreună cu Ilarie Chendi piesele de teatru Ziua Învierii de H. Ibsen și Ioan Botezătorul de H. Sudermann. Între 1901 și 1904 beneficiază de o bursă în Franța, unde se va specializa în agricultură, viticultură și horticultură la ferma Varrières-le-Buisson a Casei Vilmorin-Andrieux
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
potrivit căreia suferințele și dramele țărănimii din epocă s-ar datora exclusiv moșierilor, arendașilor și cârciumarilor străini, îndeosebi greci și evrei, pripășiți în lumea satelor. Cum sugerează și titlul, confruntarea are loc între „două neamuri”, boierul român de viță veche Ilarie Măcieș și arendașul grec Iani Livaridi, care ajunge să îl ruineze pe primul. G. Ibrăileanu a remarcat cu justețe că autorul „păcătuiește împotriva adevărului; d-sa nu zugrăvește oameni reali; d-sa procedează în mod simplist”. Spre deosebire de romanul Două neamuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
f. a.; Călugărenii, București, 1920; Cantonul cu stejari, București, [1921]; Povestiri, București, [1923]; Pe drumul Bărăganului, îngr. și introd. Petre Pintilie, București, 1969; Corespondență, îngr. și pref. Horia Oprescu, București, 1982. Traduceri: Henrik Ibsen, Ziua Învierii, Orăștie, 1900 (în colaborare cu Ilarie Chendi); Herman Sudermann, Ioan Botezătorul, Orăștie, 1901 (în colaborare cu Ilarie Chendi); Pierre Loti, Pescar de Islanda, București, 1908; Leonid Andreev, Guvernatorul, București, 1908, Nuvele, București, [1908]; Frank Stevens, Prin împărăția furnicilor, București, 1922; Ernest Seton Thompson, Făpturi alese, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
1923]; Pe drumul Bărăganului, îngr. și introd. Petre Pintilie, București, 1969; Corespondență, îngr. și pref. Horia Oprescu, București, 1982. Traduceri: Henrik Ibsen, Ziua Învierii, Orăștie, 1900 (în colaborare cu Ilarie Chendi); Herman Sudermann, Ioan Botezătorul, Orăștie, 1901 (în colaborare cu Ilarie Chendi); Pierre Loti, Pescar de Islanda, București, 1908; Leonid Andreev, Guvernatorul, București, 1908, Nuvele, București, [1908]; Frank Stevens, Prin împărăția furnicilor, București, 1922; Ernest Seton Thompson, Făpturi alese, București, 1923. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 106-111, V, 231-232, 235-236; Ibrăileanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
dorise” (Șerban Cioculescu): „De-o fi să mor, Tu, Doamne, dă-mi/ O moarte ostășească;/ Un glonte-n floarea din chipiu/În luptă mă izbească”. Totuși, o voce critică a contestat versurilor lui V. orice valoare literară: „Ca artă - scrie Ilarie Chendi - poeziile d-lui Vulovici rămân la un nivel discutabil. În afară de câteva imitații după genul popular al lui Eminescu, multe din oțeliturile acestea sunt, prin asprime și stângăciile lor, de natură încă rudimentară și nu au nici rotunzimea exterioară unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
anticipative ale „jurnalului intim” și se analizează dimensiunea memorialistică a primelor texte românești. SCRIERI: Jurnalul unui an satanic, București, 2001; Secvențe literare contemporane, I-II, București, 2001-2002; Despre Preda și alte eseuri neconvenționale, București, 2003; Orizonturi medievale, București, 2003. Ediții: Ilarie Chendi, Eminescu și vremea sa, pref. edit., București, 1999. Traduceri: Predrag Bogdanović Ci, Biblioteca rătăcitoare, îngr. și postfața trad., Oradea, 2000 (în colaborare cu Adam Puslojić și Ioan Flora). Repere bibliografice: Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 317-320
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]