6,988 matches
-
1968 și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă. Reține că, potrivit art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, judecătorul devine incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa ar putea fi afectată. Apreciază că textele de lege a căror constituționalitate se contestă oferă suficiente garanții pentru a asigura soluționarea cauzei de către o instanță imparțială și dau posibilitatea analizării unei eventuale situații de incompatibilitate a judecătorului care
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) raportat la art. 375 din Codul de procedură penală, având următorul conținut: – Art. 64 alin. (1) lit. f): „(1) Judecătorul este incompatibil dacă: [...] f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. “ ; ... – Art. 375: (1) Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanța procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului și ale celorlalte părți, se pronunță asupra cererii
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
Codul de procedură penală. ... 13. Totodată, Curtea reține că instanța nu este obligată să admită cererea inculpatului nici măcar în situația în care recunoașterea învinuirii este totală, deoarece determinantă pentru respectarea dreptului la un proces echitabil în limitele legalității și imparțialității este stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa, și nu simpla recunoaștere a acestei învinuiri. De aceea, judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște sau nu în
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
obiectiv, „în numele legii“, după cum prevede art. 124 alin. (1) din Legea fundamentală, ținându-se seama totodată de dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“. Așadar, Curtea reține că principiul imparțialității justiției constituie un corolar al principiului legalității, ce caracterizează statul de drept. Pe de altă parte, principiul imparțialității presupune ca autoritățile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiția să fie neutre. De altfel, instanța de contencios constituțional a subliniat
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
de dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“. Așadar, Curtea reține că principiul imparțialității justiției constituie un corolar al principiului legalității, ce caracterizează statul de drept. Pe de altă parte, principiul imparțialității presupune ca autoritățile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiția să fie neutre. De altfel, instanța de contencios constituțional a subliniat în jurisprudența sa că neutralitatea este de esența justiției (Decizia nr. 410 din 12 octombrie 2004, publicată în
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
Thorgeirson împotriva Islandei; Hauschildt împotriva Danemarcei; Kleyn împotriva Olandei; Piersack împotriva Belgiei; De Cubber împotriva Belgiei; Grieves împotriva Regatului Unit; Kyprianou împotriva Ciprului; Wettstein împotriva Elveției; Padovani împotriva Italiei; Rudnichenko împotriva Ucrainei; Castillo Algar împotriva Spaniei; Micallef împotriva Maltei), că imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător întro cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
Maltei), că imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător întro cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. Imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
judecător întro cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. Imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, atitudinea părtinitoare a judecătorului într-o anumită cauză urmând a fi dovedită; în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. Imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, atitudinea părtinitoare a judecătorului într-o anumită cauză urmând a fi dovedită; în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate; așadar, se poate aplica testul obiectiv pentru a determina dacă judecătorul oferă suficiente garanții pentru
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
a judecătorului într-o anumită cauză urmând a fi dovedită; în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate; așadar, se poate aplica testul obiectiv pentru a determina dacă judecătorul oferă suficiente garanții pentru a exclude orice bănuială legitimă în privința sa (Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragraful 30). În aplicarea acestui test
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
obiectiv pentru a determina dacă judecătorul oferă suficiente garanții pentru a exclude orice bănuială legitimă în privința sa (Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragraful 30). În aplicarea acestui test, opinia părții cu privire la imparțialitatea judecătorului cauzei este importantă, dar nu decisivă. Esențial este ca bănuielile referitoare la imparțialitate să poată fi justificate rezonabil, caz în care judecătorul bănuit de incompatibilitate trebuie să se retragă de la soluționarea cauzei (Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
legitimă în privința sa (Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragraful 30). În aplicarea acestui test, opinia părții cu privire la imparțialitatea judecătorului cauzei este importantă, dar nu decisivă. Esențial este ca bănuielile referitoare la imparțialitate să poată fi justificate rezonabil, caz în care judecătorul bănuit de incompatibilitate trebuie să se retragă de la soluționarea cauzei (Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată în Cauza Rudnichenko împotriva Ucrainei, paragraful 113, Hotărârea din 15 octombrie 2009, pronunțată în
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
113, Hotărârea din 15 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Micallef împotriva Maltei, paragraful 98). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului admite că nu există o delimitare clară între aspectul obiectiv și cel subiectiv și că, pentru a statua asupra imparțialității judecătorului, același act al unui judecător poate fi analizat atât prin prisma demersului subiectiv, cât și a celui obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujić împotriva Croației, paragraful 57 și următoarele, Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
