743 matches
-
ocultat” din această lume în secolul al IX-lea. El va reveni la capătul timpurilor ca "mahdī" (arabă: مهدي, „cel așteptat”) pentru a face să domnească dreptatea în lume. Imamatul se transmite prin desemnare divină de la profet, trecând prin ʽAlī, imamii ajungând să fie învestiți cu calități aproape divine, ceea ce pentru sunniți reprezintă o erezie. Imamii sunt intermediari între Dumnezeu și oameni, cărora le sunt ghizi infailibili. Membrii cei mai sus plasați în ierarhia religioasă duodecimană, ayatollahi (singular arabă: أية الله
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
ca "mahdī" (arabă: مهدي, „cel așteptat”) pentru a face să domnească dreptatea în lume. Imamatul se transmite prin desemnare divină de la profet, trecând prin ʽAlī, imamii ajungând să fie învestiți cu calități aproape divine, ceea ce pentru sunniți reprezintă o erezie. Imamii sunt intermediari între Dumnezeu și oameni, cărora le sunt ghizi infailibili. Membrii cei mai sus plasați în ierarhia religioasă duodecimană, ayatollahi (singular arabă: أية الله „semnul lui Dumnezeu”), au facultatea de a lua decizii canonice prin "iğtihăd", posibilitate „închisă” definitiv
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
mai sus plasați în ierarhia religioasă duodecimană, ayatollahi (singular arabă: أية الله „semnul lui Dumnezeu”), au facultatea de a lua decizii canonice prin "iğtihăd", posibilitate „închisă” definitiv în secolul al XII-lea pentru sunniți. Ismaeliții, sau șiiții septimani („cu șapte imami”), sunt deseori considerați a fi extremiști. Heterodoxă față de sunnism, doctrina septimană insistă asupra unei interpretări alegorice, chiar gnostice, a textelor sacre și crede în metempsihoză. Acestora nu li se transmite decât o singură dată adevărata cunoaștere, câștigată sub conducerea unui
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
sunt deseori considerați a fi extremiști. Heterodoxă față de sunnism, doctrina septimană insistă asupra unei interpretări alegorice, chiar gnostice, a textelor sacre și crede în metempsihoză. Acestora nu li se transmite decât o singură dată adevărata cunoaștere, câștigată sub conducerea unui imam. Doctrina arată evidente influențe ale maniheismului iranian, ale neoplatonismului și probabil ale gândirii indiene. Ezoteric în esență, în ciuda aspectului său politic militant, ismaelismul pune înainte de orice accentul pe diferența dualistă fundamentală dintre „ceea ce este aparent, vizibil” (arabă: ظاهر "ẓăhir") și
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
mistic al literelor și al cifrelor. Printre subsectele septimane se numără: karmațienii, asasinii, adepții lui Aga Khan și druzii (unii specialiști nu o consideră ramură a ismaelismului). Comunități ismaelite există astăzi în Siria, Liban, Iran, până în Asia Centrală. Zaydiții („cu cinci imami”) sunt cei mai moderați dintre șiiți. Fondatorul mișcării este imamul șiit de origine persană, ʽAlī ibn al-Ḥusayn (arabă: علي بن الحسين), numit și Zayn Al-Abidin, nepot al lui Ḥusayn. Pentru el, puterea aparține oricărui descendent al lui Muḥammad, în absența
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
numără: karmațienii, asasinii, adepții lui Aga Khan și druzii (unii specialiști nu o consideră ramură a ismaelismului). Comunități ismaelite există astăzi în Siria, Liban, Iran, până în Asia Centrală. Zaydiții („cu cinci imami”) sunt cei mai moderați dintre șiiți. Fondatorul mișcării este imamul șiit de origine persană, ʽAlī ibn al-Ḥusayn (arabă: علي بن الحسين), numit și Zayn Al-Abidin, nepot al lui Ḥusayn. Pentru el, puterea aparține oricărui descendent al lui Muḥammad, în absența unui principiu dinastic. Zaydiții s-au stabilit în Yemen, unde
