496 matches
-
Dar și mai mult au avut de pătimit odată cu venirea burnițelor mocănești, pătrunzătoare până la măduva oaselor când fata își proteja capul și spatele cu un sac mare de rafie transformat într-un fel de glugă. O zi-lumină stătea în imensitatea imașului, așteptând cu înfrigurare înserarea când apărea din pâcla deasă Gheorghiță-ibovnicul. Cât despre școală, nicio sinchiseală, dar și nicio sminteală... Numai dirigintele a venit de două ori și a încheiat un proces-verbal cum că eleva este plecată din localitate, dar i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ofițer slinoasă și pe margini mai mult ferfenițită. În spate avea o raniță militară în care avea, probabil, ceva de mâncare și vreo cămașă de schimb și, poate, nici el nu mai știa ce avea. Coborâse pe cărarea ce străbate imașul aflat între dealuri, ca un amfiteatru. În mijlocul imașului se află cimitirul satului, iar în jurul acestuia locul de pășunat al vitelor. De sub deal, înainte de cimitir izvorăște un pârăiaș care curge lin spre sat, ca să se verse în râul Crasna. În căușul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
În spate avea o raniță militară în care avea, probabil, ceva de mâncare și vreo cămașă de schimb și, poate, nici el nu mai știa ce avea. Coborâse pe cărarea ce străbate imașul aflat între dealuri, ca un amfiteatru. În mijlocul imașului se află cimitirul satului, iar în jurul acestuia locul de pășunat al vitelor. De sub deal, înainte de cimitir izvorăște un pârăiaș care curge lin spre sat, ca să se verse în râul Crasna. În căușul acesta de imaș, cu vreo două sute de ani
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dealuri, ca un amfiteatru. În mijlocul imașului se află cimitirul satului, iar în jurul acestuia locul de pășunat al vitelor. De sub deal, înainte de cimitir izvorăște un pârăiaș care curge lin spre sat, ca să se verse în râul Crasna. În căușul acesta de imaș, cu vreo două sute de ani în urmă, fusese vatră de sat de răzeși cu hrisov, se spune de pe timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Numai că o ciumă sau o holeră a venit peste sat și cei care au
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
peste firicelul de apă, a ajuns la cimitir unde s-a închinat. După ce a trecut de cimitir, sus, sub geana dealului a văzut un pâlc de salcâmi răsăriți acolo ca să oprească venirea dealului la vale. Și-a întors privirea spre imașul care era gard în gard cu cimitirul și s-a uitat, și s-a uitat îndelung la el. Chiar când se uita, pe cărarea care venea din sens opus, peste vârful dealului, a apărut un sătean, care o luase și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
spre Valea Lohanului. Aproape dând nas în nas cu străinul, îi dădu bună ziua. Străinul i-a răspuns cuviincios, scoțându-și de pe cap șapca de ofițer. Apoi l-a rugat pe sătean să-i spună al cui este bucata aceea de imaș de lângă gardul cimitirului și dacă l-ar putea cumpăra. Bărbatul i-a spus că este al unei femei bătrâne, văduvă din primul război și că are casa chiar pe partea dreaptă a cărării ce coboară spre sat. I-a spus
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
are casa chiar pe partea dreaptă a cărării ce coboară spre sat. I-a spus și numele. Străinul i-a mulțumit pentru cele spuse, după care a pornit pe cărare, la vale. În fața lui, spre răsărit se întindea un alt imaș unde o turmă de oi se afla la păscut. Pe bătrână a găsit-o trebăluind prin curte. A bătut la poartă și femeia s-a dus să vadă cine este omul care-i acolo. Străinul aflase cum o cheamă, când
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cărare, după ce am trecut de cimitir. Vreau să te întreb ceva, dacă nu-i cu supărare. Bătrâna a rămas mirată pentru un moment. - Ce vrei să întrebi? Dacă știu, am să răspund!... - Mătușă Maghiță, ai lângă cimitir o bucată de imaș. Nu vrei să mi-l vinzi? Eu l-aș cumpăra!... - Dapoi, poftim în ogradă să stăm de vorbă, să vedem cei de făcut! Străinul a pășit în curte, în timp ce câinele a început să latre. - Taci, Lupule! Intră în cotețul tău
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
