1,258 matches
-
cu viața celor care vin și trec. * Din perspectiva finitudinii sânt deopotrivă de justificate destinul și maladiile de destin, împlinirea actului și refuzul sau ratarea lui, neodihna și indolența. Câtă vreme nu există un sens prescris al vieții finite, din iminența sfârșitului se pot trage concluzii contradictorii și egal întemeiate. Dacă finitudinea vieții este resimțită ca deșertăciune a timpului, ea poate fi folosită ca argument pentru faptul că nimic nu are sens și că orice act se absoarbe în vanitatea lumii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
proporția pământească a ființelor conștiente finite. El se comportă asemenea cuiva care, în entuziasmul mersului, uită că terenul pe care pasul era cu putință a luat sfârșit. Impermeabil la realitatea prăpastiei, nu ar avea nici măcar surpriza căderii sau, confruntat cu iminența ei, ar fi, oricum, capabil să producă sofismul necesar pentru a transforma prăbușirea într-o formă exotică a deambulației. Refuzul gândirii lui C. și felul în care ne contestă nouă dreptul de a avea conștiința dimensiunii relative și iluzorii a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Apoi discuție despre proiectul publicării jurnalelor Monicăi: 13 caiete manuscrise între 1981-1994, apoi anii 1995-2000 cu notațiile culese pe ordinator. În total, câteva mii de pagini. De sub râsetele noastre și de sub bucuria revederii răzbate, ca dintr-un adânc prost îngropat, iminența sfârșitului. "Știi, Gabriel, îmi spune Monica, lui Virgil îi e rușine să-ți spună, dar se bucură că a apucat să te revadă înainte "să plece". Îmi spunea mereu că o să moară înainte de a te mai vedea." Și apoi adaugă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mine. La ora 7, când deschideam ochii, îl vedeam așezat pe un fotoliu, în mijlocul camerei, cu paltonul pe el și cu căciula pe cap. Mâna dreaptă era sprijinită de mânerul unei valize lipite de fotoliu. Stătea așa, neclintit, proiectat în iminența plecării, cu paltonul pe el și căciula pe cap, până la ora 9, când se ridica, își lua rămas-bun de la toți și pleca la gară. N-am reușit niciodată să aflu nici de la el, nici de la ceilalți, cărui zeu îi jertfea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dimineață și cu porția: Balzac, Thomas Mann, Julien Green, Sadoveanu, Eliade ― minimum șase-șapte pagini pe zi. Stilul meu e "heirupist", datorită succesiunii infinite de umori inegale. "Mă învîrt în jurul cozii" (expresie oltenească), pierd timpul, negociez cu mine, protestez amânând în fața iminenței, orice "termen" mă pune în stare de insurecție. Totul e de fapt o pregătire înfrigurată, un trac prelungit (care se poate întinde pe perioade de luni) în vederea așezării la masa de lucru. Odată așezat, îmi vine greu să mă ridic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
periculoase, unde viața se luptă cu moartea (...) Homo economicus nu este cel care-și reprezintă propriile nevoi și obiectele capabile să le satisfacă, ci acela care Își petrece, Își consumă și Își pierde, până la urmă, viața, Încercând să se sustragă iminenței morții”. <footnote Foucault Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1996, pp. 304-305 (x-sublinierea noastră, xx - sublinierea În text). footnote> Sub aspectul „economiei economice”, cercetările se vor purta pe planul existenței imediate, fizice a omului. Studiile de ergonomie, psihologie, psihologie
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
periculoase unde viața se luptă cu moartea (...) Homo economicus nu este cel care Își reprezintă propriile nevoi și obiectele capabile să le satisfacă, ci acela care Își petrece, Își consumă și Își pierde, până la urmă, viața Încercând să se sustragă iminenței morții”.<footnote Foucault Michel, Cuvintele și lucrurile, București, Editura Univers, 1996, pp. 304-305. footnote> Dacă munca Înseamnă „a-ți consuma viața”, atunci cerințele sociale față de muncă devin deosebite. Acele „funcții” sociale interne menționate de noi nu mai ni se par
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
În 1938, medicul român Ștefan Odobleja (1902-1978) publică la Paris Psihologia Consonantistă, un tratat de înalt nivel științific privind concepția sistemică și cibernetică asupra lumii vii și nevii care, din nefericire, a fost neglijată de o lume științifică bulversată de iminența izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. Opera sa, aflată în curs de recuperare, constituie una dintre cele mai solide contribuții la apariția teoriei generale a sistemelor și ciberneticii. 1.2. Întemeietorii (1948) Vedem că, deja, încă înainte de 1940, condițiile
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