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
alocați medreselor și școlilor, prin fondurile Directoratului Afacerilor Religioase, au fost transferate la bugetul național. Ultima măsură a obligat Ministerul Educației Publice să deschidă o facultate pentru pregătirea experților religioși cu pregătire superioară și scoli de grad mediu pentru pregătirea imamilor și hatibilor. Odată cu unificarea sistemului educațional s-a trecut și la închiderea universităților de modă veche și un amplu program de transfer științific de amploare din Europa. Universitatea din Istanbul, una dintre pietrele de temelie ale instituțiilor de învățământ turce
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
Alegerile au avut loc în urma expirării mandatului de 5 ani al predecesorului său, muftiul Bagâș Sanghirai. Din Sura-Islam (Consiliul Sinodal) fac parte 15 clerici, 8 mireni, muftiul în exercițiu și directorul Colegiului Teologic “Kemal Atatürk”. Noul muftiu a fost ales imamul Iusuf Murat, în vârstă de 28 de ani, pentru un mandat de cinci ani. Acesta este cel mai tânăr muftiu din România și a fost ales cu 19 voturi din cele 25 exprimate de membrii Sura-Islam. Noul muftiu a intrat
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
Murat și Bagâș Sanghirai. Potrivit tradiției, Bagâș Sanghirai, muftiul din ultimul mandat, poate candida pentru un număr nelimitat de mandate. Prin Decretul nr. 959 din 5 octombrie 2005 al Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial nr. 896/6 octombrie 2005, imamul Iusuf Murat a fost recunoscut în funcția de muftiu al Cultului Musulman din România. În ciuda tinereții sale, muftiul Iusuf Murat are planuri mari de revigorare a vieții religioase islamice, considerând că prioritară este refacerea imaginii acestui cult, deoarece în urma atentatelor
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
Noul conducător al cultului musulman din România și-a precizat intenția de a aduce anumite modificări în activitatea Muftiatului în sensul adoptării tuturor deciziilor majore ce privesc instituția religioasă islamică din România numai în urma consultării unui Consiliu Sinodal format din imami, reprezentanți ai formațiunilor politice reprezentative ale etniilor turcă și tătară, precum și din alți reprezentanți marcanți ai religiei islamice din România. Aceste schimbări vor avea în vedere și corelarea cu practicile Uniunii Europene în domeniul instituțiilor religioase, însă nu vor aduce
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
de originie kurdă Edip Yuksel, iranianul Nasir Subhani, sirianul Mohammed Shahrour, egipteanul Ahmed Subhy Mansour, sau indianul Chekannur Moulavi - cât și unele mișcări bine-definite, precum „United Submitters International”/ „Submitters” („Comunitatea Internațională a Supușilor”, sau, pur și simplu „Supușii”), fondată de către imamul Rashad Khalifa (a cărui desitanțare de islamul tradițional nu s-a limitat la hadith, ci a implicat și eliminarea a două versete din Coranul însuși care nu se potriveau modelului său matematic al cărții sfinte bazat pe cifra 19 ); sau
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
ul (din araba الزيدية az-zaidiia) este o ramură șiită a islamului apărută în secolul sec VIII și fondată de Zayd ibn 'Alī (arabă: زيد بن علي), nepotul lui Ḥusayn ibn 'Alī (arabă: حسين بن علي) sau conform altor surse, de imamul șiit de origine persană, ʽAlī ibn al-Ḥusayn (arabă: علي بن الحسين). Adepții acestuia, numiți zaydiți, se găsesc cu precădere în Yemen, unde formează aproximativ 45% din totalul populației yemenite. De altfel, zaydismul reprezintă una din principale școli juridice islamice în
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