sat ca un străin cu gândul și speranța că voi găsi un loc bun pe care să-l cumpăr și să mă gospodăresc și să-mi odihnesc trupul. Îți spun sincer, mătușă Maghiță, că mie îmi place bucata aceea de imaș a matale de lângă cimitir. Vrei să mi-l vinzi? - Ai bani ca să-l cumperi? Că zici că vii din prizonierat... - Am, că la liberare rușii ne-au dat ceva bani românești pentru cât am muncit în lagăr, aproape doisprezece ani
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
că are un pat în chilerul de vară, unde poate dormi. L-a omenit cu o masă la prânz și cu una seara. A doua zi s-au dus în târgul Hușului, la un notar și au făcut actele pe imașul acela de o falce, cam un hectar și jumătate. Și iată străinul a devenit proprietarul pământului care i-a plăcut. Ca un om care a trecut prin atâtea și atâtea necazuri și suferințe date de soartă, prima lui grijă a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
A săpat fântână în curte. Și-a cumpărat o capră care să-i dea lapte, făcându-i și țarc. Apoi a mai făcut un coteț pentru câteva găini. Spre toamnă s-a apucat să desțelenească la hârleț o parte din imaș, pregătindu-l astfel pentru a-l însămânța în primăvara următoare cu ceva porumb, cartofi, fasole și legume, căci avea apă cu ce să le ude. Uneori, la asfințitul soarelui, când era frumos, se așeza pe prispă, în fața casei și își
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
vișin și un nuc. Peste câțiva ani de la așezarea lui acolo, în sat s-a făcut colectiv, dar el n-a fost chemat să se înscrie, deoarece nu avea pământ în câmp. A fost lăsat în legea lui. Doar pe imașul din jurul lui păștea turma de oi a colectivului. Astfel, nu supăra pe nimeni, nici pe morții din cimitir cărora le cânta melodii de jale. În nopțile senine, când cerul era limpede, urmărea crugul cerului, care-l ducea spre răsărit, spre
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
care ne-a a spus că fata nu este acasă. Nam mai îndrăznit să o rog să ne primească la dormit și ne-am întors în fața bisericii. Dar acolo nu mai era salina (așa cum de fapt este), ci era un imaș mare și acel imaș semăna cu cel de sub dealul pe care se află biserica de la Frasin (județul Suceava, pe șoseaua națională ce duce spre Câmpulung Moldovenesc). și tot imașul era plin de oameni, care veniseră pentru slujba de a doua
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
spus că fata nu este acasă. Nam mai îndrăznit să o rog să ne primească la dormit și ne-am întors în fața bisericii. Dar acolo nu mai era salina (așa cum de fapt este), ci era un imaș mare și acel imaș semăna cu cel de sub dealul pe care se află biserica de la Frasin (județul Suceava, pe șoseaua națională ce duce spre Câmpulung Moldovenesc). și tot imașul era plin de oameni, care veniseră pentru slujba de a doua zi și la hram
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
nu mai era salina (așa cum de fapt este), ci era un imaș mare și acel imaș semăna cu cel de sub dealul pe care se află biserica de la Frasin (județul Suceava, pe șoseaua națională ce duce spre Câmpulung Moldovenesc). și tot imașul era plin de oameni, care veniseră pentru slujba de a doua zi și la hram. Ne-am culcat și noi printre ei și am adormit. La o bucată de noapte, m-am trezit. Adormisem pe spate și, când am deschis
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
timpul pe Maria în poartă. Mi-a zâmbit și m-a binecuvântat. când oamenii au început să se miște și să se trezească, poarta s-a închis și nimeni, în afară de mine, nu a văzut pe Maria, iar eu eram în mijlocul imașului, chiar sub zidul bisericii din Frasin. Asta a fost prima mea întâlnire cu Maria. S-a terminat și anul universitar. A venit vacanța . Am plecat acasă la părinți. Într-o zi, stam în bucătărie cu mama și cu bunica: Mama
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
îmbibă fotografiile. Se desfac florile albe în vârful salcâmilor ianuarie sfidează anotimpurile. Mirosul resuscitează memoria. Portocala de Crăciun, una împărțită la cinci, a cincea parte încă o dată tăiată în trei tata, de dragul nostru, spunea că ni-i plac portocalele. Mirosul imașului ars sub copitele vacilor, mirosul harbuzului furat din grădina părintelui Tatu, mirosul bălții în care peștii zgâriau cerul de august limpede. Genia, despre ce ispitire îmi vorbești? Amintirile nu mi-au ținut loc de pat plin, de fagure pe limbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