754), joi, 3 iulie 2008, Editorial) POFTA... Ar fi starea de... cerință a trupului sau minții greu de evitat și foarte greu, sau imposibil, de împlinit. Nu se confundă cu dorința și nici cu voința pentru că pofta nu e o iminență ! Unii poftesc la mâncăruri scumpe, alții la femeia altuia, cei mai mulți la averea altuia ! (De aici gesturi neașteptate, săritul pârleazului și... hoția !). Pofta nu are de-a face cu talentul, chemarea divină sau "revelația" de moment ! Ea există ca o neîmplinire
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
actului În sine, ci aspectul salvator; pentru cel care scrie, sinuciderea e Întotdeauna o salvare. În consecință, scrierea jurnalului pare doar o Întâmplătoare piedică, menită să Întârzie mult dorita salvare prin dispariție. Jurnalele intime ale sinucigașilor sunt guvernate de o iminență a morții și, pe măsură ce zilele trec, amânarea se transformă Într-o nevroză a așteptării. Acutele sunt notele firești ale confesiunii - nu atât ca formă a disperării, cât un semnal că ancestrala frică de moarte a omului poate să ia o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
adepții realismului socialist: "(...) sarcina scriitorului este de a trata subiecte universale și eterne: misterele inimii și ale conștiinței umane". Și unde se vădesc mai intens aceste mistere dacă nu în condițiile limită ale vieții, printre care se numără recluziunea și iminența morții pe care le evocă Soljenițîn? Nu de puține ori, literatura lumii a imaginat asemenea situații limită, dar i-a fost dat acestui scriitor ca, printre nu mulți autori ai ei, să reconstituie "documentar", autobiografic și chiar "publicistic" situațiile respective
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
suferința provocată de boală contează mai puțin decât frica de apropierea morții. Acesta ține să spună oricui din salon (și mai ales celor nou veniți), cu cinism, că boala lor înseamnă moarte, însă el nu rămâne blocat în a afirma iminența morții. Atitudinea lui evoluează spre raportarea la moarte, spre asumarea ei, cu problemele morale specifice, ceea ce conduce la revelația legată de modul în care ar trebui trăită viața pentru a păstra conștiința curată. În afară de boala incurabilă, pe Efrem îl predispune
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pe care sovieticii le întreprindeau, pentru puternica și masiva contraofensivă în zona Cotul Donului și a Stalingradului, declanșată la 20 noiembrie 1942. Aceste pregătiri sunt cuprinse în rapoarte și sinteze informative întocmite periodic, de către acest organism informativ, iar evaluările privind iminența marii ofensive au fost cât se poate de pertinente, iar corectitudinea lor a fost verificată de evoluția ulterioară a evenimentelor. Însă Comandamentul german, în ciuda insistentelor intervenții ale Mareșalului Ion Antonescu la Hitler și Keitel, a eludat informațiile, propunerile, concluziile și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Se lăsă pe scaunul făcut de cine știe ce tâmplari din vechime a căror viță s-a stins, acum moda fiind cu totul alta, își fixă ochii asupra ferestrelor parcă prea înnegrite de noaptea de afară, simțind cu neliniște parcă iminența unei primejdii, aștepta ca aceasta să irumpă dintr-o clipă în alta, începuse să simtă asta chiar organic ca o apăsare grea în coșul pieptului. De abia după un timp își dădu seama că senzația acesta se datorează celor văzute
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
parte, recentului deces al lui Stalin și eforturilor susținute ale Moscovei de a determina Occidentul să nu mai privească Uniunea Sovietică cu ostilitate, ci cu încredere. Hotărîrea CSN 152/2 se baza pe supoziția că nu se mai pune problema iminenței unui război cu Uniunea Sovietică. Însă relațiile sovieto-americane aveau să rămînă încordate încă mult timp. În consecință, CSN a optat pentru a patra alternativă. America trebuia să-și concentreze acum eforturile în direcția instituirii unui sistem de îngrădire a exporturilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o serie de concluzii, pe care Consiliul le-a acceptat pe 12 august 1952. În acest raport, sovieticii erau descriși ca fiind ostili lumii necomuniste, dar se sugera că ei nu ar ataca Occidentul decît dacă ar fi încredințați de iminența unui atac din Vest677. CSN sugera că cel mai eficient mijloc de prevenire a unui război ar consta în "situarea" lumii libere pe cea mai înaltă poziție a puterii și "menținerea" pe această poziție 678. La zece zile după aceea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Gantenbein, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Americii a fost surprins de vestea că Gheorghiu-Dej epurase partidul și preluase puterea. Pe 21 iunie 1952, acesta consemna că nici el și nici celelalte legații occidentale din București nu avuseseră vreun indiciu al iminenței acestei epurări. De fapt, el nu știuse nici măcar că Ana Pauker răspundea de agricultură și că din 1950, căzuse de la putere 721. Cît despre Constituție, Legația a trimis pur și simplu un exemplar Departamentului de Stat, fără comentarii. Hărțuielile