649 matches
-
aceea am putut publica Social Currents în primăvara anului 1991, deși manuscrisul era foarte gros și foarte bine documentat. 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Cred că regimurile ilegitime au slăbiciuni fundamentale și sunt mult mai vulnerabile la efectele catastrofelor economice și politice decât regimurile legitime. Mai cred și că respectarea drepturilor omului este una dintre măsurile prin care legitimitatea sau ilegitimitatea relativă a unui regim poate fi estimată
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
am scris săptămâna trecută despre pensiile vecinilor, militari cu pensii mari, aceștia s-au prezentat la mama la gard, convinși că am ceva personal cu ei. Problema mea nu e cu militarii ca oameni, ci cu un sistem de pensii ilegitim, care-i recompensează disproporționat pe militari față de alte categorii sociale, și nu putem funcționa ca societate normală cu nedreptăți struc turale de acest gen. Din acest motiv am criticat la vremea lor și pensiile magistraților, și pe ale diplomaților, și
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
instituțiilor statului care își fac datoria. Adică s-au plâns că v-ați sesizat din materiale de presă? — Da. Sunt foarte multe situații de genul acesta. Eu consider că această atitudine este de rea-credință și este congruentă unor interese personale ilegitime. În schimb, nu am văzut ca aceste persoane să sancționeze cazuri flagrante precum cel referitor la cei cincisprezece membri ai Parlamentului care și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare. Doar doi miniștri și-au părăsit funcțiile din această cauză în
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
câțiva deputați UDMR, în frunte cu domnul Mate András Levente, în privința căruia, după cum știți, ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curți pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, deoarece și-a angajat rude în cabinetul parlamentar. Deci sunt abordări strict personale, ilegitime, care fac foarte mult rău României. — Despre ce buget vorbim? Ce buget are ANI? — Media bugetului ANI de la începutul activității a fost în jur de două milioane și jumătate de euro. Acest an prevede o creștere efectivă de 68%, care se
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
căi" normale ele sînt greu sau imposibil de realizat. Sau, pentru a vorbi în termenii lui R.A. Cloward și L.E. Ohlin, "subculturile delincvente" grupează de regulă indivizi care, deoarece le sînt blocate sau obstrucționate oportunitățile economice sau culturale, utilizează mijloace ilegitime de reușită. O dată acceptat ca membru, minorul se transformă treptat-treptat, personalitatea lui căpătînd trăsături specifice: pasivitate și lene, instabilitate, agresivitate, ciudă, neîncredere, violență, impulsivitate, lipsă de interes față de societate, preocupări sexuale mascate, reușită rapidă, nevoia de evaziune, anxietate de fond
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
individului. Teoria sub-culturilor deviante preluată de la Merton și dezvoltată de cei care au studiat delincvența la vârsta adolescenței Cohen, Cloward, Ohlin, (Boncu, Șt., 2000, p. 120), include trei tipuri de subculturi. Subculturile se diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul îl are și se manifestă sub următoarele forme: subcultura criminală, subcultura conflictuală și subcultura de evaziune. Modelul subculturii de evaziune este toxicomania (Ogien, A., 2002, p. 118). Membrii acestei subculturi trebuie să facă față unui dublu eșec
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de evaziune. Modelul subculturii de evaziune este toxicomania (Ogien, A., 2002, p. 118). Membrii acestei subculturi trebuie să facă față unui dublu eșec. Ei nu se pot folosi de mijloace legitime pentru a-și atinge scopurile, dar nici de mijloace ilegitime, pentru că au eșuat în integrarea în ierarhiile criminalității. Ei nu pot fi nici cetățeni ce se achită de datoriile față de societate, ca atare, se refugiază în consumul de stupefiante care le permite să uite frustrarea. Teoria comportamentului problemă/de risc
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
vorbește în cei 25 de ani de la revoluția anticomunistă din decembrie 1989, este încă departe de momentul adevărului. Unul dintre domeniile fundamentale ale revigorării unei națiuni, cu atât mai mult cea română, trecută prin furcile caudine ale unui regim criminal, ilegitim și ateu, regimul comunist care a lăsat amprente serioase în structura identitară, este învățământul, educația, alături de Biserică și Justiție. Acest truism trebuie amintit de fiecare dată când este vorba de radiografia unei națiuni, de profilul ei. Învățământul românesc a rămas
