543 matches
-
un cartier sau pe o stradă care nu mai sînt făcute pentru el, dar pe un amplasament care era al său. Mult timp vechile familii aristocratice, un patriciat urban, nu și-au abandonat de bunăvoie cartierul în care, din timpuri imemoriale pînă astăzi, își fixaseră reședința, în ciuda solitudinii care îi copleșește și a noilor cartiere bogate care se dezvoltă în alte zone, cu bulevarde mai largi, cu parcuri în apropiere, cu mai mult aer și mai multă animație și cu un
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
magazinele de vînzare cu amănuntul etc. Acestea subzistă în virtutea forței dobîndite și ar dispărea, fără îndoială, dacă nu s-ar ține cu abnegație de locurile care le erau rezervate altădată. Găsim mici prăvălii care atrag clienții numai pentru că, din timpuri imemoriale, se confundă cu un amplasament care le impune în atenția publicului. Există vechi hoteluri care datează de pe vremea diligențelor, unde oamenii încă se mai cazează fiindcă locul pe care îl ocupă se distinge mereu în memoria locuitorilor. Aceste supraviețuiri și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
suisse, Bondry, Ed. de la Différence, 1991, p.19-20. 401 D.-L. Seiler, "Introduction", p.17, în D.-L. Seiler, R. Knüsel (sub îndrumarea), Vouz avez dit Suisse romande?, Lausanne, Éd. 24 Heures, 1989. 402 Elvețienii reclamă o foarte mare vechime, imemorială și in-tangibilă, întreținută de esențe profunde, dar greu de definit. 403 Cf. J.Rohr, La Démocratie en Suisse, Paris, Economica, 1987, pp.68-71. 404 Situată în extremitatea atlantică, în partea de nord-vest a Spaniei, Galicia aparține, din punct de vedere
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
revelează un univers de semnificații nu numai complexe și profunde, ci totodată îndelung meditate, reinterpretate și adesea pe cale de a deveni obscure, aproape de neînțeles, în anumite cazuri, primele texte care ne sunt accesibile reprezintă amintirea aproximativă a unor creații religioase imemoriale, devenite desuete sau pe jumătate uitate. E important să nu pierdem din vedere că grandioasa spiritualitate neolitică nu e "transparentă" prin documentația de care dispunem. Posibilitățile semantice ale documentelor arheologice sunt limitate și primele texte exprimă o viziune a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și anumite învățături (mitologie și geografie funerară, formule secrete etc.). Cele câteva aluzii care se găsesc în Textele Piramidelor constituie cele mai vechi documente scrise privind obținerea unei soarte privilegiate grație anumitor cunoștințe secrete, E vorba, desigur, de o moștenire imemorială, împărtășită și de culturile neolitice predinastice. În ideologia regală egipteană aceste aluzii inițiatice constituie mai degrabă o relicvă inutilă: într-adevăr, în calitate de fiu al zeului și de zeu întrupat, faraonul nu avea nevoie de probe inițiatice pentru a obține dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Povestirea biblică prezintă un anumit număr de elemente comune cu diluviul relatat în Epopeea lui Ghilgameș. E posibil ca redactorul să fi cunoscut versiunea mesopotamiană, sau, ceea ce pare și mai probabil, să fi utilizat o sursă arhaică, păstrată din timpuri imemoriale în Orientul Mijlociu. Miturile potopului sunt, am remarcat deja (§ 18), extrem de răspândite și ele împărtășesc escnțialmente același simbolism: necesitatea de a distruge radical o lume și o umanitate degenerate, pentru a le putea recrea, adică a le restitui integritatea inițială. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
săgeți. Dar ascensiunea la cer în concreta a fost întreruptă la sfârșitul epocii mitice primordiale'. Alte mituri raportează eșecul încercărilor ulterioare de urcare la cer cu ajutorul a diverse eșafodaje. Este important de știut dacă redactorul povestirii biblice cunoștea aceste credințe imemoriale, în orice caz el era familiarizat cu ziyqurat-dc babiloniene, care comportau un simbolism similar, într-adevăr, ziqqurat-ul era considerat ca avându-și baza în centrul Pământului și vârful în cer. Urcând etajele unui ziqqurat, regele sau preotul ajungeau ritualic (adică
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
unsprezece capitole ale Facerii. Numeroși autori au insistat asupra faptului că religia lui Israel nu a "inventat" nici un mit. Totuși, dacă termenul "a inventa" e înțeles ca indicând o creație spirituală, munca de selecție și de critică a tradițiilor mitologice imemoriale echivalează cu emergența unui nou "mit", altfel spus, a unei noi viziuni religioase a lumii, susceptibilă de a deveni exemplară. Or, geniul religios al lui Israel a transformat raporturile lui Dumnezeu cu poporul ales într-o "istorie sacră" de un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și simboluri revelate de "imaginația creatoare" și meditațiile asupra focului, flăcărilor, a căldurii. Toate acestea constituiau, de altfel, o moștenire care se transmitea din preistorie. Geniul indian n-a făcut decât să elaboreze, să articuleze și să sistematizeze aceste descoperiri imemoriale. Se vor regăsi în speculațiile filosofice ulterioare unele dintre aceste imagini primordiale în legătură cu focul; cum e, de pildă, conceptul jocului creator divin (lila), care este explicat plecând de la "jocul" flăcărilor. Cât privește asimilarea foc (lumină)-inteligență, ea este universal răspândită