arabă: علي بن الحسين). Adepții acestuia, numiți zaydiți, se găsesc cu precădere în Yemen, unde formează aproximativ 45% din totalul populației yemenite. De altfel, zaydismul reprezintă una din principale școli juridice islamice în Yemen. Zaydiții nu recunosc decât primii cinci imami, până la imamul Zayd ibn Ali. Trăiesc în Yemen și Arabia Saudită. Cât privește statutul școlilor juridice, ramura șiită atestă existența a trei școli, mai exact școala jaʽfarită (duodecimană), ismaelită (septimană) și zaydită. Demn de menționat este, însă, faptul că zaydiții au
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
بن الحسين). Adepții acestuia, numiți zaydiți, se găsesc cu precădere în Yemen, unde formează aproximativ 45% din totalul populației yemenite. De altfel, zaydismul reprezintă una din principale școli juridice islamice în Yemen. Zaydiții nu recunosc decât primii cinci imami, până la imamul Zayd ibn Ali. Trăiesc în Yemen și Arabia Saudită. Cât privește statutul școlilor juridice, ramura șiită atestă existența a trei școli, mai exact școala jaʽfarită (duodecimană), ismaelită (septimană) și zaydită. Demn de menționat este, însă, faptul că zaydiții au o abordare
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
a apărut în 897 prin Yahya ibn al-Ḥusayn. În ciuda luptelor interne pentru succesiune și a atacurilor ismailite, statul yemenit și-a păstrat independența până în 1539 când a fost cucerit de otomani, devenind astfel o provincie otomană. În urma destrămării Imperiului Otoman imamul Yahya a rămas la putere în Yemen, până în anul 1948 când a fost asasinat, într-o încercare de preluare a puterii. În ciuda acestui fapt, planurile au fost dejucate de fiul lui Yahya, Aḥmad care i-a urmat la putere tatălui
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
1962, în urma morții sale, i-a urmat la tron fiul, Muḥammad, însă o săptămână mai târziu după o lovitură pusă la cale de armată fiul este înlăturat. Zaydiții sunt ramura șiită a islamului care îl consideră pe Zayd al cincilea imam, motiv pentru care mai sunt cunoscuți și sub numele de “cu cinci imami”. Atât gândirea, cât și cultura zaydită sunt diferite de cele ale altor ramuri șiite. Zaydiții au o abordare mai raționalistă în ceea ce privește religia, fiind adesea calificați drept a
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
săptămână mai târziu după o lovitură pusă la cale de armată fiul este înlăturat. Zaydiții sunt ramura șiită a islamului care îl consideră pe Zayd al cincilea imam, motiv pentru care mai sunt cunoscuți și sub numele de “cu cinci imami”. Atât gândirea, cât și cultura zaydită sunt diferite de cele ale altor ramuri șiite. Zaydiții au o abordare mai raționalistă în ceea ce privește religia, fiind adesea calificați drept a “cincea școală” a islamului sunnit. Zaydiții nu cred în supranatural sau mistică, precum
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
în ceea ce privește religia, fiind adesea calificați drept a “cincea școală” a islamului sunnit. Zaydiții nu cred în supranatural sau mistică, precum alte ramuri șiite, iar un exemplu în acest sens ar fi faptul că în credința zaydită nu se regăsește ideea imamului ascuns sau a naturii divine a acestora. Tocmai de aceea în alegerea imamilor, zaydiții pun, cu precădere, accentul pe cunoștințele religioase. Spre deosebire de alte ramuri șiite, în această credință imamatul nu se transmite din tată în fiu, întrucât orice descendent al
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
nu cred în supranatural sau mistică, precum alte ramuri șiite, iar un exemplu în acest sens ar fi faptul că în credința zaydită nu se regăsește ideea imamului ascuns sau a naturii divine a acestora. Tocmai de aceea în alegerea imamilor, zaydiții pun, cu precădere, accentul pe cunoștințele religioase. Spre deosebire de alte ramuri șiite, în această credință imamatul nu se transmite din tată în fiu, întrucât orice descendent al lui 'Alī poate deveni imam dacă îndeplinește condițiile zaydite. Pe de altă parte
