1,746 matches
-
II - AUTORITĂȚI, INSTITUȚII ȘI ORGANISME CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI CULTURAL NAȚIONAL Titlul III - REGLEMENTĂRI SPECIFICE PATRIMONIULUI CULTURAL IMOBIL Titlul IV - REGLEMENTĂRI SPECIFICE PEISAJULUI CULTURAL ȘI ARIILOR PROTEJATE Titlul V - REGLEMENTĂRI SPECIFICE PATRIMONIULUI CULTURAL MOBIL Titlul VI - REGLEMENTĂRI SPECIFICE PATRIMONIULUI IMATERIAL Titlul VII - CONTROL, RĂSPUNDERI ȘI SANCȚIUNI Titlul VIII - DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE 5. LEGISLAȚIA CARE ESTE SUPUSĂ CODIFICĂRII 6. EFECTELE PRECONIZATE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI, MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, RESPECTIV IMPACTUL SOCIAL AL MĂSURILOR PROPUSE 1. PATRIMONIUL CULTURAL - ILUSTRARE GRAFICĂ*) Patrimoniul Cultural
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
România are în prezent o lege a monumentelor istorice din 2001, o lege privind arheologia inițiată ca ordonanță în 2000, o lege a patrimoniului mobil din 2001, o lege a muzeelor și colecțiilor din anul 2003, o lege a patrimoniului imaterial din anul 2008, o lege a patrimoniului industrial din anul 2008. Legislația în domeniul urbanismului, cu trimitere la zonele protejate, se bazează pe o hotărâre a Guvernului din anul 1996, care a adoptat Regulamentul general de urbanism, pe o lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
Acesteia i se adaugă legea privind patrimoniul industrial care, în fapt, are cinci articole din opt ce dublează prevederi din legea monumentelor istorice, restul de trei nerezolvând nicio cerință administrativă. O situație similară se poate spune că afectează legislația patrimoniului imaterial unde o serie de definiri sau încadrări științifice nu își găsesc nicio aplicație practică printre măsurile de protejare și de stimulare a acestui patrimoniu. O situație certă de suprareglementare se regăsește în două măsuri diferite prevăzute de legislația aferentă arheologiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
problemelor, pe definiții și dispoziții generale, pe identificarea instituțiilor publice de orice tip, care au un rol în protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural, și apoi pe marile direcții de categorisire a acestuia - patrimoniul imobil, patrimoniul mobil, patrimoniul imaterial, peisajul cultural. În final, un titlu comun speciilor patrimoniului își propune rezolvarea unitară a tuturor măsurilor coercitive - infracțiuni, contravenții și procedurile de aplicare - în raport cu tot ceea ce pe parcursul titlurilor anterioare a fost identificat ca obligație sau interdicție, după caz. Măsurile tranzitorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
orice măsură publică sau privată luată în raport cu patrimoniul cultural. Acestea au fost în dezbatere publică, nu au generat opinii contrare și sunt următoarele: 1. Principiul resursei nonregenerabile și al dezvoltării durabile Patrimoniul cultural este un ansamblu de valori materiale și imateriale ce constituie o resursă de identitate națională nonregenerabilă, fundamentală pentru o dezvoltare durabilă. 2. Principiul interesului public și al responsabilităților statului Protejarea patrimoniul cultural este de utilitate publică, obiectiv al intereselor de securitate națională și angajează responsabilitatea statului, așa cum decurge
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
al Patrimoniului, instituție în subordinea Ministerului Culturii ce are atribuții exclusive în domeniul patrimoniului cultural (amintim gestionarea Programului național de restaurare a monumentelor istorice, administrarea bazelor de date și a registrelor naționale din domeniul patrimoniului cultural, atât material, cât și imaterial, editarea unor publicații de specialitate, printre care "Revista monumentelor istorice", alte activități de cercetare, documentare și protejare a patrimoniului cultural) trebuie să aibă prevăzute prin lege respectivele atribuții. În ceea ce privește Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, o revizuire a modului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
acestea se află și așezămintele culturale sau Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, instituții determinante pentru pregătirea în viitor a meșterilor în unele meserii tradiționale implicate în restaurarea patrimoniului sau pentru menținerea și transmiterea tradițiilor ce țin de patrimoniul imaterial, respectiv de consolidarea continuă a unor bune practici în domeniul protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural material. Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, instituție funcționând în subordinea Ministerului Culturii, îi revin atribuții esențiale în perfecționarea și formarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
cu titluri de valoare naturală și culturală, așa cum sunt ele menționate în proiectul de hotărâre a Guvernului privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Ariile de manifestare a unor tradiții, obiceiuri sau a altor forme ale patrimoniului imaterial și peisaje ce au fost structurate de-a lungul timpului prin practici spațiale specifice, așa cum au fost ele descrise în titlul VI - Patrimoniu imaterial, și care fac parte integrantă din sistemul de tradiții ca o componentă a identității locale. Alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