așa cum se cere, de o parte și de alta câte un tablou cu imagini din gospodărie, unul cu câțiva porci grași și frumoși de-ți era mai mare dragul să te uiți la ei, celălalt cu câțiva boi păscând pe imașul satului, apoi un tablou cu tovarășa, încadrat frumos la dreapta și la stânga de rațe, gâște și vaci grase și cu ugerele pline ... Nu știu ce naiba nu-i plăcuse șpanchiului, că doar semnificau belșugul și bunăstarea patriei noastre sub conducerea partidului în
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Ciobanul...Ion avea o splendidă turmă Cu oi, cu câini și...pe la ei, mai rar, Moderna turmă avea un...măgar! Un timp, toate erau bune și la locul lor; Toți munceau excelent și cu spor, Zilnic mergeau la păscut pe imaș, Iarba...bună; se produceau lapte, lână și caș, Doar măgarul avea starea de spirit... ciudată: Cică...persoana sa nu prea era... respectată! Drept urmare, Ziua următoare, Într-o cuvântare, Rosti foarte tare: Câini ticăloși! Proaste și...supuse oi! Eu sunt adevăratul
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
să găsească vreo ieșire din greaua încercare la care erau supuși locuitorii sălașului. Vremea se anunța îmbietoare drumului parcurs de cei doi tineri. Soarele de abia se ridicase de vreun stânjen, iar roua nu se risipise de pe firele adormite ale imașului. Cărarea urca domol spre Sângeap și se afunda, întortocheată, în valea pârâuașului, care răcorea setea oilor, păscute de ciobanii locului. Băieții, călări, se întreceau și cântau din frunză, pentru a le mai trece pustiul de urât. Păsările susurau zgobii în
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
soldații ruși, care rechiziționaseră toate animalele de povară, furând alimentele și ce averi mai puseseră deoparte bieții sticlăreni. Satul era condus de un căpitan rus, Alioșa, care-și vărsa, în fiecare seară, năduful, spintecând vreun cârlan, rămas de pripas, pe imașul uscat, de la marginea satului, frigându-l în vreo casă părăsită. Și apoi să te ții petrecere, cu băutură și lăutari, la care se dedau și câteva localnice gospodine, înfruntând, cu semeție, căutătura bătrânilor, care priveau, neputincioși, la samavolniciile urmașilor muscalilor
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
până la sfârșitul verii va avea numai succese. În primul rând se gândea că va trece printre fruntași clasa acelui an, astfel să aibă timp berechet a se zbengui după pofta inimii în vacanța ce va urma după puțin timp. Pe imașul ce se întindea de la pârâu până sub pădure, cornutele alergau după iarba gustoasă și, pentru că soarele își întețea dogoarea, pe unele le necăjeau bondarii și începea strechea, dând de furcă văcarului. Fiind absorbită de minunata priveliște, își petrecu o mână
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
s-a așezat pentru a privi peisajul deosebit de frumos, pe care nu-l vedea pentru prima oară, dar de care era încântată mereu. A continuat să meargă spre șipot căutând cu atenție cărarea, ca nu cumva să devieze calea spre imaș și din întâmplare să nimerească peste vreo cornută care nu știe decât să dea cu capul indiferent cine-i iese în cale. În sfârșit a ajuns la șipot, a pus ulciorul la umplut, a luat o gură bună de apă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mica gospodărie, s-a îngrijit așa cum o făcea zilnic, s-a așezat în genunchi în fața icoanei și s-a rugat cum l-a sfătuit mama. A adormit fiind obosit și imediat a intrat în vis. Se făcea că este pe imașul satului unde lui îi plăcea foarte mult. În vis a văzut verdele crud al ierbii peste tot, cald și bine iar concertul păsărilor, broaștelor și greierilor era absolut fermecător. Fluturi mulți îmbrăcați în culori dintre cele mai deosebite și mai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
voie să iei câteva tulpini pe care le fierbi vreme de mers o mie de metri. Apa în care a fiert floarea de foc o răcești și după aceea îmi speli bine rănile. Mergi apoi pe drumul care duce către imaș unde vei găsi bălegar de cal pe care-l vei amesteca cu pământ negru. Amestecul acela îl învelești într-o cârpă cu care îmi legi rănile. După șapte zile desfaci cârpa și vei vedea că rănile mele sunt vindecate. -Bine
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]