822 matches
-
reprezentării, prezentîndu-se spiritului în primul rînd ca imagine. Tot ca imagine se prezintă de altfel și creațiile realizate de limbajul poetic, însă, de data aceasta, reprezentarea este construită mai întîi lingvistic și apoi este proiectată ca element al unei lumi imaginate. O perspectivă similară în atribuirea numelor se poate realiza în cazul intuițiilor, deși în legătură cu acestea nu există o manieră unanim acceptată în conceperea lor. În prin-cipiu însă, intuițiile sînt forme nemijlocite ale cunoașterii, spre deosebire de cunoașterea logică mijlocită. Potrivit filozofilor raționaliști
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un glosocosmos. În cadrul acestuia, se diferențiază cîteva lumi raportabile la stilurile funcționale: 1) lumea obiectivă, corespunzătoare stilului științific, 2) lumea divină, corespunzătoare stilului religios, 3) lumea instituționalizată (supraindi-viduală), corespunzătoare stilului juridic-administrativ, 4) lumea interpretată, corespunzătoare stilului publicistic, și 5) lumea imaginată (fundamentată pe imaginație și exprimată prin imagini), corespunzătoare stilului beletristic. Sub raport gnoseologic, determinarea stilului funcțional privește tipul de cunoaștere, care poate fi empiric sau rațional, perspectiva din care este privit segmentul cosmic vizat și maniera de redare lingvistică a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
derivate de salvator sau de nimicitor); 3) este moderator social (intervenind în reglementarea relațiilor dintre individ și societate), în cazul lumii instituționalizate; 4) este modelator în cazul lumii interpretate, prin prevalarea aspectelor persuasive; 5) este suportul creației în cazul lumii imaginate, prin suspendarea alterității limbii în favoarea opțiunilor subiective individuale. Cînd devine element de caracterizare pentru un stil sau pentru o subdiviziune a unui stil, cuvîntul se integrează unei terminologii și se instituie în termen. Mulți termeni sînt creații speciale, menite să
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cunoașterea intuitivă. Din punctul de vedere al desemnării, nu există totuși o diferențiere între entitățile lumii obiective și entitățile lumii create, tocmai fiindcă limba redă lumea obiectivă într-o formă gîndită, iar nu prin reflectare nemijlocită. Există, de altfel, lumi imaginate în care chiar numele ce desemnează realii ajung în situația de a nu mai îndeplini funcțiile lor de bază. Ca atare, orice poate primi un nume, nu numai lumea materială, iar în cadrele glosocosmosului aceasta nu mai este cea propriu-zisă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
adesea, desigur, o bună înțelegere a istoriei, punerea ei în perspectivă, distanțarea totuși necesară între istorie și memorie. Din istoria evreilor, aceștia, dar și ne-evreii, după exemplul lor, nu rețin adesea decât discursul despre suferință, din cauză că memoria trăită sau imaginată a suferinței a ținut loc de istorie mult timp și continuă s-o facă în zilele noastre. Cum s-a fabricat deci această memorie cu rădăcini medievale, care ne bântuie mai mult ca niciodată după genocid și care tinde să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreilor nu ar fi nimic altceva decât un interminabil ciclu de dezastre. Istoria evreilor ar începe, în fapt, cu ea și, în cel mai rău caz, s-ar termina cu o altă tragedie similară. Suferinței trăite îi răspunde astfel suferința imaginată și viitoare. Devenit obiectul unui cult, evenimentul se sacralizează, iar memoria lui se absolutizează. Nu întâmplător un cercetător al Holocaustului ca Alvin Rosenfeld cere ca memoriile, poezia și proza dedicate acestui subiect să fie tratate ca "texte sacre", nu doar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de relativă criză economică și de incertitudine pe care le traversează societățile occidentale, inclusiv Franța, asistăm la centru la o înăsprire naționalistă căreia, la periferie, minoritățile vizibile ori nu îi răspund prin naționalisme identitare și replierea în comunități (de "solidaritate") imaginate al căror stindard este memoria, bineînțeles, o memorie victimară greu de transmis cu aceeași intensitate posterității. Și aici, într-un alt mod, memoria genocidului servește ca exemplu diferitelor grupuri care cer pe bună dreptate ca propria lor memorie de suferință
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ale istoriei lor devenite în sfârșit comună. De fapt, dacă există un "comunitarism", el nu corespunde deloc cu ceea ce-și imaginează statul: un fel de "națiune" în Națiune. Astăzi, minoritățile, vizibile sau mai puțin vizibile, aspiră la aceste comunități imaginate, expresie a naționalismului lor de diasporă, fără revendicare teritorială și transnațională. Este vorba, în fapt, de "patrii" care să le înlocuiască pe cele de care oamenii ar vrea să fie atașați, adesea simbolic. Un beur este mai mult francez decât
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