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la fel de problematică va fi și punerea în aplicare a deciziilor; crește numărul și importanța actorilor din cadrul elitelor și al maselor (care devin neutri în ceea ce privește regimul, și, mai mult decât atât, care încep să se opună în mod activ, considerându-l ilegitim). Se poate afirma, astfel, că aprofundarea radicalizării, a fragmentării și/sau a fracționalizării partidelor, dar și creșterea participării și a instabilității guvenamentale, duc la o intensificare a ineficacității decizionale și a nelegitimității regimului democratic. Din acest punct este probabilă declanșarea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a regimului), devine practic imposibilă. În ceea ce privește a doua condiție, episoade de terorism, violență, formare a grupurilor paramilitare (mai mult sau mai puțin clandestine), pot apărea de la începutul crizei democratice, tocmai din cauza manifestărilor de radicalizare și a grupurilor care consideră regimul ilegitim. Punctul crucial este reprezentat de escaladarea violenței. În fine, politizarea puterilor neutre este acel proces care implică armata, magistratura și/sau alte autorități (precum conducătorul statului), desemnate de constituție ca instituții neutre, garante ale ordinii juridice și politice. O astfel
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
urmare, să fie contestată într-o măsură diversă de către grupuri și partide active politic. Figura 7.3. O democrație lipsită de calitate Rule of law Responsabilitate (accountability) Receptivitate (responsiveness) Libertate Egalitate Rezultate + efectivă + + responsabilă + + + legitimă + + + liberală + + + + egalitară + + + + + perfectă ineficientă iresponsabilă ilegitimă redusă inegală minimă Figura 7.3 va fi percepută ca opusul figurii precedente. Democrațiile ineficiente sunt foarte frecvente în realitatea actuală. Ele sunt, uneori, identificate printr-un sistem al legalității aflat la distanță față de valorile democratice, cu o prezență semnificativă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ideologice și de organizare caracterizează declinul mecanismelor reprezentative, conducând la o responsabilitate mai scăzută și un rol tot mai mare al "străzii" în confruntarea directă cu liderii politici 88. Democrații lipsite de calitate sunt și democrațiile cu legitimitate slabă sau ilegitime care derivă din existența unei nemulțumiri generale, în care grupuri (mai mult sau mai puțin organizate) sfidează instituțiile, recurgând la varii forme de protest (greve, demonstrații). Mai presus de toate, legitimitatea scăzută determină democrațiile contestate să adopte măsuri de autoapărare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
urmează: 1) Legea naturală a fost dată oamenilor de către Dumnezeu cu scopul de a prezerva binele comun; 2) Legea naturală pretinde respectul acordurilor și contractelor; 3) Comunitatea și fiecare individ în parte au dreptul de a se apăra împotriva folosirii ilegitime a forței 5. Aceste principii au ghidat mișcarea de rezistență împotriva absolutismului și au constituit principala linie de argumentare împotriva doctrinei patriarhaliste a lui Filmer care, după 1680, a devenit ideologia oficială a partidului tory, susținător al monarhiei de drept
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
singuri conducătorii. De la bun început guvernarea s-a realizat prin intermediul monarhiei, iar democrațiile nu sunt forme originale, ci modalități de corectare a tiraniei care, așa cum rezultă din exemplul Romei, au condus toate la tiranii și mai mari. Ideea democratică este ilegitimă și e susținută întotdeauna de cei animați de un spirit de nesupunere și de divizare. În ceea ce privește ipoteza unui pact între rege și popor (idee susținută de partida parlamentară), acesta este o ficțiune despre care nu se poate găsi nici o dovadă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
efectiv păzită de pericolele papismului și al conciliilor catolice"90. Astfel, problema succesiunii a devenit acută și a condus la demiterea lui Shaftesbury, suspectat că ar fi conspirat cu adversarii regelui, pentru a direcționa succesiunea către ducele de Monmouth, fiul ilegitim al regelui. Shaftesbury a devenit opozant pe față, iar actul demiterii i-a adus popularitate (el fusese suspectat că ar fi contribuit la politica externă, dar răspunderea a fost deplasată către ceilalți membri ai guvernului CABAL), iar locul lui a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
al lumii care nu mai ar mai interveni în creație și nu s-ar mai revela oamenilor. Dar Locke merge și mai departe în aplicarea conceptelor hobbesiene. Fiind puritan, el admite că anumite acțiuni îndreptate împotriva libertății de conștiință sunt ilegitime, ca atunci când magistratul afirmă că este falsă judecata de conștiință a celor care "se retrag în ei înșiși și caută un adăpost acolo unde pot să se ascundă în siguranță, în adâncimile propriei lor conștiințe, care nu pot fi profanate
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a fi și un alt sentiment, cel al geniului neînțeles. În fond, Noica încerca să se distanțeze (cu oarecare patos, cum ar spune Nietzsche) și detașeze de prejudecățile banale, cele care deformează și destramă ființa umană, acele sentințe ce segmentează, ilegitim, întregul în părți izolate, așa cum, aparent, se întîmplă lucrurile într-o pictură de-a lui Salvador Dali, acolo unde Venus din Milo e închipuită de imaginația suprarealistă a artistului ca fiind alcătuită dintr-o succesiune de sertare (în care exegeții