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
divine a acestora. Tocmai de aceea în alegerea imamilor, zaydiții pun, cu precădere, accentul pe cunoștințele religioase. Spre deosebire de alte ramuri șiite, în această credință imamatul nu se transmite din tată în fiu, întrucât orice descendent al lui 'Alī poate deveni imam dacă îndeplinește condițiile zaydite. Pe de altă parte, ramura zaydită se aseamănă cu alte ramuri șiite în ceea ce privește chemarea la rugăciune, însă se folosește o versiune extinsă a chemării șiite la rugăciune. Zaydiții prin credința în ideea că puterea îi aparține
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
dacă îndeplinește condițiile zaydite. Pe de altă parte, ramura zaydită se aseamănă cu alte ramuri șiite în ceea ce privește chemarea la rugăciune, însă se folosește o versiune extinsă a chemării șiite la rugăciune. Zaydiții prin credința în ideea că puterea îi aparține imamului 'Alī și soției sale, Fățima, se aseamănă cu șiiți, însă ceea ce îi diferențiează este faptul că ei consideră că au existat o serie de motive politice care au împiedicat numirea lui 'Alī în fruntea califatului. Această teorie pe care au
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
cunoscută drept "tafḍīl" (arabă: تفضيل), care legitimează numirea celui "mafḍūl" (arabă: مفضول), mai exact legitimează numirea persoanei care nu are foarte multe pretenții, în timp ce "făḍil" (arabă: فاضل), sau persoana cu calități superioare, este doar accesibilă, nu dezirabilă. Zaydiții recunosc ca imami pe 'Alī, pe cei doi băieți ai lui 'Alī, Ḥasan ibn 'Alī și Ḥussayn ibn 'Alī, pe 'Alī ibn al-Ḥusayn Zayn al-'Abidin și cel de-al cincilea imam este Zayd ibn 'Alī. În ceea ce privește teologia, zaydiții sunt apropiați de școala
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
cu calități superioare, este doar accesibilă, nu dezirabilă. Zaydiții recunosc ca imami pe 'Alī, pe cei doi băieți ai lui 'Alī, Ḥasan ibn 'Alī și Ḥussayn ibn 'Alī, pe 'Alī ibn al-Ḥusayn Zayn al-'Abidin și cel de-al cincilea imam este Zayd ibn 'Alī. În ceea ce privește teologia, zaydiții sunt apropiați de școala mu'tazilită, deși, în fond, nu aparțin de mu'ataziliți. În acest sens apar o serie de probleme între cele două școli, întrucât mu'ataziliții resping doctrina imamatului. Însă
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
autoritatea dinastiei saudite, dar statul Wahhabit este înfrânt, în 1818, de forțe britanice și egiptene. Eșuează, astfel, prima tentativă de constituire a unui stat saudit. Începând cu anulL 1902, Abd al-Aziz II Ibn Saud (1902 -1953), emir din Nejd și imam al wahhabiților, reconstituie statul wahhabit și unește sub autoritatea sa cea mai mare parte a Peninsulei Arabice. La 23 septembrie 1932 el ia titlul de rege al Arabiei. Arabia Saudită este o monarhie absolutistă. Succesiunea la tron este ereditară, regele trebuind
Arabia Saudită () [Corola-website/Science/298071_a_299400]
-
majore și grupuri minore în decursul unei istorii complexe care datează încă de la mijlocul secolului al VIII-lea. Numele lor provine de la Ismă´īl (arabă: اسماعيل), (cca. 721-755), fiul cel mare al lui Ja’far as-Sadiq (699-765), al VI-lea imam șiit, care este moștenitorul de drept al imamatului, și nu fiul cel mic al lui Ja’far as-Sadiq, care se numea Musa al-Kazim (cca. 745-799), considerat al șaptelea imam de către șiiții duodecimani . Astfel, ismailiții îl consideră pe Isma'il, ca
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]