vacanță ori să cumpere un apartament în caz că ar fi nevoit să caute acolo refugiu, reproducând mental episoadele dureroase trăite de generațiile precedente în timpul războiului. Același proces l-am putea observa, cu variante, desigur, la negrii din Franța. Iar aceste "comunități imaginate" și naționalisme de tip nou se construiesc pe memorii de răni și suferințe. Dar asta nu e totul. Receptivitatea este proporțională cu cantitatea de suferințe evocată. Astfel, poziția pe eșichierul politic și social se măsoară cu o scară Richter a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
stindard este și el o identitate construită pentru a uni națiunea. El este alb, catolic, deși laicizat pe parcurs, și mai degrabă masculin. În ciuda evoluțiilor pe care le-a traversat, acest "universal" a creat de la Revoluție încoace o comunitate națională imaginată, care intră astăzi, la rândul ei și în felul ei, în arena concurenței memoriale, în timp ce memoriile de suferință se plasează inevitabil într-un raport de forță cu el. În palmaresul memoriilor, cea a evreilor este totodată percepută greșit ca o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
viitor de speranță. Istoriografia de suferință care apare în secolul al XIX-lea a ajutat la crearea unei identități colective când legăturile cu comunitatea de apartenență slăbeau. Ea contribuia, de fapt, la instaurarea și structurarea unei noi comunități imaginare și imaginate pornind de la fragmente preluate din acest trecut de suferință. Încerca să prevină pericolul asimilării care amenința identitatea individuală evreiască modernă, în formare atunci. Această căutare identitară evreiască, în versiunea ei secularizată, începută în secolul al XIX-lea, își găsește o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
chiar „inima” casei. Sala de baie, odinioară austeră, simplu loc pentru igienă, începe să devină loc de destindere și de plăcere, dotat cu echipamente senzualiste (duș multijet, cadă cu jacuzzi), accesorii estetice și o mulțime de produse cosmetice. Decorarea sufrageriei, imaginată ca loc „practic” și convivial, este făcută cu mare atenție, cea mai mare importanță fiind acordată luminii - ca element de confort vizual în sine. Violenței iluminatului direct îi succedă lumini savant filtrate, lămpi și alte corpuri de iluminat care încălzesc
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Indiei de a pune în aplicare Amendamentul 73 la Constituția indiană, prin care se stabilea, în 1993, că 30% dintre aleșii locali trebuie să fie femei. Intrarea forțată a femeilor în sfera politică a creat multe presiuni. Mai întâi, trebuie imaginate și construite contextele și procesele prin care femeile să ajungă la participare reală. Trebuie apoi dezvoltată capacitatea lor de a participa eficient. Guptaxe "Gupta, Suranjana" afirmă că organizațiile de femei și în special asociațiile de credit create de femei sunt
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
său de lucru, orice autor se cufundă într-o umbră forfotind de personaje care îi dau târcoale ispitindu-l, este Fata Vitregă, cu chipul ei „transfigurat” și cu discursul ei de „somnambulă”, plin de reproșuri: autorul și-a abandonat personajele imaginate, nu le-a dat consistență, nu le-a fixat într-un text. De aceea, ele sunt deopotrivă „vii și lipsite de viață”, veritabile fantome rătăcind între lumea celor ce trăiesc și lumea morților. Iar Pirandello, într-o admirabilă didascalie, notează
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de îngrijire care ar putea să-i fie mai târziu benefică. Aceste remarci sunt cu atât mai valabile în ceea ce-i privește pe băieți, fetele tolerând ceva mai ușor să vorbească despre ele însele și despre emoțiile lor, gândite sau imaginate. Supravegherea medicală de tip „psi”, fie că este vorba despre un psiholog sau despre un psihiatru, trebuie să încerce mai întâi să construiască un cadru de îngrijire care să liniștească adolescentul și să prefere abordări indirecte sub formă de susținere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
produse, ele riscă să rămână pe stoc. 3.4.2. Cosmetizarea rezultatului prin subscrierea unei asigurări O întreprindere poate să-și atenueze pierderile din creanțe prin subscrierea unei asigurări care garantează plata acestora, chiar și în cazul falimentului clienților. Mecanismul imaginat este următorul: întreprinderea care a constatat deprecierea unei creanțe, încheie un contract cu o companie de asigurări care îi garantează plata sumei nominale a creanței peste un anumit număr de ani, în schimbul plății unei prime. Practic, prima constituie un plasament
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
ceea ce dorim noi de la realitate... Previziunea nu este neutră în raport cu realitatea dată. Ea „dictează” acelei realități să se plieze în acord cu ceea ce se anticipează. Atitudinile noastre față de ceea ce urmează fac astfel încât faptele care se ivesc să se conformeze liniilor imaginate inițial. Gândind despre noi că putem face una sau alta, e deja un început cât se poate de real al faptului gândit. Văzând în altul posibilitatea unei împliniri, îl „somăm” pe acesta să se conformeze viziunii pe care i-o
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