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
alte zeițe, majoritatea de structură chtoniană (Dia, Europa, Seinele etc.). Aceste legături reflectă hierogamiile zeului furtunii cu divinitățile Pământului. Semnificația acestor multiple căsătorii și aventuri erotice este totodată religioasă și politică. Atingându-se de zeițele locale preelenice, venerate din vremi imemoriale, Zeus le înlocuiește și, făcând aceasta, el începe procesul de simbioză și de unificare care îi va da religiei grecești caracterul ei atât de specific. Triumful lui Zeus și al olympienilor nu s-a tradus prin dispariția divinităților și cultelor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
simbioză și de unificare care îi va da religiei grecești caracterul ei atât de specific. Triumful lui Zeus și al olympienilor nu s-a tradus prin dispariția divinităților și cultelor arhaice, unele de origine preelenică. Dimpotrivă, o parte a moștenirii imemoriale a sfârșit prin a fi integrată în sistemul religios olympian. Am văzut rolul perechii primordiale în destinul lui Zeus. Vom vedea și alte exemple. Pentru moment, să amintim episodul nașterii lui Zeus și al copilăriei sale în Creta 8. Este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de bipartiții și polarități, de alternanțe și dualități, diade antitetice și coincidentia oppositorum, sisteme care exprimă totodată ritmurile cosmice și aspectele negative ale realității, în primul rând existența Răului. Dar Zarathustra conferă o nouă semnificație religioasă și morală acestei probleme imemoriale, în câteva versuri ale textelor găâhă se găsesc germenii nenumăratelor elaborări ulterioare care au dat spiritualității iraniene trăsăturile ei specifice. Despărțirea primordială dintre bine și rău este consecința unei alegeri, inaugurate de Ahură Măzdă și repetate de cele două Spirite
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
numit "scriitură pornografică", trebuie să luăm în calcul celelalte două moduri de reprezentare a relațiilor sexuale de care aceasta se detașează: pe de o parte expresiile deocheate, pe de altă parte erotismul. 1. Expresiile deocheate Vorbele deocheate reprezintă o manieră imemorială și universală de a vorbi despre sexualitate. Finalitatea lor nu este atât reprezentarea precisă a activităților sexuale cât evocarea transgresivă a acestora în situații cu totul speciale. Ele se întemeiază pe un patrimoniu împărtășit de membrii aceleiași comunități culturale. Practicile
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
presupunerea că Subiectul nu este confruntat cu o eterogenitate ireductibilă a propriei raportări la sexualitate, că o poate domina și unifica definind o anume dialectică ascendentă în care eroticul ar constitui etapa intermediară între pornografie și adevărata iubire. Regăsim aici imemoriala divizare a trupului într-o parte animală, o parte intermediară și o parte spirituală aleasă (pântec/piept/cap; gură/nas/ochi) pe care a popularizat-o Republica lui Platon și care a inspirat mitologia popoarelor indo-europene. Comparația funcționează cu atât
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cam singurul loc unde se putea citi din târg) și, surpriză, cel al Institutului Cultural Român, fermecător prin simplitatea lui și albul relaxant care-o genera. La extrema negativă regăsim standuri „de pe vremuri“: afișe scrise cu pixul, reduceri la cărți imemoriale și fețe acre. Cărți premiate, wireless fără acces Târgul e și o competiție formală, chiar dacă nu pare. Există o democrație specială la Gaudeamus, bazată pe votul cenzitar și pe colegii de electori. Votul publicului e întotdeauna important, chiar dacă niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
resimt în asemenea situații este acela de a nu mai avea clopotul satului lor și mormintele strămoșilor”(Haxthausen, 1853, vol. III, 148-149). La români hotarele sătești nu se schimbau, cele mai vechi documente scrise considerându-le ca datând din vremuri imemoriale (înainte de întemeierea statelor feudale) (Stahl, 1998, vol. I, 94-105). Agricultura itinerantă românească se desfășura așadar pe teritoriul fiecărui sat în parte, fiind vorba de populații ce nu se deplasau încontinuu spre noi regiuni. În regiunile rusești existau și sate ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
popoarelor" este de fapt însăși comunitatea locutorilor unei limbi, fiecare locutor este, în mod indirect, unul din membrii acestei instanțe. Dar apartenența nu poate fi decît indirectă, căci "înțelepciunea" popoarelor transcede locutorii actuali, vine din adîncul timpului, dintr-o experiență imemorială: nu are deci sens să ne întrebăm cine a putut inventa un anume proverb și în ce circumstanțe. De aici, caracterul arhaic al unor proverbe, care marchează tocmai caracterul lor imemorial. 2. Sloganul Proverb și slogan Sloganul, fie el publicitar