Arii Naturale Protejate. Ariile de manifestare a unor tradiții, obiceiuri sau a altor forme ale patrimoniului imaterial și peisaje ce au fost structurate de-a lungul timpului prin practici spațiale specifice, așa cum au fost ele descrise în titlul VI - Patrimoniu imaterial, și care fac parte integrantă din sistemul de tradiții ca o componentă a identității locale. Alte peisaje ce cuprind arii care constituie expresii ale valorilor istorice, culturale, naturale, morfologice și estetice ale teritoriului și care nu sunt astăzi acoperite din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene Secțiunea a 3-a. Comercializarea bunurilor culturale mobile Secțiunea a 4-a. Colecțiile și colecționarii particulari Secțiunea a 5-a. Restituirea bunurilor culturale mobile deținute de instituții publice Titlul VI REGLEMENTĂRI SPECIFICE PATRIMONIULUI IMATERIAL Legislația în vigoare privind protejarea patrimoniului imaterial este una cu aplicație de reglementare restrânsă având în vedere că, deși în studiul patrimoniului imaterial s-au făcut pași instituționali timpurii (Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" este unul dintre primele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
Secțiunea a 3-a. Comercializarea bunurilor culturale mobile Secțiunea a 4-a. Colecțiile și colecționarii particulari Secțiunea a 5-a. Restituirea bunurilor culturale mobile deținute de instituții publice Titlul VI REGLEMENTĂRI SPECIFICE PATRIMONIULUI IMATERIAL Legislația în vigoare privind protejarea patrimoniului imaterial este una cu aplicație de reglementare restrânsă având în vedere că, deși în studiul patrimoniului imaterial s-au făcut pași instituționali timpurii (Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" este unul dintre primele de acest gen, rezultat al unor campanii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
Secțiunea a 5-a. Restituirea bunurilor culturale mobile deținute de instituții publice Titlul VI REGLEMENTĂRI SPECIFICE PATRIMONIULUI IMATERIAL Legislația în vigoare privind protejarea patrimoniului imaterial este una cu aplicație de reglementare restrânsă având în vedere că, deși în studiul patrimoniului imaterial s-au făcut pași instituționali timpurii (Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" este unul dintre primele de acest gen, rezultat al unor campanii de cercetare în domeniu din primii ani după Primul Război Mondial), apariția legii dedicate domeniului nu datează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
academică a domeniului supus reglementării, dar omite aproape cu desăvârșire măsurile pragmatice și administrative ce trebuie să caracterizeze o lege. Acest aspect decurge și din faptul că legea este bazată în fapt pe traducerea articolelor Convenției Internaționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003, ratificată de România, or o convenție internațională este de regulă concepută pentru a indica linii directoare și nu linii de reglementare propriu-zisă. Lipsa unor evenimente conflictuale ori, dimpotrivă, a unor succese rezultate din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
sa. Extinderea noțiunii către o comunitate mai largă poate determina o astfel de legătură, cu un potențial impact în industria turismului. De asemenea, trebuie luat în calcul și aspectul coeziunii sociale ce rezultă din gruparea în jurul unui bun de patrimoniu imaterial recunoscut ca atare. Aceste mecanisme nu există în prezent, definiția prevăzută în lege fiind din această cauză goală de conținut. Al doilea aspect ține tot de un concept existent și insuficient folosit prin textul legii în vigoare în prezent, anume
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
culturale existente în vecinătate. Propunerea este de a determina obligativitatea așezămintelor culturale de a prevedea bugete și acțiuni menite să sprijine purtătorii titlului de tezaur uman viu să transmită cunoștințele tradiționale stăpânite. O a treia chestiune importantă legată de patrimoniul imaterial neutilizată suficient este capacitatea de a susține acțiuni ce țin de politica externă și de susținere a unor campanii de branding de țară. Pe de o parte, elementele de patrimoniu imaterial cuprinse în lista patrimoniului universal UNESCO nu au un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
stăpânite. O a treia chestiune importantă legată de patrimoniul imaterial neutilizată suficient este capacitatea de a susține acțiuni ce țin de politica externă și de susținere a unor campanii de branding de țară. Pe de o parte, elementele de patrimoniu imaterial cuprinse în lista patrimoniului universal UNESCO nu au un cadru suficient de promovare. Pe de altă parte, din aceeași linie de brand de țară se desprinde o componentă a patrimoniului imaterial, din grupa jocurilor și sporturilor tradiționale, respectiv sportul recunoscut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
de țară. Pe de o parte, elementele de patrimoniu imaterial cuprinse în lista patrimoniului universal UNESCO nu au un cadru suficient de promovare. Pe de altă parte, din aceeași linie de brand de țară se desprinde o componentă a patrimoniului imaterial, din grupa jocurilor și sporturilor tradiționale, respectiv sportul recunoscut cu sintagma "sport național". În realitate, ca urmare al dezinteresului instituțional, "sportul național" este aproape cu desăvârșire necunoscut. Oina a fost un element esențial în reforma învățământului produsă de Spiru Haret
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