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un siaj, stare care poate apărea de îndată ce individul este într-un raport precar cu viața, într-o relație proastă cu verbul a face. La care se mai adaugă pentru a atinge pragul dezastrului și al prăbușirii exacerbarea voinței, dorința omului, ilegitimă, de a-și depăși condiția și de a ajunge un supraom. O atare ipostază, crede Cioran, este a omului care, făcut țăndări și prăbușit în el însuși, intră printr-un proces de extincție lentă în așa-numita eternitate de jos
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în România de azi, este să supraviețuiască și să trăiască precum un adevărat slujitor al spiritului. Și asta pentru a rezista forțelor de degradare internă, dar și presiunilor politice, ideologice, tehnocratice, sau care vor să-l atragă în vîrtejul compromisului ilegitim. Binomul ființei intime a intelectualului este dat de deschidere și de morală: să scapi de îngrădirea specialității tale și să iei în serios o etică a ideilor, o morală care se opune însă unei estetici (fuga după original, picant și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
perspectiva unei ideologii sau a alteia. Foucault propune, deci, două modalități radical diferite, fundamentate istoric, de a conceptualiza puterea: "schema contract-opresiune, cu caracter juridic și schema dominare- represivitate sau război-represivitate, pentru care opoziția pertinentă nu este cea dintre legitim și ilegitim, ca în cazul primei scheme, ci cea dintre luptă și supunere"715. În contextul dichotomiei de mai sus, observă McKerrow, discursul puterii se configurează "calitativ diferit"716. Astfel, firesc, primul tip de discurs va vorbi în termeni de "drepturi, obligații
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
condiționat și limitat către ceea ce este necondiționat și nelimitat. Rațiunea este facultatea de gândire a necondiționatului sau absolutului 367. Instrumentul ei în acest sens sunt conceptele totalității. Cum am văzut, această extensie a cunoașterii de la condiționat la necondiționat este considerată ilegitimă din punct de vedere logic și epistemologic de către Kant, iar motivul este apariția antinomiilor. Aceasta înseamnă că atât cunoașterea în sens strict cât și cunoașterea în sens extins se supun regulilor logicii clasice a noncontradicției. Hegel a încercat să treacă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raportare a omului la natură poate face subiectul unor interogații etice, chiar prin utilizarea distincției dintre bine și rău și calificarea faptelor drept fapte bune sau fapte rele. Consider că asemenea derivări nu cad sub acuzația erorii naturaliste, a trecerii ilegitime de la "este" la "trebuie", teză pe care o voi susține în paragraful următor. Urmându-l pe Holmes Rolston III75, voi susține că etica mediului, prin specificul ei, găsește o cale de mijloc care nu cade sub dihotomia fapt/valoare, distincție
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
al unei extinderi nepermise sau inflaționiste a domeniului moralității constă în reducerea valorii morale a indivizilor sau a întregilor până la disiparea ei, ori, la limită, până la echivalarea valorii morale cu simplul fapt de a exista. Desigur că orice asemenea extindere ilegitimă ridică problema imposibilității rezolvării conflictelor etice. De aceea, recunoaștem în acest caz o situație de genul celei în care analiza logică sau rațională asigură rezolvarea sau depășirea unei probleme sau dificultăți ce ține de conținutul teoriei. Vom considera, drept urmare, că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de complexitate, dar și obiectele care au luat naștere printr-un proces natural, așa cum sunt, de exemplu, munții. Dar caracterul natural al celor două tipuri de entități nu le face egale și în privința statutului lor moral. Astfel, consider că este ilegitim să le atribuim entităților care sunt generate prin cauze și procese naturale proprietăți pe care le au viețuitoarele, așa cum ar fi interesele și dorințele. Definim drept artificiale obiectele create de om. Aceste obiecte, pe care le numesc artefacte, pot fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
al doilea rând, o altă dificultatea majoră a urmării consecvente a raționamentului bazat pe apelul la tot ceea ce este natural constă în consecința acceptării a tot ceea ce este natural ca fiind bun. Și în acest caz se trece în mod ilegitim de la un nivel la altul, de la observarea caracteristicilor anumitor entități la evaluarea lor din perspectiva unor valori. Aceasta ar însemna că alterarea a ceea ce este natural ar duce la o diminuare valorică, ceea ce ne-ar conduce la consecințe paradoxale și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]