19,706 matches
-
nici părți constitutive ale unor forme concrete, ci purtătoare ale unor mari energii, repere ale vieții înseși, ipostaze ale unor ample și complicate mișcări sufletești. Fie că desenează siluete geometrizate, adică visează ființe împlinite într-o ordine constructivistă, fie că imaginează turbioane cromatice, un fel de corpuri cerești în expansiune sau în implozie, adică universuri dinamice privite în perspectivă expresionistă, fie că cioplește brut forme oarecum arhaice sau poliseasă, brâncușian, esențe pure pînă cînd lumina se încorporează materiei pentru a afirma
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
de captare a imaginilor cu o cameră video și de un altul, de proiecție, un sistem elaborat pe calculator. Dintr-o dată, spațiul de joc de la Act se mărește, este folosit tot peretele din fundal, acolo se proiectează imaginile filmate sau imaginate pe computer. Scenograful este încă un jucător în distribuție, el participă direct și în egală tensiune cu actorii la performance. Cei mai mulți dintre actorii pe care i-am văzut, și în special poate cei mai tineri, într-un spectacol la care
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
sensibil". Pentru a marca postura insolită a lui Blaga în perimetrul poeziei moderne, V. Fanache propune, în capitolul secund al cărții (Dialogul "revelațiilor fără cuvinte") termenul de "transcendență mixtă". Spre deosebire de "transcendența goală", de natură pur lingvistică, a poeților moderniști, Blaga imaginează un "Ťabsolut de natură mixtăť, alcătuit parte din momente inaccesibile, parte din fapte "sensibile"", faptul deschizând "o perspectivă ambivalentă": "într-o atmosferă mitică (de legendă) transcendentul și contingentul se încarcă reciproc de virtuțile sacrului". În acest context, "chipurile" lucrurilor reprezintă
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
ca frații Cămătaru luînd de bune informațiile din presă, îmi rîde cititorul în nas și mă invită să nu-i mai vînd asemenea gogoși. Am recunoscut, ca prozator, după '90, că la noi realitatea bate ficțiunea, dar nu mi-am imaginat că într-o zi voi fi silit să recunosc că buna noastră realitate ar putea deveni neverosimilă.
Neverosimila noastră realitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12480_a_13805]
-
înainte de începerea operației, n-a fost nici o problemă ca la numărarea voturilor să existe paisprezece sau cincisprezece mii de voturi. Adică exact numărul care-i propulsa pe-un loc eligibil pe oamenii de casă ai lui Năstase. E greu de imaginat ce mai urmează, după ce pesedeii au început să se fure pe sine nu ca la Bagdad (prințul legendar din orașul lui Saddam era renumit pentru eleganța și gentilețea lui!), ci ca la Babadag - adică spărgând ouăle și băgând în traistă
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
statuar al personalității lui Kogălniceanu în Iorgu Iordan. Deci iată încă un exemplu că circumstanțele din istorie au, pe lângă povestea lor textuală, și câte o poveste subtextuală. Sau poate că mai multe povești subtextuale. De altfel, este greu să ne imaginăm că G. Călinescu, care robise, totuși, ca textolog, pe manuscrisele eminesciene și care se referise, în prefața la monografia Opera lui Mihai Eminescu, la împrejurările nefavorabile în care se află criticul român în comparație cu criticul francez, "care, având a da judecăți
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
postmodernism: nu doar că s-a integrat cu brio în cultura de masă și a constituit o mină de aur pentru studiouri, dar a și adunat atâtea elemente din alte genuri încât a ajuns la o implozie conceptuală� Se poate imagina azi un film polițist fără secvențe de acțiune? Sau fără componenta erotică? Sau fără elemente de thriller? Cu greu, iar rezultatul ar fi un eșec de box-office. Dar, mai degrabă, să privim în direcția protagonistului acestui gen-umbrelă, pentru a vedea
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
de care se bucură polițiștii sau cei din armată, de la spitale cu circuit închis la case de odihnă și gratuități din cele trecute la rubrica ,secret de serviciu".) Și totuși, geme parlamentul de profesori universitari. Cineva din afară și-ar imagina că o instituție garnistiă cu atâta somități trebuie să producă legi pe care să se bată și experții de la U.E. Aiurea! De la agramatisme rușinoase la aberații de gândire, de la șmecherii în care citești imediat intenția de fraudă la necunoașterea șocantă
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