paradigmatice, într-o ordine abstractă ce s-ar putea să cadă pe realitate. Predicția este a imaginii teoretice, și nu a realității care ar putea să coincidă cu proiecția teoretică. Cumva corupt, predicția este pronostic complet, pentru substanțierea tuturor stărilor imaginate. Deci, nici mai mult și nici mai puțin decât un inventar de posibilități și probabilități. Mai precis spus, predictibilitatea în Economie se referă la interioritatea în care se procesează deodată ideea în realitate și realitatea se substanțializează drept consecință judecată
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o serie de proprietăți ale hipnozei care sunt relevante pentru hipnoza clinică: sugestibilitate crescută, sau cel puțin o dorință crescută de a accepta sugestiile într-un mod mai puțin critic; capacitate crescută de imagerie și joc de rol, astfel încât evenimentele imaginate sunt experiențiate ca fiind reale; acces mai mare la amintirile din copilărie, deși acestea nu reprezintă o întoarcere literală la un anume stadiu de dezvoltare cognitivă; testare a realității redusă. O mai mare toleranță la incongruențele logiceașa-numita „logică a transei
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sau realități mai puțin vizibile și mai subtile nu ar putea întârzia, deforma sau denatura procesul de participare comunitară. De pildă, fiecare comunitate (și fiecare gospodărie) poate avea propriul calendar sezonier de munci agricole, non-agricole sau gospodărești. Dacă în comunitatea imaginată anterior proiectul ar începe toamna, când gospodăriile ar fi ocupate cu strânsul recoltelor, șansele să fie terminat până la începutul iernii pot fi minime, chiar dacă disponibilitatea de a participa este ridicată. Este esențial ca fiecare finanțator să-și calibreze durata de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dispozitivul nu e programat, el se improvizează la repezeală ca soluție salvatoare impusă de situație: un personaj temut, a cărui prezență nu e dorită, își face apariția pe neașteptate, tulburând o idilă în plină desfășurare. Pentru a evita conflictul, trebuie imaginată o ieșire strategică din câmpul vizual al intrusului. Amantul indezirabil - un alt bărbat! - se refugiază într-un dulap. Acolo, în spatele ușilor acestui adăpost derizoriu, se ascunde protagonistul înamorat, spre încântarea publicului pe care dezinformarea personajelor de pe scenă îl delectează tot
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de mare coaliție a Blocului Național-Democratic, care Îi reunea pe național-țărăniști, liberali, social-democrați și comuniști, lasă loc unei campanii prin intermediul căreia Partidul Comunist din România și aliații săi revendică În Întregime alcătuirea guvernului și, previzibil, monopolul puterii politice. Soluția instituțională imaginată este una clasică: cea a „falsei mari coaliții”, prin constituirea unei grupări, Frontul Național Democrat, dominată de Partidul Comunist, dar cuprinzând, din rațiuni de oportunitate politică, partide-satelit, de orientare agrariană sau liberală. În cadrul Frontului Național-Democrat se vor remarca două personalități
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pentru pacienți Apariția medicinei de familie Înființarea sindicatelor Reorganizarea unităților sanitare pe principii de eficiența economică și de creștere a gradului de satisfacere și confort al pacienților Această ultimă direcție, cea de reorganizare și creștere a eficienței nu poate fi imaginata în afara managementului sanitar. Managementul sanitar presupune totalitatea activităților de planificare, organizare, control și evaluare pentru cele mai bune decizii privind serviciile de sănătate. Modificările instituționale nu pot fi realizate fără un management adecvat al resurselor umane. În activitatea medicală lucrează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
orientare uniformă, cu infime diferențieri între microorientările componente. Clonarea, ingineria genetică și nanotehnologia sunt printre tehnoștiințele preferate, având în vedere atât activitățile curative întreprinse prin intermediul acestora, cât și cele de amplificare a tuturor capacităților umane. Spre exemplu, în privința nanotehnologiei (știința imaginată de Richard Feynman în 1959 și promovată ulterior în special de Eric Drexler ca o revoluțieă, transumaniștii își pun speranțe nețărmurite în construirea de mașini microscopice care să regleze circulația sângelui în organism, să medieze interacțiunea uman-tehnologie prin implantarea de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
că picioarele ni se mișcă și umblăm. ART. 19. Despre percepție Percepțiile noastre sunt și ele de două feluri: unele au drept cauză sufletul, altele corpul. Cele ce au sufletul drept cauză sunt percepțiile voințelor noastre și ale tuturor lucrurilor imaginate sau ale altor gânduri ce depind de ele. Căci, este cert că nu am putea dori nici un lucru fără să observăm prin același mijloc că Îl vrem; și, deși din perspectiva sufletului nostru a voi ceva este o acțiune, putem
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]