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
locutorii actuali, vine din adîncul timpului, dintr-o experiență imemorială: nu are deci sens să ne întrebăm cine a putut inventa un anume proverb și în ce circumstanțe. De aici, caracterul arhaic al unor proverbe, care marchează tocmai caracterul lor imemorial. 2. Sloganul Proverb și slogan Sloganul, fie el publicitar sau politic, prezintă unele asemănări cu proverbul. Formulă scurtă, destinată să fie repetată de un număr nelimitat de locutori, care utilizează, de asemenea, rime, simetrii silabice, sintactice sau lexicale, sloganul constituie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
singur fiind, nu se sperie de mii și sute de oi). La fel se întâmplă cu încercarea de a "neutraliza" această opoziție, fenomen care fie denotă absurditatea (A8048: Lup, și moș oilor, unde s-a mai văzut?), fie evocă timpuri imemoriale, mitice chiar (2058: De când se luau de gât lupii și mieii; 2059: De când lupul era cățel și se juca de-a baba-oarba cu mielușeii). De aici și faptul că, în unele texteme românești, moderația se exprimă prin refuzul acestei alternative
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi, la un moment dat, dominatorii" (Max Weber). Trei sînt justificările interioare, după analistul politic, care se constituie ca temeiuri ale legitimității unei dominații: "... În primul rînd, autoritatea "eternului de altădată", a datinii consfințite drept calea cea bună prin însăși imemoriala vechime a practicării sale și prin deprinderea pe care a creat-o. Există, apoi, autoritatea dată de neobișnuitul har (charisma) al unei persoane, adică de înzestrarea sa strict personală, și de încrederea celorlalți în calitățile sale, în clarviziunea, eroismul sau
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fost în Egipt sute de ani și chiar ar fi condus această țară prin Iosif și Moșe. Și nouă ne dau peste nas cu aceeași obrăznicie atît de specifică mozaicilor, că ar fi venit pe plaiurile mioriti- ce ,,din vremuri imemoriale”, fiind stăpîni aici mult înaintea geților și a românilor! O altă plăsmuire de aceeași factură pentru a ,,demonstra” traducerea Torei în se-colul lV î.e.n. este cea intitulată Fragmentele lui Aristobul, făcută în aceeași pe-rioadă de efervescență creatoare a cioporului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
energiei divine", "căci prin ele Dumnezeu operează mântuirea oamenilor"623. Dacă pentru Vladimir Iconaru, uniformele sunt doar niște haine care îl apără de frig, pentru Ieronim reprezintă mărturia unui trecut glorios, sacralizate de eroismul generalului, încărcate de puterea unor vremuri imemoriale. Integrate perfect casei (sau a ceea ce a mai rămas din ea) "o arhivă a trecutului", podului care le păstrează ("un muzeu al strămoșilor", cum îl numește Gilbert Durand și loc al întoarcerii în timp), scoaterea lor la lumină are valoarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tu care știi pentru ce te-ai născut. Toți care au luat aminte la aceste cuvinte și s-au botezat în botezul înțelegerii, aceia au câștigat cunoașterea (gnosa) și au devenit oameni desăvârșiți, pentru că au primit înțelegerea"735. Propovăduirea înțelepciunii imemoriale și universale, a păcii universale, a împăcării universale poate salva omenirea de o catastrofă - acesta este conținutul mesajelor religioase din Pelerina. Zevedei este crainicul cu nume expresiv și evocator, care atrage atenția asupra mesajelor din Evanghelie, propovăduite prin intermediul ziarului comunist
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tot ce s-a întâmplat în vremea dumitale, pentru că iarăși te vei rătăci"887. Izvorul și chiparosul, drumul din dreapta, ca și "setea ucigătoare" au paralele în numeroase mitologii și geografii funerare, fiind vorba, după cum spune Eliade "de o moștenire comună imemorială, rezultat al speculațiilor milenare asupra extazurilor, viziunilor și răpirilor, aventurilor onirice și călătoriilor imaginare; moștenire, diferit valorizată, desigur, de diversele tradiții. Arborele lângă un izvor sau lângă o fântână este o imagine exemplară a "Paradisului"; în Mesopotamia, replica acestei imagini
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
viitorul unui înainte neanticipabil, ci un demers prospectiv prin care avem acces la o realitate ce ne este contemporană: un înainte care vine de departe, dar nu din spațiul nedefinibil al unei depărtări ori din adâncurile insondabile ale timpului. Este imemorialul pe care îl purtăm în noi, ca semn arătător al unui sălaș lăuntric, al părții neștiute din noi. Într-un fel suntem după ceea ce ne definește în miezul intimității noastre, dar nu suntem decât ca urmare a acestui semn care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]