Emil și Petre Zoe, cele două (hai să nu zic nulități) unulasutăități politice, erau mai preocupate să-și croiască o imagine de lideri zonali decât de problemele fierbinți ale țării pe care un destin șchiop a făcut s-o conducă. Imaginându-și, probabil, că șmecheriile diversioniste ale lui Dorin Marian îi vor eterniza la putere, ei au întors cu cinism spatele tocmai păturii din care proveneau. Primul șoc pe care l-am avut în acest domeniu a fost la începutul anilor
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
îmbăiez (...) nu mă săruți? îl îmbie ea, nu, îmi mirose gura, m-am îmbătat... (p. 97) Exemple de acest fel se pot da la nesfîrșit cu trimitere la aspectele cele mai absurde ale vieții în comunism, unele dintre ele de neimaginat astăzi: turnătoria la nivelul propriei familii, activiștii și ofițerii care cumpărau din librărie cărți la metru din necesități de decorare a apartamentului, iluminatul casei cu lumînări în orele de seară în care se făcea economie de curent electric. Citite astăzi
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
vremuri toate aceste fragmente par a fi rodul unei neostoite imaginații. În realitate, ele nu reprezintă însă altceva decît o descriere realistă a României anilor '80. O Românie în care viața cotidiană ajunsese să surclaseze în absurd și ticăloșie regimul imaginat de George Orwell în romanul 1984. Interzicerea unui asemenea roman într-un stat totalitar, cu regim polițienesc, precum cel condus de Nicolae Ceaușescu nu mai este în măsură să surprindă pe nimeni. Întrebarea care se pune este însă cum trebuie
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
a încercat să vândă pupăza la iarmaroc. Iar poeziile obligatorii din manualul de limba română pentru gimnaziu, Bade Ioane, Floare albastră, Testament erau, trebuie să recunosc, îngropate în podul cu vechituri, lângă Fefeleaga, Agripina și Moș Dănilă. Nu mi-am imaginat că asemenea texte ar putea servi drept repere (critice!) pentru o lucrare cu pretenții academice (?). O frază precum "Davidică din Fărăcașa era (...) rușinos Ťca o fată mareť, ultima comparație, nu doar aici utilizată, întărind ideea purității legate de un început
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
tristețea lui Dumnezeu, Care nu rămâne impasibil, ci se împărtășește de această suferință. Suferința noastră este suferința Lui; suferința Lui este suferința noastră. Poate că fața Domnului Hristos crucificat, pătrunsă de durere și brăzdată de lacrimi ne permite să ne imaginăm ce trebuie să fi simțit Dumnezeu când creația Lui gemea de durere, așteptându-și izbăvirea din robia stricăciunii (Rom. 8, 20-22). Trebuie să distingem între ideile înrudite (dar diferite) de „simpatie” și „empatie”. „Simpatia” este situația de a fi trecut
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ți-a murit recent și, ca urmare, ești profund tulburat. Cine te-ai aștepta să fie mai abordabil și mai util: cineva a cărui mamă încă trăiește, dar care este pregătit să se transpună în situația ta, și să-și imagineze cum trebuie să te simți? Sau cineva a cărui mamă a murit nu demult și care știe din experiență ce simți? Este inerent făpturii umane să prefere să discute cu cineva care împărtășește suferința sa - care simpatizează. Și această simplă
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
care știe din experiență ce simți? Este inerent făpturii umane să prefere să discute cu cineva care împărtășește suferința sa - care simpatizează. Și această simplă observație are consecințe teologice importante”4. Hristos nu empatizează cu suferințele noastre, încercând să-și imagineze ce trebuie că simțim vizavi de tristețile și nenorocirile existenței umane. El deja știe. A trecut prin ele și El. Le-a experimentat la prima mână. Pe scurt, El simpatizează cu noi. Și aceasta aduce o nouă profunzime și calitate
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
concordiei continentale pe care Europa de astăzi o visează încă. Pentru a repune în discuție unicitatea acestui spațiu și pentru a recupera din ruina morală și din surparea fizică o realitate manifestă pe care noi încă ne străduim să o imaginăm, Inspectoratul pentru Cultură Tulcea și Primăria orașului Sulina, avîndu-l ca invitat special chiar pe inițiatorul ordonanței de salvare a orașului, adică pe Ion Caramitru, a organizat un simpozion-dezbatere pentru reactivarea legii din 2000, ignorată pur și simplu, într-un mod
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
și avea foarte multe relații cu mediile puterii, cu mediile autorității din România acelor ani, am scăpat doar bine bătut, închis la Malmaison. n-am fost predat Gestapo-ului.ť M.I.: Asta povestea Tomaziu. B.E.: Asta mi-a povestit Tomaziu. Imaginați-vă, în atmosfera de teroare a anului 1949, că vine cineva și-ți face o asemenea destăinuire. Pe moment s-a produs o vraiște în mine - n-am știut dacă este o provocare, dacă este o confesiune, dacă este disperarea