și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-o facă în cazul în care Ceaușescu nu renunța la ideea aplicării decretului privind taxa de învățămînt 2228. În ciuda unor păreri contrare, Ceaușescu a început să-și schimbe atitudinea. Nu voia să piardă "Clauza națiunii celei mai favorizate" și iminența acestui fapt era în mod constant amintită atît de către David Funderburk, ambasadorul Americii în România, cît și de evenimentele petrecute în Statele Unite. Articolele publicate în presa americană satirizau regimul de la București. "New York Times" a publicat un articol despre cel mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de o aruncătură de zar. Iar aceasta a fost lovitura de stat din Rusia, transformată în Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. În asemenea obscură poveste, "profetul", bazat pe o profundă analiză din interior a imperiului, era Constantin Stere: el aștepta iminența acestei revoluții care va destrăma imperiul țarilor. Anihilarea uriașei armate țariste prin războiul civil declanșat de Lenin și Troțki îndrituia poziția lui Stere că Antanta va deveni vulnerabilă prin scoaterea Rusiei din ecuația războiului și că balanța va înclina de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ar fi avut România în fața tuturor statelor comuniste dacă Ceaușescu mergea până la capăt, dacă făcea pasul decisiv către sistemul civilizațional occidental, acceptând o "contrarevoluție" pașnică sprijinită de Statele Unite și de NATO. Ceaușescu însă s-a autoblocat la jumătatea drumului, deschizând iminența unei "revoluții" sângeroase, în vreme ce, la jumătatea deceniului nouă, Moscova lui Mihail Gorbaciov a declanșat perestroika, însemnând, de fapt, sub un anume aspect, continuarea drumului blocat de geniul rău al Ceaușescului. Nu întâmplător, la avertismentele gorbacioviste, conducătorul român a argumentat că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
trimișilor speciali în locul unde aceștia aveau așa-zise informații că s-ar afla comunitatea în cauză (așa cum a apărut în presa din întreaga lume), întrucât, cum bine se știe, Munții Apuseni sunt de origine vulcanică, iar seismografele au arătat limpede iminența unor erupții pentru următoarea perioadă. Așa că membrii Comisiei au fost primiți de către Președintele Rapaport și reținuți la dineu, iar a doua zi au fost îmbarcați în aeronava Vǘndǘn 1 pentru a survola zona în cauză. În raportul final, membrii Comisiei
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
era slăbită și de spasmele interne. Creștinătatea era sfâșiată de războaie între diferitele tabere religioase. De asemenea, centralitatea Europei era pusă la încercare de descoperirea unor noi continente, bogate și pline de posibilități. Toate acestea întăreau intuiția lui Usque în ce privește iminența venirii lui Mesia. Poporul lui Israel, din cauza păcatelor lui, avea de traversat marea suferințelor. Dar Mesia nu avea să se nască în durere 51? Cartea lui Usque nu a cunoscut totuși o mare răspândire, probabil pentru că, imediat după publicare, a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trimișilor speciali în locul unde aceștia aveau așa-zise informații că s-ar afla comunitatea în cauză (așa cum a apărut în presa din întreaga lume), întrucât, cum bine se știe, Munții Apuseni sunt de origine vulcanică, iar seismografele au arătat limpede iminența unor erupții pentru următoarea perioadă. Așa că membrii Comisiei au fost primiți de către Președintele Rapaport și reținuți la dineu, iar a doua zi au fost îmbarcați în aeronava Vǘndǘn 1 pentru a survola zona în cauză. În raportul final, membrii Comisiei
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
dialecticii conceptelor, ci și de (poate mai ales) concretețea pe care simte nevoia să se așeze natura umană, pe palpabilul substanței câștigului și pe viteza împlinirii așteptărilor. În măsura în care în Economie este vorba despre fluctuație ca dinamică a stărilor fizice în preajma iminenței bifurcației elementare, semnul este unul ce trece și de material și de emoțional nu pentru a le anihila, ci pentru a le face să fie compatibile cu alt nivel de relaționare, mai complexă, dar și cu alt nivel de înțelegere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de moment ale persoanei, producând în felul acesta reacții afective puternice. Dintre situațiile care, prin caracterul lor amenințător (atât pentru integritatea personală, cât și pentru scopurile fixate) pot fi denumite „stres stimulus”, menționăm: lupta armată, dezastrele (inundații, incendii etc.), molimele, iminența morții datorită unei boli incurabile, pericolele de tot felul cum ar fi, de exemplu, cel al electrocutării, al degradării profesionale etc.), neîncrederea sau ostilitatea pe care le întâmpinăm uneori etc. Trebuie observat faptul că definirea termenului de „stres” numai prin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]