peste un secol, a fost un sport practicat obligatoriu în școli, cu un sistem de competiții interșcolare bine pus la punct, a fost practicat de multe personalități istorice și a intrat în literatură. Tratarea specială a acestei componente de patrimoniu imaterial este prevăzută de proiectul de Cod, atât ca element de dezvoltare prin sport a tinerilor, dar, mai ales, ca instrument de coeziune ce poate fi utilizat în relație cu comunitățile românești din diaspora. Nu este lipsit de importanță în acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
imaginea în lume a acestei țări, acesta este practicat obligatoriu în școli. Această linie este avută în vedere de Codul patrimoniului cultural, prin stabilirea unor obligații ale sistemului public de a prevedea acțiuni specifice pentru salvgardarea acestui element de identitate imaterială. Prin urmare, este necesar ca ministerele responsabile cu cultura, educația, tineretul și sportul, precum și unitățile administrativ-teritoriale să capete atribuții specifice în acest sens: studii și promovare culturală, programe școlare adecvate, asigurarea cadrului competițional și a bazei materiale. Nu în ultimul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
a pieței, oferind ca o consecință și posibilitatea cetățenilor obișnuiți sau a firmelor specializate de a putea găsi oricând persoane calificate pentru astfel de lucrări și în afara sistemului obiectivelor protejate, pentru activități economice curente. Structura propusă pentru titlul VI "Patrimoniu imaterial" este următoarea: Capitolul I. Proceduri administrative Secțiunea 1. Prevederi generale și definiții specifice Secțiunea a 2-a. Instituții, organisme, persoane a) Despre rolul coordonator al Ministerului Culturii ... b) Despre Institutul Național al Patrimoniului, compartimentul conservarea tradițiilor imateriale ... c) Muzeele naționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
titlul VI "Patrimoniu imaterial" este următoarea: Capitolul I. Proceduri administrative Secțiunea 1. Prevederi generale și definiții specifice Secțiunea a 2-a. Instituții, organisme, persoane a) Despre rolul coordonator al Ministerului Culturii ... b) Despre Institutul Național al Patrimoniului, compartimentul conservarea tradițiilor imateriale ... c) Muzeele naționale cu specific în conservarea patrimoniului imaterial ... d) Așezămintele culturale și instituțiile de cercetare ... e) Despre Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial ... f) Rolul unităților administrativ-teritoriale ... g) Despre cercetătorii atestați ... h) Despre instituirea regimului de protecție ... Secțiunea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
administrative Secțiunea 1. Prevederi generale și definiții specifice Secțiunea a 2-a. Instituții, organisme, persoane a) Despre rolul coordonator al Ministerului Culturii ... b) Despre Institutul Național al Patrimoniului, compartimentul conservarea tradițiilor imateriale ... c) Muzeele naționale cu specific în conservarea patrimoniului imaterial ... d) Așezămintele culturale și instituțiile de cercetare ... e) Despre Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial ... f) Rolul unităților administrativ-teritoriale ... g) Despre cercetătorii atestați ... h) Despre instituirea regimului de protecție ... Secțiunea a 3-a. Finanțare și fiscalitate Capitolul II. Proceduri științifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
a) Despre rolul coordonator al Ministerului Culturii ... b) Despre Institutul Național al Patrimoniului, compartimentul conservarea tradițiilor imateriale ... c) Muzeele naționale cu specific în conservarea patrimoniului imaterial ... d) Așezămintele culturale și instituțiile de cercetare ... e) Despre Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial ... f) Rolul unităților administrativ-teritoriale ... g) Despre cercetătorii atestați ... h) Despre instituirea regimului de protecție ... Secțiunea a 3-a. Finanțare și fiscalitate Capitolul II. Proceduri științifice și tehnice Secțiunea 1. Proceduri specifice a) Despre cercetare și inventariere ... b) Despre arhive neconvenționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
unităților administrativ-teritoriale ... g) Despre cercetătorii atestați ... h) Despre instituirea regimului de protecție ... Secțiunea a 3-a. Finanțare și fiscalitate Capitolul II. Proceduri științifice și tehnice Secțiunea 1. Proceduri specifice a) Despre cercetare și inventariere ... b) Despre arhive neconvenționale, registrul patrimoniului imaterial ... c) Obligațiile deținătorilor de arhivă ... Secțiunea a 2-a. Măsuri de protecție a) Despre protejarea simbolurilor naționale și locale împotriva practicilor comerciale ilicite ... b) Despre drepturile comunităților de patrimoniu ... c) Despre practici tradiționale în relație cu peisajele culturale și exprimarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
implementare a prevederilor Codului patrimoniului cultural. 5. LEGISLAȚIA CARE ESTE SUPUSĂ CODIFICĂRII În mod direct sunt vizate domeniile ce au legătură nemijlocită cu bunurile culturale atât din zona patrimoniului imobil, cât și din cele ale patrimoniului mobil și a celui imaterial. Prin urmare, prin codificare urmează a fi abrogate legile speciale existente, reglementările acestora urmând a fi cuprinse în Cod, într-o formulă reformată. Principalele acte normative în vigoare, ce vor face obiectul codificării integrale în acest fel, sunt: a) Ordonanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]