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
pare. Scăpând de obligația portretisticii și a psihologiei, sub pretextul unei definiții supra-individuale, Dan Lungu calcă pe terenul și mai alunecos al subconștientului colectiv, relativ ușor de intuit, însă greu de figurat în roman. Să vedem ce fel de conversații imaginează și ,rulează" autorul: ŤN-avea dreptate Ceașcă să le dea, la ăștia nervoșii, câte un hârleț în dotare și să-i trimită la Canal? Să se calmeze băieții, nu de alta!ť ŤCă bine zici! |sta, Ceașcă, a fost finuț încă
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
am săturat. Gata!ť ŤBă, mai bine zi careva un banc.ť ŤPe-ăla cu chiuveta îl știți?ť ŤCare?ť ŤCare-i diferența dintre o chiuvetă și o oală de W.C.?ť ŤHabar n-am, ia zi!ť ŤPăi, atunci îmi imaginez ce-i la tine acasă...ť ŤHa! Ha! Ha! Ai luat-o, cumetre!ť ŤPoante de căcat!ť" (pp. 175-176). Rezon. Numai că se poate și mai rău. Dacă intervențiile personajelor, lăsând de dorit sub mai multe aspecte (particularizare moral-psihologică
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
un comandant de navă slab nu-și mai stăpînește echipajul. Și că nimeni nu le cere la socoteală celor de sub el dacă vaporul are vreun accident. Cînd a declarat că vrea să fie un președinte-jucător e clar că Băsescu își imagina această funcție ca pe una asemănătoare aceleia în care și-a făcut mîna în tinerețe. Tăriceanu care nu prea știe cît de greu se cîștigă puterea și nici cum se păstrează ea și-a închipuit că premieratul său îi asigură
Cine cîștigă din meciul Băsescu-Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11445_a_12770]
-
și gâzele, molipsite, și-au revocat tradiția renunțând să mai depună la soare ,ouă microscopice", luându-și lumea în cap. Prietenul Haralampy este de părere că temperatura este, în orice caz, cu mult mai tropicală decât și-o fi putut imagina ,inventatorul" sintagmei ,climă temperat-continentală", caz în care televiziunea a devenit mai eficientă decât orice sfat părintesc-medical de a nu ieși din casă. Ea ne adună în fața televizoarelor oferindu-ne ,momente și schițe" pe care, vâzându-le, Caragiale s-ar simți rușinat
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
de petrol, kilovatul aproape și-a dublat prețul, iar metrul cub de gaze naturale a depășit toate previziunile. Și, în timp ce rostogoleam în minte asemenea crude realități, mi-a venit brusc un gând care m-a făcut să îngheț. Mi-am imaginat că la o oră de maximă audiență apare pe toate posturile de televiziune cu statura sa impozantă Alex. Ștefănescu și ține un discurs cam în următorii termeni: Iubiți concetățeni, trebuie să vă dau o veste proastă. în urma discuțiilor cu Banca
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
de grație fantezistă, precum acesta din Burcep: ,Burcep este o amprentă, Feen. Mai exact, Burcep este amprenta unei amprente. Altfel spus, Burcep este amprenta care își este sieși amprentă. Este singura amprentă din lume, Feen, care are și linii verticale. Imaginează-ți că, într-o bună zi, cîteva linii din palmele tale își abandonează orizontalitatea, se desprind de la unul din capete și încep să fluture în bătaia vîntului. Imaginează-ți că aceste linii au umbră." Acestea sînt și locurile de trecere
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
amprentă. Este singura amprentă din lume, Feen, care are și linii verticale. Imaginează-ți că, într-o bună zi, cîteva linii din palmele tale își abandonează orizontalitatea, se desprind de la unul din capete și încep să fluture în bătaia vîntului. Imaginează-ți că aceste linii au umbră." Acestea sînt și locurile de trecere dintre cele două cărți, spotul din oglindă pe unde se ajunge la cealaltă suprafață. Căci cele două cărți sînt cele două dimensiuni ale aceluiași univers supraficțional imaginat de
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
vîntului. Imaginează-ți că aceste linii au umbră." Acestea sînt și locurile de trecere dintre cele două cărți, spotul din oglindă pe unde se ajunge la cealaltă suprafață. Căci cele două cărți sînt cele două dimensiuni ale aceluiași univers supraficțional imaginat de doi poeți cu voci distincte dar compatibile în sonoritatea și policromia lor. Aceste două inepuizabile cărți despre inomabilul incoștient conțin, probabil, cea mai mare densitate de metafore care iau prin surprindere imaginația (formularea lui Borges) dintre toate cărțile de
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]