acesta își are sediul materiei în dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, ce reglementează un caz de incompatibilitate cu o sferă largă de incidență, de natură să acopere „aparența de incompatibilitate“ (lipsa aparenței de imparțialitate), consacrată jurisprudențial de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, „Judecătorul este incompatibil dacă: [...] f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată“. Curtea constată astfel că, în cazul
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
natură să acopere „aparența de incompatibilitate“ (lipsa aparenței de imparțialitate), consacrată jurisprudențial de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, „Judecătorul este incompatibil dacă: [...] f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată“. Curtea constată astfel că, în cazul recuzării pentru cazul de incompatibilitate reglementat la art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, criteriul general acceptat pentru excludere este percepția rezonabilă de subiectivism, modalitățile de a
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
subiectivism până la o „probabilitate reală“, o „posibilitate substanțială“ și o „suspiciune rezonabilă“ de subiectivism. Percepția de subiectivism se măsoară prin standardul obiectiv al observatorului rezonabil, așadar, aspectul decisiv este dacă temerile că un anumit judecător ar fi lipsit de imparțialitate pot fi considerate ca justificate, în mod obiectiv, de către un observator rezonabil care reprezintă societatea. Cu alte cuvinte, în cazurile în care se solicită recuzarea unui judecător, cercetarea trebuie să stabilească nu dacă a existat în fapt subiectivism conștient
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
bine informată ar percepe existența unui atare subiectivism (Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 20). ... 18. Totodată, Curtea constată că standardul de evaluare a imparțialității judecătorului care se pronunță în cauze între care există conexitate sau indivizibilitate, în ipoteza judecății în cazul recunoașterii vinovăției, a fost de principiu stabilit de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
cu privire la vinovăția inculpaților pentru care cauza a fost disjunsă, având în vedere lipsa cercetării judecătorești de natură a clarifica existența vinovăției. ... 19. Totodată, soluționarea cauzei cu privire la unul dintre inculpați conform procedurii simplificate oferă suficiente garanții de imparțialitate, din punctul de vedere al legii, pentru ca același judecător să poată da o soluție în cauza disjunsă: inculpați diferiți, caracterul personal al răspunderii penale, existența unei cercetări judecătorești noi în care vor fi evaluate faptele, fără referire la sentința
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
Curtea constată că rațiunile care au justificat pronunțarea Deciziei nr. 17 din 12 noiembrie 2012, precitată, se mențin și în prezent și, totodată, în raport cu criticile formulate în cauză, considerentele acesteia, precitate, sunt aplicabile în ceea ce privește analiza imparțialității judecătorului în cazul recunoașterii învinuirii, reglementată de noua lege procesual penală. Așa încât, Curtea constată că normele procesual penale criticate sunt în acord cu dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, excepția
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
fi respinsă ca neîntemeiată. ... 21. De altfel, Curtea observă că aceeași soluție a fost pronunțată prin Decizia nr. 217 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 8 iulie 2020, cât privește analiza imparțialității judecătorului în ipoteza încheierii în cauză a unui acord de recunoaștere a vinovăției numai cu privire la unele dintre fapte sau numai cu privire la unii dintre inculpați. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
excepției apreciază că prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor menționate, sub aspectul legalității și corectitudinii obligării părții la plata cheltuielilor judiciare către stat, se aduce atingere principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicității, imparțialității și egalității justiției, golindu-se astfel de conținut principiul exercitării căilor de atac. Susține, de asemenea, că eliminarea oricărui control judiciar și a oricărei posibilități de contestare a hotărârii pronunțate în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
de judecată, în sensul în care unele instanțe stabilesc discreționar sume exagerate, nedovedite și mult diferite în cauze de aceeași natură și la instanțe de același grad, reglementarea criticată aduce atingere și art. 124 alin. (2) din Constituție privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, care ajunge să fie diferită, de la complet la complet și de la instanță la instanță, în cauze de aceeași natură și în situația unor cauze aflate în aceeași poziție juridică. ... 7. Așa fiind, apreciază că dispozițiile
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
a statuat, cu valoare de principiu, că reglementarea incompatibilităților reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit
DECIZIA nr. 728 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257020]
-
că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. De asemenea, instanța de contencios constituțional a reținut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două
DECIZIA nr. 728 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257020]
-
1.484 din 10 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011). Din această perspectivă, situația în care se află aleșii locali care trebuie să își exercite funcția în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public nu este similară situației în care se află orice alt cetățean care nu deține aceeași funcție și care nu este supus regimului incompatibilităților. Or, în situații diferite, tratamentul legal poate să fie diferit
DECIZIA nr. 728 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257020]